Revista Presei – 7 februarie.”Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Marcel Ciolacu, taxa pe cifra de afaceri va aduce sub 4 miliarde de lei. Evaziunea fiscală şi munca la negru se duc către 200 de miliarde.”
07/02/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 7 februarie! Marti vine cu maxime negative în cea mai mare parte a țării, cu valori care se vor opri la -1 spre -3 grade. Excepție vor face Muntenia și Banatul, regiuni unde temperatura va ajunge la 2-3 grade. La munte maximele rămân la valori negative (-5 spre -7 grade) cu -10, -12 grade pe creste. Avem condiții de ninsori slabe prin Moldova, Orientali, iar la finalul zilei, din nou, și prin Muntenia, inclusiv prin zona Bucureștiului. Bucuresti: 2/-4 gr.C.
“Cum ne vom încălzi imobilele în viitor? (analiză) Încălzirea imobilelor este principala problemă energetică din Europa și România. Încălzirea reprezintă cantitatea cea mai mare de energie consumată într-un imobil, dar și cantitatea cea mai mare de energie utilă consumată dintre toate sectoarele de consum. …. În România estimările privind consumul de energie primară a anului 2022 arată că țițeiul, cărbunele și gazele naturale reprezintă împreună cca. 68%, în scădere cu 7 % față de situația din anul 2015, iar energia regenerabilă prezintă o creștere de 2,4 ori pentru aceeași perioadă, dar cu toate acestea, aceasta reprezintă doar cca. 6% din total energie primară consumată în România. Principalul sector consumator de energie finală în România îl reprezintă sectorul rezidențial cu cca 38%, urmat de sectorul transporturi cu cca. 27% și industrie cu cca 21%. În cea mai mare parte aceste sectoare folosesc energie din surse neregenerabile. Aproape jumătate din energia utilă din România este folosită pentru încălzirea imobilelor și ACM, sursele principale de energie primară fiind lemnul brut și gazul natural (cca. 70%). …. Obținerea energiei pentru încălzire din resurse regenerabile se rezumă la un număr redus de soluții tehnice: a) la nivelul caselor individuale – ”pompele de căldură, panouri termosolare și panouri fotovoltaice” sau ”peleți și panouri fotovoltaice”, b) aglomerări urbane – sisteme de termoficare care să folosească : energie geotermală. Având în vedere viteza mică de interschimbabilitate a modurilor de încălzire a imobilelor din România, din ultimii 10 ani se impun dezvoltarea unor politici fiscale, economice, energetice și de mediu care să stimuleze puternic schimbarea modului de încălzire a imobilelor. Chiar și în aceste condiții probabilitatea ca în anul 2050 să atingem ținta de 50% din imobile alimentate cu energie regenerabilă este mică, mai ales la nivelul aglomerărilor urbane, acolo unde gazele naturale/hydrogenul – în sisteme cogenerative și agent termic provenit de la SMR, probabil că sunt strategiile care vor trebui sprijinite. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“„Acasă”, vorbim despre dezvoltarea producției interne, în „deplasare”, promovăm importurile Aflat într-o vizită oficială la Cairo, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu președintele egiptean despre sprijinul pe care îl vor primi fermierii români pentru accesul la producția de îngrășăminte din Egipt. Totodată, părțile au convenit să crească exporturile de cereale ale producătorilor români în țara arabă. Aceasta este exprimarea din comunicatul oficial. Ce vrea să însemne? La nivel economic, situația este clară. Cel mai mare producător de fertilizanți din România și-a închis activitatea la sfârșitul anului 2021și nu a reluat-o până astăzi. Cauza opririi temporare a fost evident prețul gazului natural, o materie primă esențială pentru producția de îngrășăminte chimice pe bază de azot. În acest context, în primele nouă luni ale anului trecut, conform cursdeguvernare.ro, Egipt și-a crescut exporturile de fertilizanți în România cu 143%, iar valoarea acestora de șase ori, în comparație cu anul precedent. Evident, valoarea îngrășămintelor importate în România a fost influențată și de prețul mare al acestor produse. Este clar, însă, că oprirea producției interne a fost compensată cu importuri din Egipt și din alte state. În același timp, Egiptul este cel mare importator de grâu la nivel mondial, iar România are deja deschis un bun canal de export pe această piață importantă la nivel global. Din punct de vedere politic, pe termen scurt, încurajarea importurilor de fertilizanți din Egipt și a exporturilor de grâu din România poate fi o soluție. Dar, economic vorbind, în următoarea perioadă trebuie făcut altceva. Industria de îngrășăminte chimice a fost, în ultimii 20 de ani, în mare suferință în România. Mai multe companii producătoare au fost închise și puse în conservare din cauza datoriilor acumulate și a lipsei de performanță. De ani de zile, se vorbește despre preluarea unor combinate de îngrășăminte de către compania Romgaz în contul datoriilor de plată restante, dar nu s-a întâmplat nimic. Rezultatele s-au văzut, în schimb, la nivelul balanței comerciale. Deficitul comercial la capitolul produse chimice, din care fac parte și îngrășămintele, a urcat îngrijorător. De exemplu, în patru ani, deficitul produselor chimice a crescut cu 2,2 miliarde euro. Egiptul nu este singurul stat interesat să aducă îngrășăminte în România. La începutul anului trecut, cel mai mare producător marocan de îngrășăminte pe bază de fosfați, deținut ultra-majoritar de stat, împreună cu Al Dahra, grupul din Emiratele Arabe Unite, care administrează terenurile din Insula Mare a Brăilei, au înființat o companie în România care importă, depozitează și comercializează îngrășăminte. Nu produce în România, ci doar vinde fertilizanți fabricați în Maroc. În acest ritm, producătorii români riscă să piardă cotă de piață pe plan intern. Și nu doar atât. De mulți ani, experții observă că România exportă grâu și importă pâine congelată sau biscuiți. E un mod de a constata că vindem ieftin și cumpărăm scump sau că exportăm materii prime și importăm produse cu valoare adăugată ridicată. Așa stau lucrurile și în cazul cereale-îngrășăminte chimice. De exemplu, o tonă de fertilizanți costă, în acest moment, cel puțin de două ori mai mult decât o tonă de grâu. Iar, atunci când prețurile cerealelor creșteau, raportul a rămas, totuși, la fel. …. De aceea, „sprijinul acordat fermierilor români pentru accesul la îngrășămintele din Egipt” ar trebui orientat către producătorii interni. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Marcel Ciolacu, taxa pe cifra de afaceri va aduce sub 4 miliarde de lei. Evaziunea fiscală şi munca la negru se duc către 200 de miliarde. Trebuie schimbată strategia economică a României, pentru că n-o să puteţi lua într-una de la cei de la care luaţi deja foarte mult Doar doi producatori de medicamente din tara au o cifra de afaceri care trece de 500 milioane lei – ca ordin de comparatie, Ungaria are circa 8-9 – insa, din fericire, nici unul nu se incadreaza la celelalte conditii cumulative care sunt vehiculate in spatiul public ca ar declansa obligatia taxei de solidaritate pentru un agent economic. Spun din fericire pentru ca toti producatorii de medicamente platesc deja taxa de solidaritate, de 15-20% din cifra de afaceri – taxa clawback – si la ce a servit? Nici o fabrica noua de medicamente deschisa, zeci de medicamente lipsa, disparitia de personal calificat, dependenta in circa 90% din cazuri de importuri. Bonus, 10% din deficitul balantei comerciale vine din industria farmaceutica. In schimb, daca cereti specialistilor din partid sa verifice mai atent eficienta sectorului, veti descoperi ca industria farmaceutica are dintre cele mai bune marje de profit si genereaza cel mai mare aport de taxe, impozite si contributii raportat la numarul de angajati. O industrie supratehnologizata, moderna, eficienta si desigur, necesara. Daca Romania ar fi atras alte 10 fabrici noi de medicamente in ultimii 10 ani, fara sa impuna taxa de solidaritate, sau acceptand un off-set al acesteia cu valoarea investitiei, se strangeau lejer la buget cele 4 miliarde de lei pe care vreti sa le luati de la cei care deja platesc taxe, impozite si contributii in tara. Solutia este atragerea de investitii din domenii inalt tehnologizate, nicidecum luarea unor taxe suplimentare de la 400 de companii pentru singurul motiv ca au o cifra de afaceri de peste 100 milioane de Euro, adica sunt mari. Asadar, Domnule Marcel Ciolacu, avem o problema cu evaziunea fiscala si munca la negru, care infloresc oriunde ne uitam in jurul nostru. Avem o problema cu lobistii si consultantii care reusesc sa treaca amnistii si facilitati in favoarea unor sectoare economice care mustesc de evaziune fiscala si munca la negru. Avem o problema cu esaloanele doi-trei-patru din ministere, cu oameni plasati acolo ca sa impinga legi scrise de gasti de interese din sectoare care au festival de evaziune fiscala si munca le negru – astfel incat oricat de brilianti ar fi ministrii, nu au nici o sansa sa guverneze eficient. Avem o problema serioasa cu specula, in 18 luni au crescut cu peste 100% preturile la bunuri si servicii exact in sectoarele economice care au primit ajutor de stat si care, desigur, au dus la perfectiune evaziunea fiscala si munca la negru. Avem o problema dramatica cu disparitia populatiei apte de munca calificata – ne mintim daca credem ca muncitori asiatici rezolva problema. Avem o problema cu tarile vecine care atrag investitii mult mai mari in domenii strategice din energie, mancare, constructii, chimie, aparare. Vorbim de digitalizare, cate fabrici de calculatoare, telefoane mobile sau microcipuri s-au deschis in Romania in ultimii 10 ani? …. Domnule Marcel Ciolacu, avem destui specialisti care sa inventeze taxe, impozite si contributii noi sau care sa dezvolte metode creative de evaziune fiscala si munca la negru. Ne lipsesc specialistii care sa elaboreze o strategie economica pentru a atrage industrie de prelucrare in domeniile necesare pentru modernizarea Romaniei. ….” Integral: https://www.zf.ro
“În timp ce salariații și pensionarii își plătesc taxele la zi, firmele fraudează statul cu 30 de miliarde de euro România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la colectarea taxelor și impozitelor, cu un procent de 26,8% din PIB, față de media europeană care este de 40%. Din cauza evaziunii fiscale, bugetul de stat pierde anual aproape 150 de miliarde de lei (aprox. 30 de miliarde de euro). Corupția din interiorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), birocrația și incompetența inspectorilor fiscali sunt principalele cauze ale ineficienței Fiscului. Prin comparație, aceleași metehne sunt trase la indigo și în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Zilele trecute, doi inspectori din cadrul ANAF au fost arestați sub învinuirea că ar fi pretins administratorului unei firme 10.000 de euro pentru a aplica societății respective o amendă mai mică decât cea prevăzută de lege. Este doar un caz de ultimă oră, întrucât de-a lungul anilor, zeci de inspectori sau mahări de la vârful ANAF (vezi cazul lui Sorin Blejnar) au fost arestați și condamnați pentru luare de mită, unii dintre ei făcând parte din grupări infracționale organizate alături de vameși, polițiști sau indivizi din lumea interlopă. …. Mai multă corupție, mai puțină colectare a banilor fraudați Despe reforma Agenției de Administrare Fiscală se discută de ani de zile, chiar înainte ca haiduciile pușcăriașului Sorin Blejnar, protejatul lui Traian Băsescu și al lui Emil Boc, să păgubească statul cu peste un milion de euro. Politicienii au amânat însă cu bună știință să reformeze o instituție vitală care are ca obiect de activitate colectarea taxelor și impozitelor, dar și recuperarea prejudiciilor aduse statului de infractorii condamnați în dosare grele de corupție. Fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a declarat înainte de a fi desemnată procuror-șef european că în perioada 2013-2018 procurorii DNA au disponibilizat bunuri în valoare de peste 2 miliarde de euro și că statul are de recuperat 1 miliard de euro în urma sentințelor definitive ale instanțelor de judecată. Doar un exemplu. De la Dan Voiculescu și ceilalți condamnați în dosarul ICA statul are de recuperat un prejudiciu de 60 de milioane de euro, stabilit de instanța de judecată. ANAF nu a reușit să recupereze în opt ani decât 8 milioane de euro. Anul trecut, de pildă, inspectorii fiscali au recuperat doar 10.000 de euro, echivalentul unei mici părți din salariul lui Mihai Gâdea. Voiculescu a spus la un moment dat că trăiește doar din pensie și nu poate plăti prejudiciul. Chiar nu poate ANAF să dea de urma banilor? Și dacă nu, de ce nu lasă șefii de la vârful instituției locul unor specialiști competenți și de bună credință? O întrebare retorică, desigur. Trambulina politică pentru șefii ANAF …. Lucian Heiuș a pornit la drum ca inginer la Întreprinderea de Vagoane din Arad. În 1990 a absolvit Facultatea de Mecanică din Cluj-Napoca, ulterior obținând licența la alte două facultăți, anume la cea de Management Turistic și Comercial la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“ din Cluj, una din fabricile de diplome care au apărut ca ciupercile după ploaie în anii ’90, și la Facultatea de Științe Economice de la Universitatea „Babeș-Bolyai“. După ce s-a înscris în Partidul Național Liberal, șeful ANAF a ocupat mai multe funcții în partid, care l-au propulsat la conducerea unor direcții regionale ale finanțelor publice. Agenția de Administrare Fiscală este vânată de precupeții oportuniști nu pentru că salariile ar fi prea mari, ci pentru șpaga pe care administratorii societăților economice sunt dispuși să o strecoare în buzunarele inspectorilor financiari. ….” Integral: https://www.dw.com
“Gabriel Biriș / Oligopolul tichetelor. O industrie și o sinecură de sute de milioane …. Tichete, tichete, vouchere, carduri, tichete… Și comisioane, comisioane, comisioane… De ce ar plăti angajatorul bani emitentului de tichete + comision, în loc să dea banii direct angajatului ? Justificarea existenței tichetului este că, fără acea bucată de plastic sau de carton, banii pe care îi reprezintă ar trebui să fie taxați si cu CAS și cu CASS, pe lângă impozitul de 10%”. Toată lumea e fericită: angajatorii că pot cheltui mai puțin pe salarii, angajații că primesc ceva în plus la salariu și, mai ales emitenții de tichete, care primesc niște miliarde în conturi, pe care încasează dobânzi și pentru care mai încasează și comisioane, atât de la angajatori, cât și de la comercianți. Bun business… De fapt, nu chiar pentru toată lumea, comercianții fiind obligați să plătească niște comisioane atunci când încasează de la emitenții de tichete contravaloarea bunurilor comercializate pentru care plata s-a realizat cu tichete, comisioane ce sunt semnificativ mai mari față de cele pe care le plătesc în mod normal pentru încasările cu carduri bancare. Dar și ei au angajați cărora le dau tichete de masă, deci supărarea nu e așa de mare… Cine sunt însă fericiții beneficiari al acestui model de business? Sectorul este dominat (spre 100%) de 3 companii, toate cu capital francez. Avem deci un oligopol, piața nefiind chiar una concurențială (de ce oare?), practic nu le poți ocoli. …. Am avut o curiozitate, sa mă uit la cifrele (publice) ale acestora, pe perioada 2018 – 2021. Cifrele nu sunt mici deloc: – Cifra de afaceri cumulată a fost de 350.400.000 lei, doar în 2021. În 2022 vor fi semnificativ mai mari, ca urmare a comisioanelor uriașe obținute din decontarea către supermarket-uri a tichetelor sociale, comisioane semnificativ mai mari decât cele pentru tichetele de masă sau a tichetelor cadou. La aceasta adăugăm veniturile din dobânzi (că, deh!, banii stau în conturile lor de când sunt plătiți de angajator până când sunt cheltuiți de angajați) de încă vreo 27.400.000 lei. Total venituri: 377.800.000 lei. În 2021. – Cifra de afaceri cumulată de 1.300.000.000 lei, în perioada 2018 – 2021. La care mai adăugăm și veniturile din dobânzi, încă vreo 119.000.000 lei. Deci, venituri de 1.419.000.000 lei. Multe zerouri, cu mai puțin de 500 de angajați… …. Ce ar putea face legiuitorul ? Să se uite prin vecini, poate observa că în țări precum Cehia și Slovacia, angajatorii au opțiunea de a da angajaților direct banii reprezentând “alocație pentru hrană”, bani care au același tratament fiscal ca și tichetele de masă. ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“Alexe cinicul: disperat să ia tot de la bătrâna care l-a îmbogățit pe nimic. „Vrea la cașcaval. Mi-e greață”. EXCLUSIV Leonora Istrate are 68 de ani, o boală incurabilă și locuiește într-o simplă garsonieră din cartierul bucureștean Colentina Proprietățile sale valoroase de la Bârnova, terenuri intravilane și păduri, au ajuns la Costel Alexe pe foarte puțini bani, prin procură, președintele CJ Iași obținându-le cu foarte multă persuasiune Bătrâna mai deține o casă în centrul Bucureștiului și o vilă de 250 mp la Breaza (Prahova) pe care Costel Alexe dorește să le obțină prin testament Președintele Consiliului Județean o vizitase pe Leonora Istrate la București cu doar câteva zile înainte de a ajunge acolo REPORTER DE IAȘI Familia Alexe a reușit în timp record punerile în posesie a suprafețelor de la Bârnova, după ce cumpărase drepturile succesorale cu câteva mii de euro Comisia Locală de Fond Funciar s-a pus imediat la dispoziția șefului PNL Iași. Aceeași schemă a realizat-o și familia primarului din Bârnova, Mihai Bălan Costel Alexe are o mare prioritate, pe lângă conducerea județului: să o convingă pe Leonora Istrate să-i lase toată averea din București ….. În ultimii ani, femeia a încercat să recupereze moștenirea fostului soț. Calvarul, descris de Leonora Istrate în doar câteva cuvinte: „Toți de la Iași vor «cașcaval». Că-l cheamă Alexe, că-l cheamă Ionescu, că-l cheamă Popescu, toți sunt la fel. Și m-am săturat”. …. Pe 15 aprilie 2020, Leonorei Istrate i-a fost emis un titlu de proprietate pentru 4.830 mp în Bârnova. Punerea în posesie a fost făcută în 2019. Însă validarea dreptului era tocmai din 2010. Adică, 10 ani de demersuri pentru a intra în posesia a nici jumătate de hectar. Acest titlu de proprietate este unul dintre cele numai 20 eliberate în comuna Bârnova în perioada 2017-2021. În cazul a încă trei, pe numele Arghiropol (2) și Toma, terenurile în cauză au ajuns ulterior în proprietatea familiilor lui Costel Alexe (la frate) și a lui Mihai Bălan (la fiu), primarul din localitate. ….” Integral: https://www.reporteris.ro
“Prioritate pentru baroni. România face drumuri de mare viteză către destinații utile „întâmplător” unor politicieni de calibru …. ”Noi avem o istorie destul de bogată. Foarte des se întâmpla, în special la Transporturi. Venea ministrul dintr-o anumită zonă, brusc, toate prioritățile, toate studiile de fezabilitate, se lansau în zona respectivă. Erau șantiere începute chinuit, fără studii, fără pregătire, apoi când venea alt ministru – iar la Ministerul Transporturilor se perindau foarte mulți de-a lungul anilor – se abandona tot, se schimbau prioritățile. Așa am ajuns să avem o mulțime de șantiere prin țară, să vedem schelete de poduri începute și abandonate”, a spus Horațiu Cosma într-un interviu acordat Ziare.com. …. Pe de altă parte avem și alte drumuri care ar fi fost extrem de utile în acest moment dar sunt amânate. Unul dintre acestea este drumul expres București – Târgoviște. ”PSD Dâmbovița a împins dintotdeauna dublarea DN București – Baldana – Târgoviște. Noi USR, în 2021, am încercat să argumentam că e extrem de fezabil un drum expres pe această relație, are trafic, e o rută rutieră principală, relieful e foarte ușor, plus că un drum expres e mai ”safe”, mai rapid decât un drum național dublat prin localități, peste treceri de pietoni, intersecții la nivel etc. Am licitat atunci drumul expres, am avut discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru includerea la finanțare europeană în Planul Investițional 2021-2030, după ce am plecat a fost băgat la sertar și au pus în Planul Investițional tot dublarea drumului național”, a mai spus fostul secretar în MT. ….” Integral: https://ziare.com
“Ciolacu, hegemonia PSD și pericolul unei stabilități iluzorii Marcel Ciolacu vrea să impună hegemonia social-democrată nu doar la nivel central, ci și în teritoriu, și cere PNL să nu facă alianțe la nivel local cu alte partide în afara PSD. …. PSD conduce deja jocul din coaliția de guvernare, deși PNL are fotoliul de premier. Generalul Nicolae Ciucă rămâne la mai bine de un an de la guvernare un pion al social-democraților, lăsându-l mereu pe Marcel Ciolacu să aibă inițiative, să fie vizibil, să demonstreze că ar fi partea mai sănătoasă a mărului care se strică. Președintele PSD Marcel Ciolacu le-a transmis astfel liberalilor că ar trebui să se gândească la întărirea coaliției și printr-o colaborare în teritoriu, la nivelul consiliilor locale și județene. PSD sugerează că alianța de guvernare merită extinsă în țară nu doar acum, ci și după 2024. Mai exact, social-democrații le cer liberalilor să nu mai facă alianțe locale cu alte partide în afara PSD. …. Sabotarea înțelegerilor PNL-USR face parte dintr-un plan mai vechi al PSD, mai ales că în multe orașe mari s-au format majorități ale celor două formațiuni de dreapta: București, Constanța, Timișoara, Brașov, Bacău, Alba. Dacă această mișcare a PSD ar reuși, hegemonia social-democraților s-ar extinde în toată țara, nu doar în detrimentul liberalilor, ci și al democrației în general. Obiectivul PSD nu e neapărat o alianță de lungă durată cu PNL, ci câștigarea alegerilor din 2024, inclusiv prin subminarea liberalilor. În noiembrie anul trecut, senatorul PSD de Mehedinți Ion Mocioalcă vorbea în fața activului județean de partid despre „destructurarea PNL” și declara că „PNL rămâne principalul adversar al PSD, pe care trebuie să-l îngenunchem în alegerile din 2024”. …. Liberalii au permis unui partid cu etichetă de corupt să se transforme într-un arbitru al integrității, dar nu pentru că social-democrații ar fi fără pată, ci pentru că PNL se preface că vulnerabilitățile pe care le au liderii partidului n-ar exista. Liberalii se încăpățânează să păstreze în funcții mari oameni uzați, fără rezultate, care au făcut compromisuri majore sau care au pete de neșters, cum sunt plagiatele (Ciucă&Bode) despre care PNL crede că nu-i afectează viitorul. PNL va deveni tot mai nesemnificativ dacă liberalii vor merge înainte pe acest drum, defilând cu lideri slabi, nepregătiți, lipsiți de idei și fără planuri, lăsându-i pe social-democrați să facă regulile, pentru a-și întări baronii și clientela politică. ….” Integral: https://www.dw.com
“Cum și-a securizat Securitatea „turnătorii” înainte și după 1989. Cazul Victor Neumann vs CNSAS Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) într-un dosar în care instituția l-a acuzat pe fostul director al Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann, că ar fi colaborat cu fosta Securitate. Hotărârea judecătorească din acest caz, studiată de Europa Liberă, scoate la iveală 12 ani de presupuse „turnătorii” imputate de CNSAS lui Victor Neumann, precum și protecția oferită de instituțiile statului înainte și după 1989. Istoricul Victor Marius Andrei Neumann s-a dovedit un colaborator între anii 1977-1989, transmițând Securității „atât prin înscrisuri olografe, cât și verbal informații despre terțe persoane, colegi și membri ai anturajului”, se menționează în hotărârea Curții de Apel București. Anterior procesului, Neumann a negat acuzațiile. Potrivit portalului instanțelor de judecată din România, el nu a contestat încă decizia instanței. Același document arată că Neumann ar fi colaborat sub diferite nume conspirative: Hodoș Polixenianu, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos până în 1989, iar după preluarea în rețeaua Grupei Operative Teritoriale 0544 din CIE, cu sarcini în străinătate, Nedelcu și Robert. …. De altfel, a și intentat un proces diplomatului Vasile Popovici pentru „denigrare” și „instigare la ură”, cerând daune de 500.000 euro. Acțiunea a fost introdusă la Tribunalul Timiș înainte de a se afla verdictul justiției care l-a declarat vinovat de colaborarea cu fosta Securitate. …. În fața acuzațiilor CNSAS, Victor Neumann s-a apărat cu argumentul că informările sale erau „opinii științifice” despre lucrările unor istorici, colegi la Muzeul Banatului unde lucra și că a raportat „științific” atitudini și acțiuni publice, nu private. Instanța a reținut însă că evaluările făcute conștient și constant de Neumann au fost de natură politică, cu consecințe asupra carierei și vieții celor monitorizați. …. Documentele aflate în arhiva CNSAS arată însă că recrutarea s-a făcut benevol de către mr. Indrei Ioan în 1977, iar „candidatul și-a oferit sprijinul pe care poate să îl ofere ca specialist” (SIE 56782). De notat că „specialistul” era în 1977 muzeograf stagiar și avea 24 de ani. …. Transferat în 1980 la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Bucureşti, Neumann a adus informații sistematice din comunitatea evreiască, amintindu-i în notele sale pe rabinul Moses Rosen, pe Eugen Glück-Arădeanul, Ecaterina Cimponeriu, Iacob Adam, Stancu Sergiu, William Marin. …. Meritele sale au dat roade: Victor Neumann a fost inclus în 1989 în rețeaua informativă GOT 0544 a Centrului de Informații Externe (CIE) și trimis peste hotare în interes operativ pentru a se apropia de disidenții Paul Goma și Virgil Tănase, sau de Elke Sabiel, reprezentanta Fundației Friederich Ebert în România, despre care a întocmit „adevărate note de analiză și evaluare a posibilităților de exploatare operativă în viitor”. …. După 1989: carieră și funcții …. Ascensiunea lui Neumann a continuat însă la Universitatea de Vest și în numeroase organizații naționale și internaționale. Un sprijin constant l-a avut de la Răzvan Teodorescu, fapt consemnat de Securitate într-o notă din ianuarie 1989: „în domeniul de cercetare a istoriei întreține relații cu Răzvan Teodorescu de la Institutul de Studii Sud Est Europene”. Victor Neumann a fost decorat de Ion Iliescu cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în gradul de Cavaler. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Statele membre ale UE din estul continentului se retrag din două bănci controlate de Kremlin. Ungaria rămâne membră a uneia dintre acestea Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, ministerul ceh de finanţe a iniţiat o declaraţie comună a Cehiei, Bulgariei, Poloniei, României şi Slovaciei privind intenţia acestora de părăsi băncile IBEC şi IIB, instituţii controlate de Moscova. IBEC şi IIB, ultima relocându-şi sediul în capitala ungară Budapesta din Moscova în 2019, au fost create de Uniunea Sovietică pentru a facilita comerţul şi investiţiile în blocul comunist. Acestea au continuat să opereze după destrămarea Uniunii Sovietice. … Împreună cu Cehia, Slovacia şi Polonia au ieşit din ambele instituţii la sfârşitul lunii ianuarie 2023, în timp ce România îşi va retrage statutul de membru în iunie 2023. Bulgaria este în curs de finalizare a procedurilor interne, fiind aşteptată să-şi încheie participarea în decursul acestui an. .… Opoziţia ungară a cerut retragerea din cadrul băncii, potrivit Intellinews. Ungaria, care a redevenit membră a IIB în 2015, este acum al doilea ca mărime din rândul acţionarilor băncii. Banca este criticată frecvent de experţii occidentali în securitate ca fiind un posibil risc la adresa securităţii, în special prin prisma faptului că angajaţii acesteia din Ungaria se bucură de imunitate diplomatică. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Pericolul manipulării istoriei. Cum folosesc Putin, Xi și Orbán istoria în propriul interes …. Istoria mai poate ghida în bine comportamentul noilor lideri în situații critice. Însă, problemele apar atunci când ea este folosită după bunul plac de liderii unor țări în încercarea de a schimba contextul actual. Asta au în comun președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping și Viktor Orbán, premierul Ungariei. Fiecare dintre ei manipulează anumite evenimente istorice pentru a avansa politici care încalcă principii de bază ale comunității internaționale. Putin o face în mod evident prin invadarea Ucrainei, o acțiune care nu doar că este diametral opusă cooperării, dar este și o încălcare flagrantă a dreptului internațional. În Marea Chinei de Sud, Xi Jinping promovează și el o încălcare a dreptului internațional, prin pretențiile nefondate ale Chinei la suveranitate asupra unor arhipelaguri. Iar când vine vorba de Viktor Orbán, acesta a cauzat de multe ori tensiuni între Budapesta și vecinii săi în care se regăsesc comunități maghiare, prin gesturile sale provocatoare și ostile. …. Încă din 2008, la summit-ul NATO de la București, președintele rus declara că „Ucraina nici măcar nu e un stat! Ce e Ucraina?”. Iar în 2014, Rusia a lansat invazia militară prin care a anexat ilegal peninsula Crimeea de la Ucraina, declarând că rușii și ucrainenii nu pot trăi separați și că „sunt același popor”. …. Într-un discurs de anul trecut, Putin a declarat că „Ucraina modernă a fost cu totul creată de Rusia, mai exact de Rusia bolșevică”, printr-un proces în care Lenin a „rupt bucăți din teritoriul istoric” al Rusiei. Așadar, ce insinuează Putin este că independența și identitatea națională ucraineană sunt produse rusești, distorsionând astfel realitatea. … Pentru Putin, nu contează nici dreptul internațional, care denunță în termeni foarte clari invadarea Ucrainei. Articolul 2, alineatul 4 din Carta ONU interzice folosirea forței „împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat”. Xi Jinping și monopolul asupra Mării Chinei de Sud Deși China a început să se distanțeze de Kremlin după invadarea Ucrainei, și Beijingul este implicat în momentul de față într-o dispută. Este vorba despre Marea Chinei de Sud, o zonă bogată în petrol și gaze naturale, pe unde este estimat că trece o treime din transportul maritim global. …. Aici, China se folosește de o hartă publicată de un cartograf chinez în 1935 pentru a revendica două arhipelaguri în Marea Chinei de Sud. Pe baza acestei hărți, China a trasat o linie formată din nouă puncte (nine dash line), care ar aduce aproape toată marea sub conducerea Beijingului. Bineînțeles, acest lucru a creat dispute cu celelalte state care au ieșire la mare, precum Vietnam, Malaezia, Filipine și Indonezia. Conform dreptului internațional în vigoare în Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS), primele 12 mile nautice de la țărm delimitează apele teritoriale, asupra cărora un stat exercită suveranitate. După apele teritoriale, pe o distanță de 200 de mile nautice, se extinde zona economică exclusivă, unde un stat are drepturi depline de a exploata resursele naturale. Linia formată din nouă puncte susținută de conducerea lui Xi este în conflict cu drepturile celorlalte țări din regiune. ….. În 2014, a început să construiască insule artificiale în insulele Spratly și Paracel, care se regăsesc în teritoriul demarcat de linia de nouă puncte. Acum, există șapte astfel de insule unde China a staționat cetățeni, soldați și echipament militar. …Iredentismul lui Orbán …. Ungaria Mare nu este nimic mai mult decât un concept, însă este un concept destinat să creeze tensiuni, mai ales așa cum îl folosește Orbán. …. Ungaria Mare este reprezentarea Ungariei de dinainte de 1920. Iar Orbán, la mai mult de 100 de ani de la semnarea tratatului, continuă să promoveze ideea conform căreia Trianonul a fost un eveniment care i-a nedreptățit pe maghiari. Iredentismul lui Orbán (conceptul politic ce vizează revenirea la granițele de dinainte de 1920) propagă în mod provocator imaginea Regatului Ungariei și a făcut parte din politica liderului maghiar încă de la început. De-a lungul anilor, în România, guvernul lui Orbán a investit în educație, cluburi sportive și media în limba maghiară. ….. Ziarul german Die Welt scria că Orbán știe că nu poate șterge Tratatul de la Trianon, dar că face tot ce îi stă în puteri ca să lege Transilvania de „patria mamă”. Astfel, premierul maghiar se prezintă ca un protector al dreptății și al libertății, care se distanțează de Vestul ostil. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Înșelăciune la Zoo Rădăuți! Rinocerul era de fapt o vacă cu un corn tăiat …. „Primele semne de întrebare ni le-am pus când am observat hârtiile de achiziții. În caietul de sarcini scria clar: cumpărăm vopsea neagră cam cât să vopsești o vacă “, spune un inspector fiscal. Se pare că situația nu este de ieri de azi, ci de vreo 10 ani, când la un chef al angajaților s-a terminat prost: în loc să taie porcul pentru grătar, au tăiat rinocerul. Acestea nu sunt singurele nereguli găsite la Zoo Rădăuți. Vulpile erau doar niște maidanezi vopsiți în roșu, cocoșul de munte era un fazan cu perucă, rămasă de la o vizită a lui Neti Sandu din 1997, dar cea mai mare surpriză a fost la cușca pitonului. Acesta nu era decât 15 găini legate una de alta, iar angajații spuneau că este un piton special, veriga lipsă între reptile și păsări. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Cutremurul devastator de luni, provocat de alunecarea pe orizontală a celor două plăci tectonice majore care se întâlnesc sub Turcia. Clădirile au fost balansate înainte-înapoi (specialiști CNN)….”
https://www.g4media.ro/cutremurul-devastator-de-luni-provocat-de-alunecarea-pe-orizontala-a-celor-doua-placi-tectonice-majore-care-se-intalnesc-sub-turcia-cladirile-au-fost-balansate-inainte-inapoi-specialisti-cnn.html
Buna ziua
Când calitatea construcțiilor e un moft ușor de anesteziat prin corupție, mereu și oriunde morții plătesc .
In Turcia ( ca în Siria) blocuri prăbușite aflate lîngă alte blocuri gemene ( același constructor) rămase întregi și în picioare.
Clientul nu știe cum , cu ce, a fost construită clădirea.
Iar cutremurele nu știu să citească sumedenia de certificate anti cutremur .
Doar o înțelegere unitară ( la toate nivelurile ) și controale pe șantier( fara excepții) pot evita tragedii umane .
Japonia e un exemplu.
Romania NU.
Pentru a pricepe cat de corupt e statul român :
https://m.ziare.com/sebastian-vladescu/dosar-sebastian-vladescu-audiere-avocat-bostina-si-asociatii-firme-cipru-cumnat-mircea-geoana-1787503
Fost ministru de finanțe !!!!
Ce credeți , calitatea lucrărilor a fost de manual când dai șpaga CERUTĂ ?
Identic e in oricare domeniu al construcțiilor.
De aia nu exista infrastructură,surpările de drumuri noi o normalitate, bani cheltuiți cu grămada care merg in buzunarele unora, blocuri în construcție pe care nu le controlează nimeni.
Rezultatul final ? Vezi dezastrul turcilor.
“Cum ar răspunde sistemul de sănătate din România la un cutremur de magnitudinea celui din Turcia. Două mari spitale din București ar pica
La aproape 46 de ani de la cutremurul din ‘77, starea infrastructurii de sănătate din România lasă mult de dorit în ceea ce privește capacitatea de răspuns la un cutremur de magnitudinea celor care au avut loc în Turcia. Spitalele care deservesc mii de oameni, la un seism de magnitudine 7,5, s-ar prăbuși pur și simplu.
….În 2018, Departamentul pentru Situații de Urgență a făcut ultimul mare exercițiu de simulare a unui cutremur de 7,5 grade. În scenariul DSU, victimele estimate erau 4.380 de morți, 8.040 de răniți, aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU mai lua în calcul și că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. Cazul Fundeni. Două din cele mai importante spitale ale României ar putea fi culcate la pământ de un cutremur mai serios Bucureştiul ar putea fi lovit oricând de un cutremur devastator de 7,5 grade pe scara Richter, potrivit estimărilor făcute de specialiști. Deşi au avut decenii să se pregătească, autorităţile nu asigură nici măcar protecţia salvatorilor. Multe dintre spitalele Bucureştiului ar putea pica la un cutremur major. Printre acestea se află şi cele două institute de la Fundeni, unele dintre cele mai scumpe şi greu de înlocuit structuri medicale de stat din România.
….Activitatea CTS se desfășoară într-un fost bloc de locuințe, o clădire veche din anii ‘40. Nu a fost niciodată reabilitată și prezintă risc la cutremur, incendiu şi inundaţii. În 2017, primarul de atunci al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunța că va fi construită o clădire nouă pentru CTS, în curtea Spitalului Filantropia. Ministerul Sănătății repeta promisiunea în februarie 2018. Cinci ani mai târziu, acest lucru nu s-a întâmplat. Centrul de Transfuzii Sanguine deservește 60 de spitale. Asta implică o capacitate mare în zilele de rutină, care ar crește exponențial în cazul unui cutremur. Sute sau mii de victime cu traumatisme ar putea necesita transfuzii. Zi de zi, în jur de 250 de oameni vin să doneze sânge aici, iar instituția are în jur de 100 de angajați. Riscul imediat ar fi punerea în pericol a acestor oameni, dacă un cutremur s-ar petrece în timpul programului de lucru. Dar nu e singurul risc. Apoi, ca să poată prelucra sânge pentru zeci de spitale, are și cele mai importante dotări din țară, iar echipamentele medicale scumpe ar fi, la rândul lor, puse în pericol de un cutremur mare. Chiar dacă oamenii ar merge să doneze sânge la spitalele afectate puțin sau deloc, capacitatea de analiză și procesare a plasmei ar fi cel puțin înjumătățită în cazul în care n-ar mai fi funcțional CTS din Capitală…..”
https://www.libertatea.ro/opinii/cum-ar-raspunde-sistemul-de-sanatate-din-romania-la-un-cutremur-de-magnitudinea-celui-din-turcia-doua-mari-spitale-din-bucuresti-ar-pica-4438143