Revista Presei – 6 iunie.”Nomenclatorul crimei organizate….. „Mica“ evaziune fiscală de 50.000 de euro”
| 06/06/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 6 iunie! Vremea va fi în general instabilă în jumătatea estică a țării, la deal și la munte, unde temporar înnorările vor fi accentuate și pe arii relativ extinse se vor semnala averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice și pe arii restrânse vijelii și grindină. Pe alocuri cantitățile de apă vor fi însemnate. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar fenomene specifice instabilității atmosferice se vor semnala pe spaţii restrânse şi la intensitate mai redusă. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 23 și 33 de grade, cu cele mai ridicate valori în sud, unde și disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură – umezeală (ITU) va atinge local pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 și 18 grade. Bucuresti: 27/15 gr.C.
“Angajații bugetari au dat startul la vânătoarea de beneficii: salarii mai mari, sporuri, concedii mai lungi Recent, Camera Deputaților a adoptat o serie de modificări ale așa-numitei legi de salarizare unitară. Schimbările de legislație, care vizează majorări de salarii și de sporuri, sunt șocante pentru o țară al cărei buget se află în deficit excesiv. Pe de o parte, au fost acordate creșteri salariale angajaților din câteva ministere, în procentaje de 15%, 25% sau chiar 50%, în cazul personalului care lucrează cu proiecte europene. Pe de altă parte, toți bugetarii vor primi un sfert din diferența dintre salariul prevăzut în legea de salarizare unitară pentru anul 2022 și cel efectiv plătit în decembrie 2021. O altă modificare legislativă vizează majorarea cu 10% a salariului de bază pentru personalul din învățământ. Creșterile de salarii sunt hazardate. În primul rând, din punct de vedere economic nu există o fundamentare a cheltuielilor pe care le presupune aplicarea noilor paragrafe legale. În al doilea rând, Planul Național de Redresare și Reziliență prevede redactarea unei noi legi de salarizare din fonduri publice, o lege care să readucă echilibrul pierdut între salariile diferitelor categorii de angajați bugetari. În loc să se lucreze la o lege unitară, parlamentarii fragmentează, din nou, prevederile legale, în favoarea unor categorii de angajați. În al treilea rând, economia autohtonă traversează o perioadă dificilă, iar o majorare a salariilor bugetare, fără o minimă reformă a administrației, va spori cheltuielile fixe ale statului fără să existe certitudinea creșterii veniturilor bugetare. În fine, în al patrulea rând, era absolut previzibil că o creștere a salariilor pentru unele categorii de angajați va da naștere unor revendicări din partea altora…..În câțiva ani, toți indicatorii de convergență ai economiei românești s-au prăbușit. România rămâne, așadar, tot mai izolată în regiune, în afara zonei euro, și cu interminabile presiuni asupra bugetului, care accentuează dezechilibrele și îndepărtează economia de adoptarea monedei unice….” Integral: https://www.rfi.ro
“Posturi rezervate pe 7 ani pentru funcționarii de la Parlament. Vor putea lucra la privat, dar vor primi pensia de la stat În legea prin care s-au acordat noi majorări salariale bugetarilor, există și alte facilități de care beneficiază funcționarii publici parlamentari, precum posibilitatea de a-și rezerva postul pentru șapte ani…. Pauză de șapte ani „pentru interese personale” Proiectul de lege adoptat marți modifică nu doar Legea 153/2007 privind salarizarea în sectorul public, ci și Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Principala modificare vizează acordarea dreptului funcționarilor de a-și rezerva postul pe o perioadă de până la 7 ani, timp în care pot să-și vadă de alte proiecte personale, pentru a reveni apoi la funcția care le asigură o pensie specială la ieșirea din viața activă. Legea adoptată luni prevede că funcționarul public parlamentar poate cere suspendarea contractului de muncă pentru „concedii fără plată pentru studii sau pentru alte interese personale” pentru o perioadă de până la 7 ani, cumulat. Amendamentul a fost susținut de către președintele Comisiei de muncă a Camerei Deputaților, Adrian Solomon (PSD) și deputata Csép Éva-Andrea (UDMR)…..Prin modificarea adoptată marți în Camera Deputaților, funcționarii parlamentari au de acum și posibilitatea să lucreze și în mediul privat, fără să fie nevoiți să dea explicații șefilor de la Parlament întrucât au la dispoziție 7 ani pentru „interese personale”. În acest timp, secretarii generali ai celor două Camere nu pot angaja înlocuitori ai lor decât de durată determinată, până când titularii posturilor se vor întoarce…. Pensiile speciale ale funcționarilor parlamentari Iar stimulentul pentru întoarcerea la postul de la Palatul Parlamentului este pensia, întrucât funcționarii parlamentari beneficiază de pensii speciale, iar de fiecare dată când s-a pus problema eliminării pensiilor parlamentarilor, subiectul pensiilor funcționarilor nu a fost pus în discuție….Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), aferente lunii mai, sunt în plată 737 de pensii speciale pentru foștii parlamentari, acestea având o valoare medie de 4.924 lei.” Integral: https://www.fanatik.ro
“Sporul pentru „complexitatea muncii”, ultima găselniță a guvernanților pentru creșterea salariilor bugetarilor. Statul român continuă să majoreze lefurile angajaților săi Statul român continuă să majoreze lefurile angajaților săi din administrația centrală prin metode care contravin prevederilor Legii salarizării în sectorul public, adoptată în 2017….. Legea 154/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice părea să stabilească reguli și ierarhii de salarizare care să facă previzibile și echitabile veniturile angajaților statului, însă funcționarii din ministere au continuat să beneficieze de majorări salariale, de care ceilalți bugetari nu au avut parte. Unul dintre trucurile utilizate este majorarea salariului de bază pentru „complexitatea muncii”. „Complexitatea muncii”, o invenție a birocraților români Parlamentul a adoptat, marți, legea prin care funcționărimea din ministerele Transporturilor și Culturii este inclusă printre cei care vor avea un salariu de bază cu 15% mai mare „pentru complexitatea muncii”. Teoretic, nu este vorba de un spor întrucât nu este menționat ca atare în Legea salarizării. Practic însă, este un beneficiu suplimentar care, nefiind inclus oficial în categoria sporurilor, lasă loc unor alte sporuri. Legea 153 stipulează că sporurile nu pot depăși 30% din salariul de bază, acestea fiind sporul de noapte, sporul pentru ore suplimentare, sporul pentru handicap ș.a. Suplimentul pentru „complexitatea muncii”, nefiind inclus legal printre acestea, nu este luat în calcul la stabilirea nivelului maxim de 30% al sporurilor astfel că bugetarii vor lua în mână mai mulți bani decât ar fi luat dacă venitul „pentru complexitatea muncii” era menționat explicit ca un spor…. Bătălia pentru muzicologii nației Prin legea adoptată marți sunt adăugați în categoria „complecșilor” două ministere care au fost omise în urmă cu patru ani: Ministerul Transporturilor și Ministerul Culturii. Amendamentul prin care acest lucru a fost făcut posibil a fost justificat de inițiatori doar în cazul Ministerului Culturii. În cazul celor de la Transporturi, parlamentarii puterii din comisie nici măcar nu s-au obosit să ofere o justificare pentru suplimentarea salariului de bază cu 15% pentru „complexitatea muncii”. Ar fi fost și greu în condițiile în care acesta este ministerul care s-a ocupat de autostrăzile neconstruite și a adus sistemul feroviar în stadiul în care trenurile circulă cu viteze mai mici decât în perioada interbelică. Un spor acordat arbitrar Însă nu doar ministerele au fost beneficiare ale acestui spor mascat. Tot 15% primesc și salariații de la Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională de Achiziții Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În schimb, pentru Consiliul Concurenței și Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor complexitatea muncii este răsplătită cu numai 10%…..” Integral: https://www.fanatik.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2022/06/criza-energetica-1.jpg?resize=295%2C140&ssl=1)
“Experții spun că ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică din istorie. „Europa a trecut deja la raționalizarea gazului” Experții în domeniul energiei susțin că economia globală se îndreaptă spre o criză fără precedent, ce va depăși crizele petrolului din anii 70, împinsă acolo de războiul din Ucraina….. Cea mai gravă criză energetică din istorie În timp ce majoritatea statelor încearcă în acest moment să gestioneze creșterea de neoprit a prețurilor la energie, de la benzină la gaze naturale și cărbune, unii specialiști avertizează că acesta este doar începutul unei crize energetice fără precedent. Aceștia susțin că dacă în anii 70 și începutul anilor 80 economia globală s-a confruntat cu o criză a petrolului, acum, această criză nu se mai limitează la petrol. „Acum avem o criză a petrolului, o criză a gazului și o criză a electricității în același timp. Această criză este mult mai mare decât crizele petrolului ale anilor ’70 și ’80 și probabil că va dura mai mult”, a spus Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Joe McMonigle, secretarul general al Forumului Internațional al Energiei, susține și el această viziune extrem de pesimistă. „Avem o problemă serioasă în toată lumea de care politicienii de-abia acum iau aminte. Ne îndreptăm spre o furtună perfectă”, a declarat acesta pentru CNN. Potrivit experților, lumea este atât de nepregătită pentru a înfrunta această „furtună perfectă” încât am putea asista, în Europa, la probleme cu aprovizionarea cu combustibil dar și la raționalizarea consumului de gaza naturale la iarnă. În plus, lipsa investițiilor în rețeaua electrică ar putea duce la tot mai dese întreruperi cu alimentarea în această vară, pe fondul unor temperaturi tot mai mari…..” Integral: https://www.fanatik.ro
“Despre un viitor mix energetic și o strategie energetică.… O decizie hazlie a celor din Ministerul Energiei, transformată într-o ordonanță de urgență ce prevede închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune ne face să mai avem un argument în plus pentru a iniția dezbaterea pe tema mixului energetic. Hazlie, deoarece urgența se referă la 2030. Hazlie este deoarece știe toata lumea din industrie că toate termocentralele pe cărbune vor avea expirate perioadele de funcționare, licențele de mediu și aprobările ISCIR până în 2030. Tragedia începe când ni se propune că aceste capacități securitare vor fi înlocuite de fotovoltaice puse pe haldele de steril rezultate de-a lungul anilor, a se vedea Fondul de Modernizare. Au ieșit din funcțiune până acum 1700 MW și urmează restul de până la 3.725 MW declarați de ANRE. 1425 MW până în 2025 și 2300 MW până în 2030. Știm că si termocentralele de gaz nu o duc prea bine (mai putin cei 860 MW de la OMV – Brazi) și vor fi închise poate mai repede de 2030. Așa arată asasinatul energetic al României. Întrebarea este: Incotro ne îndreptăm? Începem cu definirea celor două mixuri energetice ce trebuiesc tratate : Mixul primar care definește tot ceea ce înseamnă consum de materii prime energetice ce au destinație producția de energie electrică, producția de energie termică, transporturile auto, aeriene, navale și fluviale sau pe cale ferată și necesarul în industrie. Mai există și mixul electro-energetic, adică din ce fel de surse este produsă energia electrică: cărbune, gaz, nuclear, hidro, eolian, solar, agrobiomasa sau deșeuri urbane solide. Toate acestea trebuie să fie cuprinse în Strategia Energetică a României, pe care nu o avem de mai mult de 15 ani….. Tot legat de factorul geopolitic: să punem accentul pe solar și eolian nu înseamnă a intra într-o altă dependență, față de China, unde se produc majoritatea componentelor necesare acestor doua tehnologii deoarece China are monopol pe resursele mondiale de metale și pământuri rare? Tot atenționez autoritățile noatre naționale să nu mai viseze la extracția gazelor din Netune Deep deoarece la puțini kilometrii se află zona de conflict. Știm că marile companii de asigurări sunt cele care gestionează riscurile. Dacă asigurarea unei nave ce intră în Marea Neagră a crescut de zece ori, înseamnă că riscurile transportului maritim în Marea Neagră au crescut de zece ori. Oare investitorul (Romgaz și OMV) își vor asuma riscul unei investiții de încă câteva miliarde de euro necesare extracției în această conjunctură? Dar companiile de la care se vor închiria utilajele și tehnologia? Dacă da, există o extimare a creșterii chetuielilor de investiție și de producție în această conjunctură? Eu cred că dacă în perimetrele potențiale de exploatare de gaz off-shore, măine este depistată o mină aflată în derivă, ce provine din zona Odesa, în primul rând va mai crește de câteva ori polița de asigurare a oricărei nave și instalații din zonă și decizia de investiție va fi luată mai greu. Uitându-ne pe harta de circulație a avioanelor și a navelor deasupra Mării Negre constatăm că zona Neptun Deep nu este tranzitata decât de nave mici care se îndreaptă spre Sulina. Am explicat cu mult înainte de începerea conflictului ucrainian că Federația Rusă nu dorește ca România să extraga vreo moleculă de gaz din Marea Neagră. Dacă Black Sea Oil and Gas ce va începe extracția în câteva săptămâni reușește, acest fapt se datorează adâncimii mult mai mici a rezervorului concesionat, a distanței mici de la platformele de extracție până la țărm și a existenței tehnologiei în România. Aceste atuuri nu le avem și în cazul Neptune Deep. Distanța până la țărmul românesc e de peste 350 km iar până în Peninsula Crimea este sub 450 km. Tehnologia și utilajele fiind deținute de puține companii, trebuiesc închiriate și costă, asta în cazul în care acestea își asumă riscul apropierii de conflict. România, fiind un stat membru al Uniunii Europene trebuie să se conformeze tuturor deciziilor acesteia. Dar până adoptarea acestora trebuie să se implice activ în strategiile și politicile ce se pot negocia. Problema este că niciodată reprezentanții noștrii nu au adoptat o astfel de poziție. Vedeți pe careva dintre aceștia în stare sa înțeleagă problematica energiei? Tot la capitolul geopolitică trebuie sa menționâm și factorii de influență rusești platați în forumurile decizionale ale statelor sau Uniunii sau companiile de lobby de la Bruxelles. Acum se demonstrează că există influența clară a Moscovei. Ce trebuie făcut ? În primul rând trebuie spus că este inacceptabil ca numai un grup minuscul din Ministerul Energiei să se ocupe de Strategia Energetică, grup ce ignoră structura din Guvernul României care gestionează transportul energiei, ignoră mediul academic și corpul profesioniștilor din industria energetică, zone care au păreri pertinente…..” Integral: https://www.contributors.ro
“Nomenclatorul crimei organizate..… „Mica“ evaziune fiscală de 50.000 de euro În 2021, parlamentul a modificat o lege din 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Pedepsele sunt de la 2 la 15 ani, în funcție de natura și gravitatea faptei. Noutatea este că cei care comit asemenea infracțiuni pot scăpa de închisoare dacă achită prejudiciul integral, până la o limită a acestuia stabilită de lege, în cursul urmăririi penale sau al judecății. Dacă suma fraudată nu depășește 100.000 de euro, „se poate aplica“ pedeapsa cu amendă. Dacă suma fraudată este de până la 50.000 de euro, „se aplică“ pedeapsa cu amendă….. Raționamentul majorității parlamentare, care a modificat legea din 2005, pare a fi acela de a astupa din găurile încasărilor la bugetul public. Aceasta, în condițiile în care, potrivit Comisiei Europene, România este pe primul loc în UE la pierderile fiscale, în special din TVA, cu un procent de 34,9% în 2019. Mă tem că noile norme vor încuraja evaziunea fiscală, mai ales „mica“ evaziune de până la 50.000 de euro. Furtul de la 1 la 50.000 de euro e la liber. „Mă prinde, dau banii înapoi și plătesc o amendă, nu mă prinde, rămân basma curată.“ Câți evazioniști se încadrează între aceste limite? Mii și mii, mai ales dintre așa-numiții „mici întreprinzători“. Nu relaxarea pedepselor pentru evaziune fiscală poate atrage mai mulți bani la buget, ci relaxarea fiscală. În plus, această restitutio in integrum a furtului prin care făptașii scapă de închisoare atrage după sine tot mai multe cazuri de corupție. Trecerea cu vederea de către organele fiscale a unui singur euro care depășește limita impusă de lege poate face diferența dintre închisoare și libertate. E așa de greu să jonglezi cu un singur euro în lumea noastră coruptă? E, desigur, o întrebare retorică. Un proiect de lege care extinde lista amenințărilor la siguranța națională se află în dezbaterea coaliției de guvernare, urmând să fie depus în parlament. Proiectul face parte dintr-un pachet care cuprinde o serie de alte proiecte legislative privind securitatea națională și care includ extinderea competențelor serviciilor de informații, în special a competențelor SRI. Printre acestea, informațiile obținute de SRI în mod legal, anume în baza mandatelor pe siguranță națională, vor putea fi din nou folosite ca probe în procesele penale, procedură care a fost interzisă de Curtea Constituțională în ultimul mandat al Laurei Codruța Kovesi în fruntea DNA. Includerea criminalității organizate în corpul amenințărilor la securitatea națională este principala prevedere a proiectului de lege al coaliției. Ca în multe alte cazuri, puterea politică din România este mânată de la spate de comandamentele Uniunii Europene. În mai anul trecut, UE a adoptat prioritățile pentru următorii patru ani privind prevenirea și combaterea criminalității internaționale organizate. Aceasta, în contextul în care în 2019 veniturile provenite din această infracțiune au reprezentat 1% din PIB-ul Uniunii Europene, adică 139 de miliarde de euro…..Cea mai răspândită formă de trafic în țările UE este exploatarea sexuală, urmată de exploatarea prin muncă, criminalitatea forțată, cerșetoria forțată și căsătoriile forțate. Exploatarea sexuală online a copiilor a crescut de la an la an și s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19…..” Integral: https://ziare.com
“Idolatria vs. sindromul Stockholm. USR și PSD-PNL, asemenări și deosebiri…. Speranța unora, USR, este un exemplu de partid care nu știe cui i se adresează. Sau s-a făcut că uită pe cine reprezintă, cu mici excepții, cât au fost la guvernare. Și asta, cu siguranță, e un reproș decent pe care votanții lor sunt îndreptățiți să-l facă. Pe de altă parte, nici pătura lor de alegători nu e rezonabilă în privința așteptărilor. Au făcut din USR-iști niște idoli de la care au avut și au pretenții maximale, ca și când politicienii strânși sub flamura USR (aici îi includ și pe cei din aripa PLUS) sunt niște sfinți. Literalmente sfinți! Niște oameni perfecți, cu profilul lui Isus, nu niște simpli muritori, cu păcatele lor. Dacă Churchill s-ar fi născut român, ar fi subiect de miștouri și dispreț colectiv pentru consumul de alcool (de exemplu), nicidecum admirat pentru leadership și viziune! Păstrând proporțiile, la fel și politicienii noi aduși de fenomenul USR au fost echivalați cu combinatorii semidocți din vechea clasă politică pentru că li s-au descoperit defecte mai mult sau mai puțin relevante. Pe modelul ăsta am ajuns, de exemplu, să-i punem în aceeași oală pe primarul câteodată inadecvat și rigid Clotilde Armand cu predecesorii iluștrii Daniel Tudorache-diamante sau Andrei Chiliman, sub ale căror mandate au înflorit afacerile rechinilor imobiliari care au sufocat și haotizat nordul Bucureștiului. Exemplele de tipul ăsta sunt o sumedenie și nu mi-am propus să fiu exhaustiv, mai ales că nici nu cred că se poate. Lecția acestor manipulări subtile e, însă, clară. Conducătorii pe care îi alegem nu sunt perfecți. De fiecare dată, însă, trebuie să căutăm varianta cea mai bună/convenabilă și adecvată dregătoriei în care îi instalăm în numele nostru. Pentru că unul care fură din banii adunați de la noi pentru spitale nu e la fel de nociv ca unul care, de exemplu, e afemeiat. Ca să nu mai vorbim de cea mai mare penurie din România, profesionalismul! Priceperea în meseriile pe care se presupune că le păstorește. Pe de altă parte, avem în meniul electoral PSD și PNL, două partide aflate la butoane din ’90 încoace, cu trăsături similare. Ambele sunt capturate de găști de oportuniști ce nu au nimic de-a face cu presupusele lor doctrine, social-democrația și, respectiv, liberalismul. Conduse de lideri puși pe căpătuială, dispuși la aproape orice tip de compromisuri, cu unicul scop de a rămâne în zona unde se împart banii, astfel încât să-și ia partea leului. Bazinul lor electoral e și el similar, ca structură. Adică camarilla de partid (rude, amici, parteneri de afaceri și slujbași cu posturi bine remunerate de stat, care-și datorează poziția) și prizonieri ai unui gen de sindrom Stockholm instalat pe fondul lipsei de educație. Bine înrădăcinate la nivel central și local, ambele au un nucleu dur de votanți care le asigură perpetuarea și este greu de zdruncinat în condițiile absenteismului. Pentru că cei aproximativ 25% dintre românii care compun acest nucleu dur ce merge la vot negreșit ca să-și conserve privilegiile devin cel puțin 50% în condițiile absenteismului….. În cazul particular al AUR, nepoțelul PRM și, ulterior PPDD, avem un partid care, paradoxal, cel puțin își respectă doctrina și știe cui i se adresează. Vinde exagerări și minciuni celor dispuși să creadă că drumul spre fericire e prin tunelurile dacice de sub Bucegi. Cu variațiunile de rigoare, nici UDMR nu e altă mâncare de pește. Sunt unica opțiune a maghiarilor și de 30 de ani le-au servit atât de bine interesele încât județele unde sunt majoritari se înscriu pe lista codașilor la dezvoltare alături de cele din estul Moldovei și sudul extrem al Munteniei…..Revenind la caragieleasca noastră dilemă, „eu cu cine votez?”, răspunsul se cristalizează clar. Evaluează ce vrei de la reprezentantul tău și alege-l pe cel mai bun. Fii sigur că nu-i perfect, pentru că nici tu nu ești…..” Integral: https://ziare.com
“De ce mai există România Aceia dintre noi care au deprins cititul în ultimul deceniu al lui Ceauşescu cred că îşi vor aminti mereu chipul de viking a lui Ştefan cel Mare ori bărbăţia lui Mihai Viteazul în faţa călăului din Povestirile istorice ale lui Dumitru Almaş. Trei volume care, odată citite, îţi stârneau dragostea pentru România şi măreţele ei figuri de eroi….. Doar că, de treizeci de ani, cetăţenii României cam lipsesc din scopul pe care un stat modern ar trebui să îl aibă. De Educaţia românilor se ocupă un minister ai cărui conducători vorbesc mereu de reformă şi adaptare la nevoile actuale. Asta în timp ce au distrus învăţământul profesional, au creat programe şcolare care amintesc mai degrabă de anii ’80 şi nevoia de a ţine posturi pentru cei care predau materii fără rost, în vreme ce copiii noştri sunt printre ultimii din Europa la evaluările internaţionale. Un sistem care, clamând meritocraţia, nu face altceva decât să perpetueze nevoia de meditaţii, puterea unor veşnici inspectori şi directori cu pile la partid. Şi, evident, să protejeze cohortele de politicieni şi băieţi descurcăreţi care, sătui să se laude cu maşîni scumpe, amante şi sejururi tropicale, şi-au dorit să li se adreseze amicii cu elegantul „dottore”. De Sănătatea noastră se ocupă un minister ale cărui resurse surâd directorilor de spitale, secretarilor de stat, preşedinţilor de case de sănătate, distribuitorilor de medicamente. Înainte de a devaliza Primăria Capitalei, „eminentul” doctor Oprescu şi-a făcut ucenicia în acest sistem care a pus şpaga înaintea vieţii şi contractele cu firmele prietenilor din partid înaintea spitalelor. Bacteriile şi viruşii care colcăie nevăzuţi prin sălile de operaţie şi saloanele patriei sunt la fel de periculoşi ca băieţii cu pixuri pregătite să semneze oricând contracte bănoase pentru dezinfectanţi îndoiţi cu apă de Dâmboviţa. De Siguranţa românilor se ocupă un minister condus de indivizi care ar putea inspira mai degrabă filme de genul Narcos. Eternul domn Bode pare pus şef peste „oamenii legii” doar pentru a organiza negocieri de seară cu şefii interlopilor. Poliţiştii oneşti sunt marginalizaţi când sancţionează baroneţi locali, dar uciderea unui om de afaceri a cărui maşină explodează în plină stradă ziua în amiaza mare ca în Beirut sau Damasc rămâne un caz cu autor neidentificat. Tinerele românce sunt vândute prin Europa de interlopi cărora le răspund prompt la telefon şefii din poliţie, iar când vreunul dintre gestionarii traficului de persoane este arestat prin Londra ori Paris, oamenii legii de la Bucureşti sau Craiova găsesc portiţele legale pentru a-i permite să se întoarcă la muncă. …..Statul român există pentru ca primari tip „Piedone” să poată fura fondurile publice, pentru a le găsi de lucru în birouri curate şi pe salarii generoase rubedeniilor şi copiilor partidului, să asigure titluri de baroni unor agramaţi din Vrancea sau Dolj, fotolii de parlamentar deputaţilor Şaorma sau Mitralieră. Iar, mai nou, există pentru a demonstra că un primar care de-abia silabiseşte poate ajunge preşedinte şi poate face orice atâta vreme cât se înţelege cu partidele beneficiare de mass-media…..Adevărat că multe secole sau chiar milenii, în situaţia noastră au fost şi alţii, doar că noi am rămas, netulburaţi, într-un ev întunecat dominat de o mână de oameni: România de azi nu poate exista fără ei, dar nici fără noi. O dictatură soft, în care nu avem dictatori, ci doar o castă nedeclarată care deţine mass-media, finanţele, partidele şi instituţiile de forţă. Autoritarism mioritic cu infuzii orientale….” Integral: https://republica.ro
“Războiul a fost început de generația 65 a lui Putin, dar e și ratarea generației noastre, a celor de 50 de ani, că nu l-am putut împiedica …. Dar să o luăm pe rând: pe 10 aprilie 1988, Mihail Gorbaciov propune limitarea și distrugerea armelor nucleare. În cinstea acestui eveniment, se produce o monedă care pe verso e rublă URSS – reversul e dolar SUA. Este o monedă produsă din rachetele nucleare distruse, dintr-un aliaj foarte ușor. Este de 2,5 ori mai ușoară ca argintul. „Când o iei în mână, ai o senzație stranie. Te aștepți să fie mai grea, dar parcă este din puf de gâscă“, îmi spune un prieten. Cam așa a fost liberalismul nostru: pe o parte sovietic, pe o parte american – care îți lasă senzația că e foarte greu, greu de distrus, dar e ca un puf bătut de vântul istoriei. Noi am construit capitalismul cu o credință mistică În 1988, noi, copiii perestroika, eram mai liberali decât Occidentul, mai americani decât americanii – credeam atât de mult în valorile lor, încât îi speriam până și pe ei. Le dădeam în mâini nu doar țara părinților și bunicilor, le ofeream nu doar sufletele noastre – le ofeream viitorul. Viitorul nostru era viitorul lor: îl ofeream cu un entuziasm mistic. Totul s-a întâmplat după 1989-1991. Doar că noi eram altă față a monedei. Noi nu eram conștienți – nu știu ei cât de conștienți erau de „marea transformare“….. Prăbușirea comunismului ni se datorează în mare măsură: noi, cetățenii estici, l-am făcut, noi l-am distrus. Și am devenit un soi de transfuzie de energie teribilă: de la infuzie de piață, capital și resurse umane până la entuziasmul nebun de care are nevoie orice regim. …. Dar știam câteva lucruri sigure: că în tranziție am fost niște ostași care au luptat pe toate fronturile și au pierdut toate bătăliile posibile și imposibile. Am fi putut duce și câștiga orice bătălie – dar am pierdut totul. …. Am pierdut, la scară socială vorbesc, de la educație la sănătate, de la infrastructură la ascensoare sociale, de la familie la carieră, de la siguranță la stabilitate. Am văzut cum covorul nostru social s-a făcut praf, iar noi ne-am pierdut totala autonomie și practică politică, socială, intelectuală, tot. Problema și soluția brusc nu mai erau în noi, ci altundeva. Și nu sunt genul care să dea vina pe alții: noi am pierdut – noi am devenit propria neputință: am pierdut sensul istoric. După ce a trecut entuziasmul anilor 90, a urmat un amplu proces de rușinare de sine – „spălați pe creier“, „subdezvoltați“, „necivilizați“. Așa eram etichetați. Plini de umilire socială și economică – pierderi masive de locuri de muncă, munci necalificate, prost plătite, migrație economică, distrugerea familiilor și a relațiilor sociale, distrugerea industriei, a educației și a sănătății. Precaritatea totală adusă de terapia de șoc. O întreagă pătură socială a devenit învinsa tranziției Ni s-a cerut „schimbarea mentalității“ – noi eram suboameni. Ni s-a oferit, în loc de o integrare firească – cu bunele și relele noastre -, o nouă formă fără fond violentă și umilitoare. Trebuia să renunțăm umilitor la tot ce eram, la trecut – trebuia să ne fie rușine de noi și de trecutul nostru. …. Duritatea și violența tranziției, total injustă și lipsită de echitate – politic, social și economic – a fost pentru o largă pătură socială umilitoare și dezumanizantă. În locul vechilor umilințe și dezumanizări au venit unele de rit nou. …. Ce a rezultat? Țări din care copiii noștri pleacă …. Grosul copiilor noști nu mai vor să rămână în Est – fug afară: viitorul lor e „afară“ din Est. Atât am putut. Rezultatul? State capturate de oligarhi și corporații, de noii boieri – elite prădătoare, populații abandonate transformate în noua iobăgime, instituții – moșii care funcționează doar pentru o mică elită, mase imense ale căror interese nu sunt reprezentate și a căror voce nu se aude. Putin a speculat această nemulțumire a ratării ….. Apropo de regimul Putin: este un produs și estic, și vestic. Se naște din furia revanșei antiliberale ruse, a umilinței anilor 90, dar și din enorma sete de putere și profit a lumii occidentale. Peste 20 de ani, mai toți liderii mari ai politicii și capitalului occidental au stat la masă cu el și au profitat. Ei l-au legitimat. Să nu uităm asta. „De-putinizarea“ ar trebui să înceapă de acolo. …. Regimul Putin are media de peste 65 de ani, cel de la Kiev – în jur de 40. Generația mea, de 50 de ani, e prinsă la mijloc. E și un conflict generațional….. Experiența Estului – ca întindere, ca timp, ca geografie, ca religie, politică și cultură, ca istorie colosală a suferinței și imaginarului – este ceva copleșitor. Una dintre cele mai fascinante moșteniri ale Occidentului. O parte indispensabilă a lui. Europa are doi copii teribili – doi fii risipitori. Are niște fii puternici și teribili care pot produce catastrofe de care nici Europa nu e în stare. Cu toate că de la ea au învățat. Acești doi copii sunt SUA și Rusia. Poate Europa fără ei? Posibil că da, dar nu va mai fi Europa. Poate fără unul dintre ei? Da, probabil – dar nu va mai fi Europa. Europa fără cei doi copii ai săi, în contextul actual global, pare o provincie neputincioasă. Oricum, în acest conflict joacă atât de neputincios, că ar trebui să ne îngrijoreze. …. Furia noastră, a celor estici, vine acum din neputință, rușine, vinovăție, responsabilitate: cum de nu am putut preîntâmpina tragedia? Eu cred cu toată ființa că se putea. Cum se face că generația noastră profund liberală a ajuns acum profund antiliberală și antisocială? Și asta nu e doar Rusia – deși ea are vina și responsabilitatea imensă pentru începerea acestui război. Dar oare în Ungaria e altfel? De Polonia mai bine tac: revanșa e totală. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Merge treaba! S-au turnat primii litri de bere pe şantierul noii autostrăzi A0 Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioştenu, a transmis joi că s-au turnat primii litri de bere pe Autostrada Bucureştiului. Potrivit oficialului, este vorba despre un tronson experimental în zona oraşului Măgurele, care va fi supus tuturor testelor necesare pentru a vedea dacă se respectă parametrii de calitate ….. Conform calendarului aprobat prin PNRR lucrarea va dura cel puțin 110 tiruri de bere la PET și va fi finalizată probabil când se termină băutura. Oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea că setea muncitorilor implicați în proiect ar putea atrage întârzieri de aceea au cerut ca lucrările să fie efectuate iarna, când nu e așa cald și nu ai chef de o berică.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Forță și Putere
….Rusia deplânge decăderea ei și faptul că lumea occidentală nu o respectă. În același timp pare să considere că respectul se obține prin forță. De fapt, Rusia nu vrea să fie respectată, Rusia vrea să fie temută. Singurul fel de respect pe care pare să îl înțeleagă e frica.
Există o diferență subtilă dar enormă între putere și forță. Puterea cere consimțământ, îți e atribuită de ceilalți. Din această perspectivă ea poate fi obținută pe multe căi. Una dintre ele e forța, dar nu e deloc singura și sigur nu e cea mai eficace. Forța cere un mare consum de resurse și produce efecte limitate. Oamenii pe care-i supui prin frică sunt supuși doar atâta vreme cât amenințarea e credibilă și permanentă. Prăbușirea puterii obținute prin forță e mai întotdeauna subită și catastrofală. Ceaușescu a trecut pe parcursul câtorva ore de la un despot absolut la un fugar urmărit și vânat ca un animal sălbatic. A fost suficient să pară slab ca să fie slab. Același lucru s-a întâmplat cu Mussolini sau Antonescu în al doilea război mondial. Așa s-a dezintegrat, pe parcursul unei singure săptămâni, măreață și temuta Uniune Sovietică. Forța nu dă nici respect nici putere, dă doar iluzia lor.
Există multe alte surse ale puterii și ale respectului în afara forței, există respectul pentru valorile tale, pentru competența ta, pentru caracterul tău, pentru ce reprezinți în lume, pentru ce ai dat și dai celorlalți, pentru generozitatea pe care o arăți și care atrage nevoia de reciprocitate. Noi toți ne dobândim puterea, de cele mai multe ori așa. Această putere, însă, cere autenticitate, cere să ai puterea să fii cine ești și să nu te frustrezi de locul tău în lume, oricare ar fi el. Nu e nevoie să fii mândru de nația ta, după cum nu e nevoie să fii rușinat, e nevoie doar să fii bine în pielea ta. Niciun om și nicio națiune care se comportă agresiv nu sunt cu adevărat puternici. Forța e, de fapt, un subtil semn de slăbiciune. În vorbele meșteșugite ale regretatei Doamne Thatcher: “A fi puternic e ca și a fi o doamnă: dacă e nevoie să o afirmi, înseamnă că nu ești”.”
https://www.adrianstanciu.ro/2022/06/05/forta-si-putere/
“Greenpeace, replică pentru Tanczos Barna: Tăierile de păduri continuă, dar sunt mai greu de depistat
….Tanczos Barna încearcă să mute atenția de la subiectul de bază, declară la RFI coordonatorul de campanii pe păduri și biodiversitate de la Greenpeace România, Ciprian Gălușcă.
El spune că tăieri ilegale de păduri există în continuare și că nu se poate afirma că situația s-a îmbunătățit în mod semnificativ: ”O percep ca pe o fentă, un giumbușluc, prin care ministrul încearcă să devieze un pic discuția. Practic, dumnealui ne spune că nu mai avem acele tăieri de acum zece ani, de acum cinci ani, tăieri rase, versanți dezgoliți de pădure și că lucrurile sunt în regulă. Este adevărat că de când avem imagini satelitare disponibile publicului larg (…), tăierile acestea de sute, mii de hectare rase, complet ilegale, fără nici un fel de act au dispărut. Însă suntem în răsăritul altor vremuri, dacă acelea au apus, iar în vremurile astea, tăierile se întâmplă în continuare, cele ilegale, doar că se întâmplă selectiv, se întâmplă în foarte strânsă legătură cu tăierile care au practic aviz și atunci sunt din ce în ce mai greu de depistat din satelit. Este asta o îmbunătățire a situației? Mă îndoiesc. Nu avem în realitate nici un fel de îmbunătățire”.”
https://www.rfi.ro/mediu-146162-greenpeace-ministru-mediu-taieri-paduri
“Demilitarizarea urgentă a României. Cinci pași pentru a scoate serviciile secrete din economie și politică
….Prima temă e prezența serviciilor de informații în economie. Firmele sub acoperire, firmele foștilor ofițeri, implicarea tot mai în companiile de stat – toate acestea sunt reclamate de ani buni de mediul de afaceri și de unii angajați din administrație. Ei se plâng de distorsiunile din piețe și de lipsa șanselor egale pentru antreprenorii onești, forțați să concureze cu firme ce se bucură de protecție și de acces superior la informații.
De ce au serviciile secrete acest drept? În ce operațiuni sunt folosite aceste firme sub acoperire? Au fost firmele folosite exclusiv în operațiuni, sau au continuat să funcționeze și să producă profit pentru serviciu ori pentru unii ofițeri? Sunt întrebări la care societatea civilă și clasa politică nu au răspunsuri. Tocmai de aceea, e de datoria Parlamentului să caute soluții pentru îngrădirea ori chiar eliminarea completă a acestui privilegiu transformat în abuz. Or, pachetul de legi le întărește prezența în economie. Nu uitați că fondurile operative, adică banii cheltuiți de servicii, scapă oricărui control, Parlamentar sau al Curții de Conturi.
A doua temă majoră e controlul democratic asupra serviciilor. Modul în care funcționează acum acest control este ridicol. Comisiile parlamentare sunt acum controlate de servicii, nu invers. Și tradiționalul raport anual al șefului SRI în fața Parlamentului a devenit facultativd potrivit noului pachet de legi. Mai mult, Parlamentul este invitat la SRI, nu mai merge șeful serviciului în Parlament. Iar politicienii răspund cu pocnet de călcâie la micile rugăminți ale serviciilor, dovadă numărul tot mai mare de angajați în uniformă din ministere și Guvern.
Asta trebuie să se schimbe. Urgent. Serviciile de informații trebuie să revină sub controlul eficient la aleșilor. Pentru asta e nevoie de întărirea actualei legislații, prin câteva prevederi clare: raport anual al directorilor de servicii în fața Parlamentului, publicarea neîntârziată a raportului, plus dezbateri în fața comisiilor de specialitate pe marile teme care preocupă societatea. Dacă vreți exemple de bune practici, urmăriți dezbaterile din Congresul SUA.
Tema trei: durata și număr mandatelor directorilor de servicii, precum și modalitatea de demitere în caz de management defectuos, de acțiuni anti-democratice sau abuzuri de putere trebuie stabilite clar în legislație. Actualele prevederi, precum și propunerile făcute de servicii sunt fie neclare, fie de-a dreptul scandaloase. A patra chestiune urgentă e limitarea influenței serviciilor în politică. Sub mandatul președintelui Iohannis, el însuși ajuns candidat al PNL în urma straniei retrageri a lui Crin Antonescu din 2014, serviciile secrete au ajuns la o influență fără precedent în guvern, ministere și companii de stat. Am detaliat în zeci de articole numirile de persoane apropiate de servicii la vârful instituțiilor-cheie din stat. E prea mult. Trebuie găsită o soluție pentru limitarea acestei influențe care distorsionează statul.
Esențială și e demilitarizarea serviciilor, România fiind printre ultimele țări în care angajații acestora sunt militaril….Apropo de mecanisme democratice: observ că nu există nici dezbatere pe aceste proiecte legislative. Să ne înțelegem: proiectele există, au fost scrise de servicii – după cum ne-a spus chiar premierul Ciucă. Răspunde cineva pentru conținutul lor profund-antidemocratic? Decontează cineva codificarea în proiectele de legi a unor prevederi mai nocive chiar decât cele din perioada Securității comuniste? …”
https://www.g4media.ro/demilitarizarea-urgenta-a-romaniei-cinci-pasi-pentru-a-scoate-serviciile-secrete-din-economie-si-politica.html
Buna seara
E greu de crezut,dar mi se pare ca cea mai buna emisiune tv este la tvr1!!!!
Catalin Ștefănescu (realizatorul garantat 100 la suta”) are in zilele săptămânii de la 19.00-19.40 un invitat pe care îl intervievează
As sugera ca ceilalți gurishti de pe late teveuri sa ia notițe cu pixul in mâna …
E o placere sa urmărești un profesionist câte nu si bruscheaza invitații si -mai ales-știe sa întrebe si sa asculte