Revista Presei – 7 ianuarie.“…..Tot anul 2025 actualul guvern a spus că prioritatea sa este restructurarea administraţiei publice şi scăderea cheltuielilor bugetare, mai ales la nivelul administraţiei locale, însă a terminat hotărând majorarea taxelor pe maşini şi case, care va pune la dispoziţia primarilor şi mai mulţi bani de risipit……”
| 07/01/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Guvernul a spus tot anul că restructurează administraţia locală dar a terminat dublând taxele pe apartamente şi maşini ca să aibă primarii precum dl. Negoiţă de la Sectorul 3 să arunce şi mai mulţi bani pe borduri şi trotuare fără noimă. Unde vor merge de fapt cele 2 miliarde de euro venituri în plus? Tot anul 2025 actualul guvern a spus că prioritatea sa este restructurarea administraţiei publice şi scăderea cheltuielilor bugetare, mai ales la nivelul administraţiei locale, însă a terminat hotărând majorarea taxelor pe maşini şi case, care va pune la dispoziţia primarilor şi mai mulţi bani de risipit. Spre exemplu, Primăria Sectorului 3 din Bucureşti va avea astfel şi mai mulţi bani să arunce pe kilometri de borduri şi trotuare din dale care le înlocuiesc pe unele care abia fuseseră făcute în urmă cu 5-6 ani. Situaţia este la fel în toată ţara, cu mii de proiecte aiurea în care banii cetăţenilor – în loc să meargă în campusuri şcolare moderne precum cele ale şcolilor private, să nu mai existe învăţământ la stat în două sau trei schimburi, în utilităţi strict necesare precum conductele de gaz, canalizare şi apă în mediul rural – sunt cheltuiţi în alte scopuri. …. Noi taxe în 2025, burse diminuate, CAS pentru indemnizaţia de creştere a copilului – dar de partea cealaltă unde este restructurarea administraţiei de care s-a vorbit? Aşa după cum Ziarul Financiar a arătat, numărul de angajaţi bugetari a crescut cu 120.000 în ultimii 10 ani, de la circa 1.180.000 la circa 1.300.000, din care 50.000 posturi în plus sunt la funcţionarii din administraţia locală, unde a crescut numărul de la 230.000 la 280.000. De unde are bani administraţia locală? Pe primele 11 luni din 2025, la venituri totale ale administraţiei locale de 142 de miliarde de lei, cea mai mare parte, 41 mld. lei (29%) provine din subvenţii de la bugetul de stat, arată datele execuţiei bugetare. .... În 2025 practic 70% din încasările totale din impozitul pe venit au mers la primării şi 19% din TVA, restul rămânând la bugetul de stat. Dacă se ia o medie de 80-90% creştere a taxelor locale, veniturile din această direcţie vor creşte în 2026 până la circa 18-19 mld. lei, faţă de circa 10 miliarde de lei estimarea pentru tot anul 2025. Deci e vorba de aproape 9 mld lei (aproape 2 mld. euro) bani în plus la bugetele locale în 2026. Pe primele 11 luni s-au strâns 9,6 mld. lei din taxe şi impozite locale, cu 20% mai mult ca în 2024. Întrebarea este ce se va întâmpla cu aceşti bani suplimentari. Nu este foarte clar dacă subvenţia guvernamentală va fi diminuată corespunzător astfel încât să se ducă în scăderea deficitului bugetar de care este nevoie în 2026. Deci alţi bani, mereu alţi bani, dar ce se întâmplă cu ei? Cheltuielile de personal pentru administraţiile locale au crescut cu 10% la 11 luni în 2025, de la 42 mld lei la 46 mld. lei, iar cele de bunuri şi servicii cu 7%, de la 30 mld. lei la 32 mld. lei. Parcă era austeritate. Oare ne dăm seama că între 2020 şi 2025 ani bugetul consolidat de cheltuieli al României s-a dublat, de la 400 de miliarde de lei în 2020 la 800 miliarde de lei în 2025? Unde sunt spitalele, campusurile şcolare, trenurile de mare viteză, reţelele de apă, gaz şi de canalizare? …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Fondurile UE au salvant bugetul pe 2025: la 11 luni, veniturile din fondurile nerambursalile ale UE, de 9 mld. euro, au însemnat 2,4% din PIB şi 7,6% din veniturile bugetare Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost, la 11 luni din 2025, de 108,4 mld, lei, cu 16,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost de 93,1 mld. lei. Sunt cele mai mari cheltuieli de investiţii făcute vreodată în România, într-un singur an, în ciuda crizei bugetare şi a creşterii economice slabe. Această criză se vede însă în cheltuielile statului cu investiţiile. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost, la 11 luni din an, de 51 de miliarde de lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, veniturile din fondurile structurale ale UE (fonduri nerambursabile) au crescut cu 54%, an/an, până la 32 de miliarde de lei (6,4 mld. euro), iar veniturile din PNRR (fondurile nerambursabile) au fost de 13 mld. lei (2,6 mld. euro), în creştere cu 113%, an/an. Din cheltuielile de investiţii de 108 mld. lei, 41,7% sunt din fonduri UE (structurale sau din PNRR). La rublica venituri, la execuţia bugetară, Finanţele nu consemnează, la 11 luni, decât veniturile nerambursabile din PNRR nu şi sumele împrumutate din aceeaşi sursă. Veniturile din fondurile UE (fonduri nerambursabile şi din PNRR) au însemnat, la 11 luni din an, 2,4% din PIB-ul estimat la 1.900 mld. lei şi de 7,6% din veniturile bugetare de 592 de miliarde de lei. Ca de obicei, veniturile bugetare nu au reuşit, la 11 luni din an, să aibă o pondere în PIB mai mare de 31% (la cheltuieli de 37,5% din PIB). Ele sunt, la 11 luni din 2025, cu doar 0,4 puncte de PIB mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda majorării taxelor. Prin urmare, veniturile fiscale (taxe şi contribuţii, minus sprijinul european) sunt, la 11 luni, undeva la 28% din PIB, doar puţin peste rezultatul din 2024. Deficitul bugetar s-a redus uşor, la 6,4% din PIB, faţă de 7,1% din PIB în aceeaşi perioadă a lui 2024. Fondurile UE (contribuţie la buget de 2,4 puncte de PIB) au avut un rol determinant în această afacere. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Florin Pogonaru, AOAR: Piaţa nu mai „reglează”, UE nu mai „rezolvă”, iar investiţiile nu mai „vin automat”. România în 2026 Ne am invatat sa repetăm aceleaşi trei clişee ca pe nişte incantaţii liniştitoare: „piaţa va regla”, „integrarea europeană ne rezolvă problemele”, „investiţiile vin automat”. Problema este că în 2026 ele nu mai sunt suficiente şi, în unele cazuri, devin periculos de înşelătoare. „Piaţa va regla” – dar care piaţă, în ce condiţii? Piaţa liberă a funcţionat într-un context foarte specific: globalizare în expansiune, capital ieftin, lanţuri de aprovizionare fluide, reguli relativ stabile. În 2026, realitatea este alta: politicile industriale au revenit agresiv (SUA, UE, China); subvenţiile, restricţiile şi securitatea economică distorsionează pieţele; capitalul este mai scump şi mai selectiv; lanţurile de aprovizionare sunt „regionalizate”, nu globalizate. În acest context, „piaţa” nu mai reglează singură — reglează împreună cu statul, geopolitica şi riscul strategic. Pentru România, întrebarea nu mai este „lăsăm piaţa liberă?”, ci: avem capacitatea instituţională să înţelegem ce pieţe sunt reglate din exterior şi cum ne poziţionăm? „Integrarea europeană ne rezolvă” – integrarea în ce fel de UE? Uniunea Europeană din 2026 nu mai este UE-ul din manualele anilor 2000: nu mai este prioritar un proiect economic pur ci este tot mai mult o colectie de proiecte de securitate, industrie şi autonomie strategică; regulile pieţei interne coexistă cu excepţii, derogări şi politici naţionale Integrarea nu mai garantează convergenţă automată. ….România are nevoie de gândire critică, flexibilitate intelectuală şi curajul de a abandona clişeele care nu mai funcţionează. Piaţa rămâne esenţială, integrarea europeană rămâne vitală, investiţiile rămân cruciale. Dar nimic nu mai este automat. Pentru România, miza nu este ideologică (piaţă vs stat), ci pragmatică: înţelegem noul joc sau jucăm după reguli care nu mai există? ….” Integral: https://www.zf.ro/
“În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina Gigantul Metinvest, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, a finalizat în urmă cu mai puţin de două săptămâni achiziţia fabrciii ArcelorMittal Tubular Products din Iaşi, care produce ţevi structurale sudate, destinate sectoarelor de construcţii, inginerie, infrastructură şi agricultură. Aceasta este însă doar cea mai recentă mutare pe care investitorii din Ucraina au făcut-o pe plan local, în ultimii ani achiziţiile şi investiţiile înmulţindu-se considerabil. Spre exemplu, acelaşi miliardar – Rinat Ahmetov – a pariat şi pe energia locală. DRI, divizia UE de energie regenerabilă a Grupului DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, a finalizat înainte de Crăciun construcţia celui mai recent proiect al său, parcul fotovoltaic Văcăreşti, cu o capacitate de 126 MWp. Cu acest proiect, portofoliul operaţional de energie regenerabilă al DRI în România a ajuns la aproape 300 MWp în doar trei ani. Asta înseamnă că grupul a început să investească local după ce a izbucnit războiul de la nord de România. Conflictul care a creat multă instabilitate pe piaţa ucraineană a dat totodată şansa investitorilor din această ţară să îşi dezvolte operaţiunile dincolo de graniţă. Aşa se face că la final de 2021, fix înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în România existau 1.083 de firme cu capital ucrainean. În noiembrie 2025 – cele mai recente date – sunt peste 3.100, conform datelor de la Registrul Comerţului. Iar asta în contextul în care multiple voci din mediul de business şi din cel politic au spus constant că direcţia de mers va fi cea în sens invers, iar România poate creşte punând umărul la reconstrucţia Ucrainei – asta după încheierea conflictului. ….FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat……” Integral: https://www.zf.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Impozitul minim pe cifra de afaceri IMCA trebuia anulat, nu înjumătăţit – iar asta o spune cineva care nu plăteşte IMCA. Prezumpţia de nevinovăţie nu funcţionează nici la jumătate, nici la sfert, nici în alt fel. Acceptarea înjumătăţirii poate echivala cu acceptarea unui grad de vinovăţie .…. Propagandă patriotică a spus la momentul respectiv că IMCA este o pedeapsa aplicată multinaţionalelor acuzate că fac tot felul de jonglerii fiscale şi mută în afară profiturile făcute în România – cel mai suculent (nu e un cuvânt bun în context) exemplu de jonglerie fiscală era o multinaţională care cumpără de la firma soră din grup, aflată în alt stat european, hârtie igienică la preţ de 3x mai mare decât cel de la noi. Sigur că şi companiile româneşti pot face acelaşi lucru, folosind un terţ, dar ele sunt în afara oricărei suspiciuni, fiind româneşti. Măsura a fost bine primită electoral de popor, dar poporul nu a înţeles că este strivită cu bocancii prezumpţia de nevinovăţie: IMCA, în forma în care a fost aplicat, sancţionează multe companii care nu fac jonglerii fiscale. Mai bine să scape zece persoane vinovate decât să fie pedepsită una nevinovată, nu-i aşa, Sir William Blackstone? Însă, cu tot respectul cuvenit, este o prostie la fel de mare să accepţi menţinerea IMCA la 0,5%, la 0,25%, la 0,1%, la oricât. Dar dacă cei care sunt afectaţi de măsura sunt mulţumiţi cu răul mai puţin rău, cu 0,5% în loc de 1%, chiar daca principial continuă să fie încălcată prezumţia de nevinovăţie, de ce să comentam noi, ceilalţi? Sau interpretăm că se acceptă un anume grad de vinovăţie? Bună guvernare înseamnă, în primul rând, să aplici mecanisme ţintite de combatere generală a jongleriilor fiscale, după care pot fi aplicate şi alte măsuri sectoriale de colectare de fonduri suplimentare la buget. Uite un exemplu de astfel de măsura, taxa clawback de 25% calculata la cifra de afaceri – ţipă ca din gură de şarpe un întreg sector economic, dar a plecat vreo companie din România? Nici nu pleacă, statul român s-a speriat de ţipete şi le-a băgat în buzunare vreo 35 de miliarde de lei în ultimii 7-8 ani….). Apoi. Taxa windfall este folosită tocmai de ţările cu economii puternice – nu spun aici în ce sectoare economice, să nu mă calce vreo maşină. …..În fine, există şi alte metode de a aduce mai mulţi bani la buget, dar numai după ce este lichidată criminalitatea fiscală, o povară tot mai greu de cărat în spate de România. Dar pentru asta trebuie să fim conduşi de oameni politici curajoşi şi competenţi, cărora să nu le fie frică de asociaţii, de federaţii, de patronate, de camere de comerţ, de alte înfrăţiri de oameni de afaceri şi de analiştii, de consultanţii, de lobbiştii şi de creatorii de conţinut media ai acestora. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Ce arată primul raport detaliat privind fraudele bancare din România și Europa Primul raport detaliat privind fraudele bancare din Europa, inclusiv România, a fost publicat de Banca Centrală Europeană (ECB) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Ca orice studiu, acesta confirmă ceea ce am aflat deja de ceva timp de la cititori: că cele mai mai multe fraude nu se mai fac acum prin copierea cardurilor, ci prin aplicațiile bancare. Iar dacă fraudele cu cardurile se realizează în principal prin furtul datelor cardului, fraudele prin aplicațiile bancare sunt orchestrate prin manipularea clienților băncilor de către escroci. …. Conform raportului ECB, rata fraudelor realizate prin transferuri bancare, care se realizează cu preponderență prin aplicațiile de mobile banking, a fost în România de două ori mai mare decât media din Europa. În contrast, rata fraudelor realizate cu cardurile este în România printre cele mai mici din Europa. Problema este că volumul fraudelor realizate acum prin aplicațiile bancare este mult mai mare decât cel al fraudelor cu cardul. Mai exact, în România au fost raportate fraude prin transferuri bancare în valoare de 64 milioane de euro în 2024, comparativ cu doar 10 milioane de euro cât a fost valoarea fraudelor prin carduri. …..O problemă relevată de studiul ECB este că pierderile din fraudele bancare sunt suportate într-o proporție covârșitoare de către clienții băncilor: în 97% dintre cazurile de fraude prin transferuri din România, clienții băncilor sunt cei care suportă pierderile, media europeană fiind de 85%. ….” Integral: https://www.bancherul.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/nicolas-maduro-si-sotia-sa-cilia-flores-escortati-spre-tribunal-de-agentia-dea-foto-profimedia-scaled-e1767686609288.jpg?resize=177%2C98&ssl=1)
“Maduro, Washington și linia roșie a dreptului internațional Dincolo de retorica oficială despre „narcoterorism” și „restaurarea democrației”, un expert de prim rang în drept internațional explică de ce acțiunile SUA în Venezuela reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei ONU și un semnal de alarmă pentru Europa. ….Într-un articol publicat pe platforma Chatham House (un institut de politici publice și un forum de dezbatere și dialog, cu abordări de geopolitică și probleme internaționale), „The US capture of President Nicolás Maduro – and attacks on Venezuela – have no justification in international law”, profesorul Marc Weller și-a exprimat poziția într-un mod cât se poate de simplu și de clar. ….Profesorul de la Cambridge susține că arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele SUA și atacurile militare asupra Venezuelei nu au nicio justificare în dreptul internațional și reprezintă o încălcare gravă a principiilor care au stat la baza ordinii internaționale după Al Doilea Război Mondial. Operațiunea, prezentată de Washington drept o „misiune judiciară de extracție”, a fost în realitate o intervenție militară de amploare, incluzând lovituri asupra unor ținte militare din Caracas și răpirea forțată a unui șef de stat în exercițiu. Acest lucru constituie o violare clară a suveranității Venezuelei și a Cartei ONU. Profesorul Weller mai susține că situația este agravată de declarațiile președintelui Donald Trump, care a afirmă că SUA vor „administra” Venezuela și vor impune o tranziție politică sub amenințarea unor atacuri suplimentare. De asemenea, Washingtonul pare decis să folosească forța pentru a obține despăgubiri și control asupra resurselor, în special petrolul, sub pretextul unor active americane „furate” sau naționalizate. Autorul arată că nu există nicio bază legală credibilă pentru aceste acțiuni. Nu există un mandat al Consiliului de Securitate al ONU, iar Venezuela nu a lansat un atac armat care să justifice autoapărarea SUA. Argumentul combaterii „narcoterorismului” nu îndeplinește criteriile legale ale autoapărării, deoarece dreptul internațional recunoaște doar atacurile armate de tip militar ca declanșatoare ale acestui drept. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Jon Stewart l-a satirizat pe Trump pentru obsesia sa pentru petrol în timpul conflictului din Venezuela: „Este primul tău război?”/ VIDEO ….. „În general, în istoria Americii, când intervenim într-o altă ţară, fie că este adevărat sau nu, venim cu un pretext nobil”, a spus Stewart în timpul emisiunii de luni seara. „Eliberarea unui popor, răspândirea democraţiei, introducerea baseballului în Japonia. La început s-au plâns, dar a meritat. Pe ce fundament moral se va baza acest conflict?”. În emisiune s-a trecut apoi la imagini din conferinţa de presă din dimineaţa de după atacuri, în care Trump le-a spus reporterilor: „Vom fi prezenţi în Venezuela în ceea ce priveşte petrolul. Vom face ca petrolul să curgă aşa cum trebuie”. „Pare un pic cam evident”, a glumit Stewart. „Petrolul, o marfă preţioasă, cu siguranţă. Dar nu este motivul pentru care o ţară, fondată acum 250 de ani pe ideile de libertate şi autodeterminare, ar intra într-o ţară şi ar răpi un om în timpul nopţii. Trebuie să existe un pretext puţin mai nobil, nu?”. …..Stewart a redat apoi un alt fragment din conferinţa de presă de sâmbătă, în care Trump a declarat clar: „Cu alte cuvinte, vom vinde petrol”. …..” Integral: https://www.news.ro/
“Să înțelegem lumea de pe canapea: cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” și de ce Groenlanda ar putea fi cheia înțelegerii dintre SUA și Rusia …. Deci, cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” Ce pot face concret Statele Unite? După episodul Venezuela, răspunsul pare desprins dintr-un banc sec. „Ce vor”. Pot Statele Unite să „se ocupe” de Groenlanda, un teritoru care aparține altei țări? Practic, ideea că SUA ar putea să „ia” Groenlanda se lovește de realități politice și juridice extrem de dure. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, deși beneficiază de autonomie largă, iar orice schimbare de statut ar necesita acordul atât al Copenhagăi, cât și al populației locale. O vânzare directă este practic imposibilă, iar o preluare forțată este exclusă într-un sistem internațional care, cel puțin formal, respectă suveranitatea statelor. …. Câteva considerații despre Groenlanda Poziția geografică a Groenlandei este esențială. Situată între America de Nord și Europa, insula controlează rutele aeriene și maritime din Atlanticul de Nord și reprezintă un punct-cheie pentru accesul în Arctica. Pe măsură ce ghețurile se retrag, rutele comerciale arctice devin tot mai viabile, reducând distanțele dintre Asia, Europa și America de Nord. Cine are influență asupra Groenlandei capătă un avantaj strategic major în acest nou spațiu geopolitic. Din punct de vedere militar, Groenlanda este deja integrată în arhitectura de securitate a SUA. Baza americană de la Pituffik joacă un rol crucial în sistemele de avertizare timpurie împotriva atacurilor cu rachete și în monitorizarea activităților Rusiei. Pentru Washington, controlul direct sau indirect asupra Groenlandei ar însemna consolidarea apărării nordice și reducerea vulnerabilităților strategice într-un context de rivalitate crescândă cu Rusia și China. Un alt motiv important îl reprezintă resursele naturale. Groenlanda deține rezerve semnificative de pământuri rare, minerale critice pentru industriile de înaltă tehnologie, pentru tranziția energetică și pentru industria de apărare. În prezent, China domină lanțurile globale de aprovizionare cu astfel de resurse, iar SUA caută alternative pentru a-și reduce dependența strategică. În plus, Groenlanda are potențial energetic (petrol și gaze) încă insuficient exploatat, dar care ar putea deveni relevant în viitor. Interesul american este legat și de dorința de a limita influența altor actori în regiune. Rusia a militarizat intens Arctica în ultimii ani, iar China încearcă să pătrundă economic prin investiții în infrastructură și minerit, prezentându-se drept o „putere aproape arctică”. Din această perspectivă, Groenlanda este percepută la Washington ca o piesă care nu trebuie lăsată să alunece în sfera de influență a rivalilor strategici. ….. Declarația lui Trump poate fi tradusă prin forțarea Danemarcei să accepte o prezență militară americană extinsă în Groenlanda, investiții și contracte americane în insulă și implicit un rol mai mic al UE în zonă. Practic ar fi vorba: „nu o luăm, dar o controlăm mai mult”. În perioada următoare am putea să ne aăteptăm la negocieri dure, la amenințări indirecte (comerciale, politice), dar și la condiționări în NATO …. Situația arată așa: Rusia controlează cea mai mare parte a coastei arctice eurasiatice. Pe de altă parte, SUA, prin Alaska și Canada, au acces limitat, dar strategic. În acest context, Groenlanda apare ca piesa lipsă pentru ca SUA să aibă o poziție simetrică față de Rusia în Arctica. Un aranjament informal ar putea arăta astfel: Rusia: domină Arctica estică și ruta maritimă nordică, SUA: domină Arctica vestică și nord-atlantică, China devine un actor extern tolerat economic, dar limitat militar, iar Europa rămâne un actor secundar, fără capacitate reală de impunere. …..” Integral: https://mediaflux.ro/
“Americanii au extras din Galaţi 40.000 de oameni care aveau acelaşi trening ca Maduro Haosul domneşte în Galaţi după ce zeci de mii de locuitori au fost răpiţi din casele lor de comandourile americane! Potrivit unor surse diplomatice, ar fi vorba de o gafă diplomatică regretabilă, cei circa 40.000 de gălăţeni fiind confundaţi cu dictatorul venezuelean Nicolas Maduro din cauza treningului. „La birt e gol, la pariuri e gol, e ca un oraş fantomă aici! Au atacat fără discriminare, fără să ţină cont că unele treninguri erau bleu marin sau roz neon în loc de gri bolovan”, spune Geani, 44 de ani, electrician. …..Administraţia Trump şi-a cerut scuze şi a promis că îi va returna până duminică pe toţi gălăţenii în trening, însă ceilalţi locuitori ai oraşului rămân convinşi că Statele Unite au ceva cu ei. „De ce n-au extras pe nimeni din Brăila?”, se întreabă Elena, 92 de ani, pescăriţă……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“WSJ: Marco Rubio le-a spus congresmenilor că Trump intenţionează să cumpere Groenlanda, iar recentele ameninţări cu acţiuni militare sunt menite să preseze Danemarca să intre în negocieri….”
https://www.news.ro/externe/wsj-marco-rubio-le-a-spus-congresmenilor-ca-trump-intentioneaza-sa-cumpere-groenlanda-iar-recentele-amenintari-cu-actiuni-militare-sunt-menite-sa-preseze-danemarca-sa-intre-in-negocieri-1922405907542026010122299283
https://www.politico.eu/article/donald-trump-greenland-easy-steps-nato-policy-deal-military/?utm_source=RSS_Feed&utm_medium=RSS&utm_campaign=RSS_Syndication
“Russia mixes offline and online tactics,” he said. “On the ground, it works with aligned actors such as extremist parties, diaspora networks or pro-Russian oligarchs, and has been reported to pay people to attend anti-EU or anti-U.S. protests.
“At the same time, it builds large networks of fake accounts and pseudo-media outlets to amplify these activities online and boost selected candidates or positions. The goal is often not to persuade voters that a pro-Russian option is better, but to make it appear larger, louder and more popular than it really is, creating a sense of inevitability.”
On Greenland, the U.S. appears to be deploying at least some of these methods.
Stephen Miller, Trump’s deputy chief of staff, told CNN on Monday that “nobody is going to fight the U.S. militarily over the future of Greenland.”
Last month, Trump created the position of special envoy to Greenland and appointed Louisiana Governor Jeff Landry to the role. He declared his goal was to “make Greenland a part of the U.S.”
“Europa este acum dependentă de gazul american, iar Trump ar putea folosi în curând această pârghie împotriva noastră, avertizează un mare ziar european….”
https://hotnews.ro/europa-este-acum-dependenta-de-gazul-american-iar-trump-ar-putea-folosi-in-curand-aceasta-parghie-impotriva-noastra-avertizeaza-un-mare-ziar-european-2145193?utm_source=hotnews&utm_medium=homepage&utm_campaign=ultima-ora-widget
La Multi Ani sarbatoritilor! 🙂
Credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul.
https://ziare.com/sfantul-ioan-botezatorul/2-milioane-romani-onomastica-1986470
“Rețeaua diurnelor din justiție: judecători mutați între instanțe pentru a-și mări veniturile cu până la 150.000 de lei pe an suplimentar…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/reteaua-diurnelor-din-justitie-judecatori-mutati-intre-instante-pentru-a-si-mari-veniturile-cu-pana-la-150-000-de-lei-pe-an-suplimentar-5578144