Revista Presei – 7 aprilie.“Reforma nu a ajuns la judecătorii CCR: Salariile depășesc 45.000 de lei. Spor de suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei. Gratuitate la asistența medicală, medicamente și proteze……”
| 07/04/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 7 aprilie! Vremea se răceşte accentuat începând de marţi, când sunt anunțate precipitaţii mixte în centrul, estul și sud-estul țării. În același timp, ANM a emis trei alerte cod galben de vânt puternic. In Transilvania, Oltenia, Moldova, local în Maramureș, în sud-vestul și nord-estul Munteniei și în nordul Dobrogei, vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50…70 km/h. La munte, rafalele vor fi de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m de 100…120 km/h. De marți vremea va intra într-un proces de răcire, astfel că până la începutul săptămânii viitoare se va menține rece. Bucuresti: 18/7 gr.C.
“Reforma nu a ajuns la judecătorii CCR: Salariile depășesc 45.000 de lei. Spor de suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei. Gratuitate la asistența medicală, medicamente și proteze Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat lista funcțiilor și salariilor valabile la 31 martie 2026. Documentul, sec și tehnic în aparență, ascunde o realitate care contrazice frontal discursul zilnic al reformei statului, iar instituția menită să vegheze asupra legilor țării funcționează după o logică salarială total diferită de cea impusă restului societății. Președintele CCR încasează lunar un spor de suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei, mai mult decât salariul brut al unui medic rezident, al unui profesor sau al unui polițist din linia întâi. Lista publicată de CCR și analizată de Ziare.com detaliază, pentru fiecare funcție în parte, pachetul salarial complet. Structura de remunerare a conducerii instituției arată astfel: președintele CCR primește o indemnizație brută lunară de 47.074 lei, la care se adaugă spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 25%, adică 11.769 lei brut lunar, plus un spor de confidențialitate de 5% (2.354 lei) și un spor pentru condiții de muncă vătămătoare plafonat de premierul Ilie Bolojan la 300 de lei. Pachetul total depășește, în termeni bruți, 62.000 de lei lunar. Un judecător CCR are 45.260 lei indemnizație de bază, spor neuropsihic de 11.315 lei, spor de confidențialitate de 2.263 lei, plus 300 de lei pentru condiții vătămătoare. Total brut: peste 59.000 de lei. Chiar și la nivelurile inferioare ale instituției, cifrele rămân generoase. Un magistrat-asistent șef are un salariu de bază cuprins între 31.739 și 34.386 lei, cu sporuri neuropsihice între 7.935 și 8.597 lei. Un grefier șef câștigă 13.520 lei bază plus 3.380 lei spor neuropsihic. La aceste sume se adaugă, conform documentului, drepturi în natură: diurnă, chirie decontată și transport. Plus gratuitate la asistența medicală, medicamente și proteze. …..” Integral: https://ziare.com/
“De ce să te complici cu 2.000 de euro pe lună întorcând clătite, când poţi să ai 350.000 de euro fiind şef într-o instituţie de stat? ….. Teoretic, ca să te faci antreprenor, adică să fii pe cont propriu, să fii propriul tău stăpân, să nu depinzi de nimeni etc., ar trebui să vizezi un câştig mai mare ca să merite, pentru cei care au avansat ideea de 2.000-4.000 de euro pe lună. Până acum un an, un IT-ist, cu doar un an experienţă, fără 2.000 de euro pe lună net plus bonusuri, plus beneficii, nici nu se ridica din pat, nici nu mergea la interviu dacă nu avea chef. Ce-i drept, acum situaţia s-a mai schimbat. Afacerile vizate pentru cei care au aşteptări să câştige 2.000-4.000 de euro pe lună sunt legate de cafenele, de truckuri cu burgeri, cartofi prăjiţi, clătite, truckuri cu care să meargă la festivaluri, unde este coadă mare, unde sunt mulţi clienţi. …. Până când corporatiştii de astăzi îşi vor găsi afacerea – fără angajaţi – care să le aducă 2.000-5.000 de euro, chiar 8.000 de euro pe lună, să remarcăm adevăratele afaceri: marţi, săptămâna trecută, DNA a descins acasă la Cristian Anton, şeful Autorităţii Rutiere Române şi fostul şef de cabinet al lui Sorin Grindeanu pe când acesta era ministrul transporturilor, unde la percheziţie a găsit 350.000 de euro (mai precis 77.000 de lei şi restul euro) în cutii de pantofi. Iar Cristian Anton, conform CV-ului, cam toată viaţa lui a lucrat la stat. Ce 2.000 de euro pe lună, salariu de corporatist? 350.000 de euro, doar la o primă strigare! …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Avertismentul lui Theodor Stolojan privind o eventuală criză politică: „Este devastatoare pentru economia României” .…România se află într-o poziție bugetară fără precedent în ultimii ani, iar marja de manevră a Guvernului este practic inexistentă. Cu un deficit care a atins 8,7% din PIB în anul electoral2024 și cu angajamente ferme față de Uniunea Europeană și agențiile de rating, orice intervenție pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților trebuie să se încadreze strict în ținta de 6,2% prevăzută pentru 2026. …. “….Faptul că România plătește astăzi 60 miliarde de lei, adică 12 miliarde de euro, doar pentru dobânzile la datoria publică nu spune aproape nimic cetățeanului obișnuit, care merge la pompă și vede că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar. Sau când merge să cumpere alimente și observă același lucru. Sau o companie mică, nemulțumită că trebuie să plătească impozite mai mari pe proprietăți față de anul trecut. Pentru ei nu are semnificație faptul că România a ajuns să plătească 60 de miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Și, în condițiile în care nu cred că există un cetățean care să nu fie nemulțumit, iau și cazul meu: plătesc acum 10% în plus pentru pensia care depășește 3.000 de lei, pensie pe bază de contributivitate. Plătesc 16% impozit pe dividende, față de 5% acum câțiva ani. Deci am și eu motive de nemulțumire, ca orice cetățean. Dar, ca economist, înțeleg constrângerile macroeconomice ale României. Acesta este primul răspuns. … Deci România trebuie să respecte angajamentele de reducere a deficitului, asumate atât față de Uniunea Europeană, cât și față de piețele financiare. De aici vine al doilea răspuns: indiferent de măsurile adoptate , reducere de accize, subvenții sau taxe suplimentare pe profiturile companiilor din energie, Guvernul trebuie să se încadreze în acest deficit de 6,2%. Marja de flexibilitate este foarte mică. Practic, Guvernul trebuie să calculeze ce venituri suplimentare obține din taxe, datorită prețurilor mari la carburanți, și, eventual, din impozitarea profiturilor excesive. Doar în limita acestor venituri poate acorda sprijin. Aici apare problema: sprijină pe toată lumea sau doar pe cei care au nevoie? De exemplu, subvenționezi și proprietarii de mașini foarte scumpe, cu motoare de peste 3.000 cm³? Evident că nu sunt afectați în același mod. România nu mai poate trata întreaga populație ca fiind afectată în mod egal. Există diferențe majore de venituri. De exemplu, avem peste 82.000 de depozite bancare de peste 100.000 de euro, adică peste 8 miliarde de euro. Prin urmare, ajutorul ar trebui țintit, nu generalizat….” Theodor Stolojan: În primul rând, debandada din sistemul de venituri din sectorul public. Sporuri nejustificate, precum cel de până la 50% pentru gestionarea fondurilor europene, acordate uneori fără legătură reală cu activitatea. La fel, sporul de doctorat, care nu ar trebui să fie o rentă permanentă, ci o recunoaștere a unei specializări relevante pentru activitate. Au existat numeroase astfel de derapaje, inclusiv sporuri absurde precum „sporul de antenă”. Toate acestea au dus la o creștere necontrolată a cheltuielilor. Legea salarizării ar trebui să rezolve trei lucruri: să stabilească raporturi corecte între profesii, să fixeze nivelul actual al salariilor fără proiecții nerealiste pe ani înainte și să elimine haosul sporurilor. Există și problema justiției, care dă în judecată statul pentru drepturi salariale și câștigă aceste procese, ceea ce a dus la datorii de aproximativ 2,5 miliarde de euro. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Expert guvernamental: Revenirea prețurilor la carburanți sub nivelul crizei din Orient este „o iluzie”: „Să compensăm în totalitate aceste evoluții este imposibil” Statul român nu are capacitatea de a inversa trendul scumpirilor la pompă, ci doar de a le tempera, avertizează consilierul premierului, Ionuț Dumitru. Acesta a explicat la un post de televiziune că intervenția totală asupra prețurilor este nerealistă. Astfel, românii care sperau ca prețurile carburanților să revină la nivelurile de dinaintea crizei din Orientul Mijlociu primesc o veste proastă: acest lucru nu mai este posibil. …. „Intră în vigoare măsura cu rambursarea unei părți din accize, de 0,30 lei pe litru, și ar trebui să vedem un nou efect în piață după această măsură. Dacă prețurile continuă să crească pe piețele internaționale, efectele măsurilor luate de Guvern probabil vor fi diminuate, dar măcar compensăm o parte din efectele negative”. „Ar trebui să avem o reducere de preț de 30 și ceva de bani, spre 0,40 lei cu TVA, dar cu condiția ca prețul petrolului să nu mai crească. Dacă vom avea o nouă creștere a prețului petrolului, efectul reducerii de acciză va fi consumat de acea noua creștere”, avertizează consilierul premierului. ….„Pentru transportatori discutăm de un efort bugetar de aproximativ 600 de milioane de lei, iar pentru agricultură de circa 1,5 miliarde de lei. Măsura cu reducerea de 0,30 lei a accizei costă bugetul mai bine de 200 de milioane de lei pe lună”. …..” Integral: https://adevarul.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F11%2Fneptun-deep-e1736335753154.jpg?resize=176%2C99&ssl=1)
“Proiectul strategic al gazelor din Marea Neagră, sub amenințarea hibridă a Rusiei – presa franceză …. Începerea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep, prevăzută pentru 2027, ar urma să propulseze România în fruntea producătorilor europeni. Proiectul, situat în Marea Neagră, urmează să își crească treptat capacitatea până la dublarea producției anuale de gaz natural a țării. Izolat la 170 de kilometri de coastele românești, zăcământul operat de Romgaz și OMV Petrom, o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, apare ca o țintă ideală pentru Rusia, scrie publicația franceză. ”Cel mai probabil scenariu este ca Neptun Deep să fie atacat de Rusia. Acest proiect concurează direct exporturile sale de gaz către Europa”, explică Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. Atacuri cu drone, sabotaje ale cablurilor submarine – menințările actuale de război hibrid sunt dificil de gestionat pentru navele românești învechite, concepute în anii 1980, mai arată Les Echos. „România s-a pregătit pentru atacuri convenționale. Dar un atac deschis al Rusiei asupra unei infrastructuri a unui stat membru NATO pare puțin probabil, comparativ cu un atac hibrid, care este mult mai probabil”, spune generalul în retragere Cătălin Mihalache. Pentru a se adapta, România intenționează să achiziționeze, prin fondul european SAFE, noi radare capabile să detecteze obiecte mici și sisteme antidronă. Contractele vor fi însă semnate abia la sfârșitul lunii mai. „Nu este încă imposibil, dar deja este târziu”, observă Oana Popescu-Zamfir. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Avertismentul Consiliului Concurenței după anunțurile de creștere a prețurilor unor alimente Declarațiile prin care sunt anunțate intenții de a crește prețurile „pot duce la coordonarea comportamentului concurenților și la o creștere artificială a prețurilor pe piață”, a avertizat luni Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Astfel de acțiuni sunt sancționate de legea concurenței, atenționează autoritatea…..„Monitorizăm cu atenție piața pentru ca unele companii să nu profite de acest context economic internațional dificil și să majoreze prețurile artificial. Declarațiile prin care reprezentanții unor companii își anunță intențiile de a crește prețurile pentru produsele pe care le comercializează, pot conduce la coordonarea comportamentului concurenților și la o creștere artificială a prețurilor pe piață. Aceste tipuri de acțiuni sunt sancționate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene, deoarece denaturează concurența și prejudiciază consumatorii”, susține Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei……” Integral: https://hotnews.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.economedia.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F01%2FOECD-OCDE-Sursa-foto-Dreamstime-1024x683.jpg?resize=169%2C95&ssl=1)
“Cum va beneficia România de aderarea la OCDE? EY: Printre principalele avantaje se vor număra reducerea costurilor de finanțare ale statului și accesul mai facil la capital global ....Printre principalele avantaje ale aderării României la OCDE se numără reducerea costurilor de finanţare ale statului și accesul mai facil la capital global, însoţit de schimbarea imaginii investitorilor. „Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) marchează cel mai important moment strategic de politică externă după integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană (UE). Mai mult chiar, vorbim despre apogeul unui proces lung, tehnic, uneori frustrant şi poate mai puţin vizibil pentru public, dar cu implicaţii economice uriaşe pentru următoarele decenii. România intră în „clubul celor mai performante economii din lume”, iar acest statut schimbă fundamental modul în care este percepută ţara noastră de către investitori, instituţii financiare internaţionale şi de pieţele globale deopotrivă. Pentru că aderarea, dincolo de beneficii concrete, pe care le voi expune mai departe, înseamnă un puternic semnal de încredere pentru investitorii de care avem nevoie în continuare”, arată Alex Milcev, într-o analiză citată de Agerpres. …..” Integral: https://economedia.ro/
“„Nu strângi mâna lui Putin.” Un profesor de la Oxford explică linia morală în politică .… Întrebarea a fost una directă: dacă ar fi politician, ar da mâna cu Vladimir Putin? „Nu. Mi se pare că e cel mai mare criminal care există în momentul de față. Toate acțiunile pe care le-a făcut în momentul de față îl definesc ca un criminal. Nu strângi mâna lui Hitler, nu strângi mâna lui Eichmann. Nu strângi mâna lui Putin.” …. Ce sentimente îi trezește Donald Trump? Profesorul Corneliu Bjola îl consideră „confuz la nivel cognitiv”. În opinia sa, această raportare distorsionată la realitate afectează atât politica internă, cât și pe cea externă. „Uneori s-a lăudat cu această dorință de a crea impredicibilitate și confuzie. Dar cred că este confuz personal, la nivel cognitiv. Are o tendință de a exagera foarte mult. (…) Mi se pare că de multe ori este foarte confuz în modul în care gândeste la problemele legate de politică internă și politică externă. Brexit: „Ți-ai amputat un picior” În interviul de la „În fața ta”, Corneliu Bjola a comparat Brexitul cu amputarea unui picior, însă a explicat că nu este un punct final, ci un proces care începe deja să fie întors din drum. Întrebat dacă mai poate fi reparat, el a răspuns afirmativ: „Da, deja e în proces de reparare.” Profesorul a arătat că această schimbare nu este întâmplătoare, ci accelerată inclusiv de contextul internațional și de relația cu Statele Unite. În acest moment, spune el, s-au făcut deja câțiva pași concreți, iar pe agendă se află o discuție despre un posibil „reset”, în special pe zona economică. ….El subliniază că universitățile britanice rămân la cel mai înalt nivel european, iar în interiorul lor nu se transmite doar informație, ci și responsabilitate. Studenții sunt tratați ca viitori lideri, iar așteptările sunt pe măsură. …. Explicația ține și de selecție — este foarte greu să intre la Oxford, iar odată ajunși acolo, studenții sunt conștienți de oportunitate. În plus, spune Bjola, implicarea vine natural – studenții sunt activi, nu trebuie „să tragi de ei”, iar sistemul le oferă constant oportunități și îi tratează cu respect. În opinia sa, aceasta este baza unui sistem solid. Un alt element esențial ține de cultura performanței: „Te încurajează să gândești, să excelezi în domeniul tău.” „Trebuie să citești cam 3-4 cărți pe săptămână” Profesorul a vorbit și despre lipsa de încredere care însoțește perioadele de transformare: „Trebuie să avem încredere în noi. Deci trebuie să ai încredere în tine.” Dar această încredere nu vine de la sine, ci dintr-un efort constant de a nu te plafona. Bjola insistă pe ideea de investiție personală, iar soluția lui este una foarte concretă, aceea că „trebuie să citești cam 3-4 cărți pe săptămână. (…) Trebuie să investești în tine.” „Citește tot timpul. Citește tot timpul. Dimineață la cafea, când mergi cu avionul, citește.” ……” Integral: https://republica.ro/
“Băncile centrale renunță la obligațiunile de trezorerie americane în cel mai rapid ritm din ultimii ani! …. Vânzări masive de obligațiuni SUA Se așteaptă ca acest declin istoric al dominației dolarului să declanșeze schimbări majore în finanțele globale, comerțul internațional și piețele mondiale, arată Global Markets Investor, citat de Risco.ro. În Europa, băncile centrale din Spania și Franța conduc ”revolta” față de titlurile americane și au vândut puternic în ultima perioadă. Din 25 februarie, băncile centrale străine au vândut peste 90 de miliarde de dolari în obligațiuni de trezorerie americane în doar 5 săptămâni, cea mai mare parte a vânzărilor având loc în ultimele 3 săptămâni. Revenirea la convertibilitatea în aur Riscul geopolitic în creștere, prețurile exponențiale ale petrolului și turbulențele de pe piața valutară acționează împotriva cererii de datorie guvernamentală a SUA. Între timp, aurul reprezintă acum 24% din rezervele băncilor centrale globale, depășind obligațiunile americane (situate la 21%) pentru prima dată de la mijlocul anilor 1990. …..” Integral: https://ziare.com/
“DIICOT l-a identificat și pe actorul care-l joacă pe Călin Georgescu: Mihai Bendeac După ce i-a identificat pe actorii care i-au interpretat de Nicușor, Ponta și Coldea înaintea ultimelor alegeri prezidențiale, procurorii DIICOT au trecut la un nivel superior și au dat cu adevărat lovitura: l-au identificat pe actorul care îl joacă pe Călin Georgescu. „Nu există niciun dubiu, Mihai Bendeac este Călin Georgescu. Sau Călin Georgescu este Mihai Bendeac, depinde cum preferați”, a anunțat azi DIICOT. „Era evident de la început că Călin Georgescu nu este un personaj real, pentru că nimeni nu poate să fie atât de rupt de realitate și să spună atât de multe tâmpenii fără să fie un actor care joacă un rol.” „Da, nu mai are niciun sens să neg, eu sunt Călin Georgescu”, a recunoscut și Mihai Bendeac. „Am acceptat să joc personajul pentru că mi-a plăcut mult cum e construit, am fost atras din prima de complexitatea lui. Să spui cele mai mari inepții cu mimica gravă a celui mai serios om, asta este o provocare pentru orice actor.” ……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
”
Frații Tate au scăpat definitiv de controlul judiciar. Statul român plătește cheltuielile de judecată …..”
https://share.google/nXO4oCK1cOycrTNZy