Revista Presei – 6 februarie.”Pensia medie a crescut la 2.244 lei în ianuarie, dar tot este de 10 ori mai mică decât a magistraților”
| 06/02/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 6 februarie! La munte vor fi rafale de 70 – 100 km/h, iar în Transilvania, sudul Olteniei și sud-vestul Munteniei viteza vântului va atinge 65 – 75 km/h. În Crișana, Maramureș, Dobrogea, local în Banat și Moldova și în restul Olteniei și Munteniei vor fi intensificări locale și temporare, cu viteze în general de 55- 60 km/h În același timp, la munte vor apărea, temporar, precipitații moderate cantitativ (15- 20 l/mp). Intensificări ale vântului vor apărea și restul teritoriului, rafalele urmând să ajungă la viteze de 45 – 50 km/h Bucuresti: 19/7 gr.C., vant.
“De ce nu este bine să amestecăm paracetamolul cu ibuprofenul Paracetamolul și ibuprofenul sunt substanțele care se regăsesc în cele mai folosite medicamente pentru copii. Foarte mulți părinți primesc recomandarea de a alterna la patru ore aceste două medicamente pentru a reduce febra, însă medicii specializați în toxicologie spun că nu ar trebui să le combinăm, mai ales în cazul micuților. …. „Nu este bine să fie combinate pentru că au efecte similare și trebuie folosite cu atenție pentru copii, fiindcă există tentația de a trata orice croșeu de temperatură, cât de mic, ceea ce nu este corect. Febra este un mecanism de protecție, care declanșează fenomene imune de apărare din partea organismului, declanșează cascada de formare de anticorpi, așa că nu e bine să o combatem decât după ce depășește un anumit prag. Acest prag este de 38 de grade la copiii până în trei luni și 38,5 la restul vârstelor. Nu dăm medicament antitermic decât dacă se depășește acest prag, ca să-i lăsăm timp organismului să reacționeze și să se apere“, explică specialistul. Ibuprofenul și paracetamolul au efect atât pe febră, cât și pe durere, pe inflamație. „De asemenea, trebuie să calculăm atent doza. La copii, doza se calculează pe kilogram/corp, deci trebuie citit cu atenție prospectul. Este responsabilitatea părintelui care administrează medicamentul să calculeze corect doza, având în vedere că vorbim de medicamente care se eliberează fără rețetă“, completează medicul de familie. Doctorul Sandra Alexiu spune că medicii de familie se confruntă deseori, la cabinete, cu supradoze. „Este foarte important să citim prospectele, pentru că acolo găsim contraindicațiile, dar și doza maximă permisă“, afirmă doctorul. ….” Integral: https://adevarul.ro
“EXPERȚI despre bătălia din justiție pentru neaplicarea deciziilor Curții de Justiție a UE privind prescripția: ”Miza este salvarea inculpaților prin invocarea drepturilor omului și extinderea perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede” Mai mulți experți în drept consultați de G4media.ro au explicat miza din spatele ultimei decizii a Curții de Apel București (CAB) care a întrebat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dacă sunt încălcate drepturile omului apărate de Curtea Europenă a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când sunt puse în aplicare deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) privind prescripția (așa cum a decis un complet al ÎCCJ pe 30 ianuarie 2024). Potrivit juriștilor consultați de G4media.ro, miza este salvarea unor inculpați prin neaplicarea deciziilor CJUE, invocându-se drepturile omului. ….Cu alte cuvinte, dacă nu se aplică deciziile CJUE, faptele penale se prescriu mai repede într-un interval mai mare, 2014 – 2022, și mai mulți inculpați scapă prin prescripție, au explicat experții consultați de G4media.ro. Ultimul exemplu: familia Cosma din Prahova.…. Invocarea drepturilor omului pentru a lăsa neaplicate deciziile CJUE nu este o idee nouă. Ea a fost exprimată în decizia 450 din 7 septembrie 2023 de către un complet ÎCCJ din care a făcut parte judecătoarea Lia Savonea. De altfel, judecătoarea CAB Andreea Ionescu este considerată o apropiată a judecătoarei Lia Savonea, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare…..” Integral: https://www.g4media.ro
“Comisia Europeană analizează dacă schema de plafonare-compensare a prețului energiei din România este legală Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie și gaze naturale din România a ajuns în atenția Comisiei Europene, potrivit unui răspuns transmis de Bruxelles la solicitarea HotNews.ro. Aceasta în contexul în care prețurile în toată Europa sunt la nivelurile dinaninte de criza energetică, iar țara noastră este singura care mai acordă subvenții. În plus, guvernele au putut fixa prețuri reglementate sub costuri și pentru firme doar până la 31 decembrie 2023. Autoritățile de la Bruxelles încearcă acum să înțeleagă de ce Guvernul de la București vrea să mențină schema până în 2025. …. În timpul crizei, Regulamentul Consiliului (UE) 2022/1854 a permis statelor membre să extindă prețurile reglementate la IMM-uri și să implementeze prețuri reglementate sub costuri, sub rezerva unor condiții specifice: nediscriminarea între furnizori și compensarea echitabilă a furnizorilor. Această posibilitate s-a încheiat la 31 decembrie 2023, iar în prezent se aplică doar regulile normale de piață liberă. …. În ceea ce privește prețurile cu amănuntul la gaze, articolul 3 din Directiva gazelor permite statelor membre să impună companiilor o obligație de serviciu public în beneficiul consumatorilor casnici și necasnici, dar, la fel, în anumite condiții de piață, nu după cum vrea fiecare guvern. În orice caz, deciziile de acest gen trebuie notificate la Bruxelles în termen de o lună de la implementarea schemelor….. România este singura țară care mai acordă subvenții în acest moment. Celelalte state au avut măsuri țintite – nu pentru toată lumea, ca la noi – care s-au finalizat anul trecut. HotNews a scris recent că România nu a notificat Comisia Europeană cu privire la subvențiile acordate firmelor. Pentru consumatorii români, prețurile plătite în facturi sunt plafonate, iar diferența este suportată de bugetul de stat. Până acum s-au plătit furnizorilor 23 de miliarde de lei, în contul acestor diferențe, începând cu toamna anului 2021. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Cine spune că nu se munceşte în România: numărul de salariaţi atinge un maxim istoric, salariile sunt la un maxim istoric, încasările din impozitul pe venit şi pe salarii sunt la maxime istorice, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a majorat substanţial puterea de cumpărare a salariilor, în euro Într-o ţară – România – unde marea majoritate a oamenilor cred că lucrurile merg din ce în ce mai prost din punct de vedere economic, politic, social, datele statistice arată altfel. Într-un anonimat total, Ministerul Muncii a publicat pe 18 ianuarie câteva date legate de piaţa muncii: în 2023 s-au înregistrat două recorduri, atât în privinţa numărului mediu de salariaţi din România, cât şi în privinţa numărului mediu de contracte de muncă, spune Ministerul Muncii…..Ministerul Muncii precizează că informaţiile provin din datele Revisal, acolo unde toată lumea trebuie să înregistreze contractele de muncă, dar acolo nu sunt înscrişi angajaţii din apărare, ordine publică, magistratură şi funcţionarii publici. Cine ştie câţi or mai fi şi aici. Numărul mediu de contracte de muncă, pentru că un salariat poate avea mai multe contracte, a ajuns la finalul anului trecut la 6,725 de milioane, în creştere cu aproape 1 milion faţă de acum un deceniu. Aceste date înregistrate pe piaţa muncii sunt cele mai bune din ultimele două decenii. …. Această creştere a numărului de salariaţi şi a contractelor de muncă s-a văzut în creşterea impozitului pe salarii şi pe venit, unde impozitul este de 10%: în 2023, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, încasările din impozitul pe salarii şi pe venit au fost de 40,411 miliarde de lei, faţă de 33,7 miliarde de lei în 2022, adică avem o creştere de 19%. Contribuţiile de asigurări sociale (CAS), care reprezintă 25% dintr-un salariu, au crescut anul trecut la 158,6 miliarde de lei, faţă de 139,9 miliarde de lei în 2022, deci o creştere de 13%. Salariul mediu net a crescut anul trecut la 4.765 de lei (noiembrie 2023, ultimele date disponibile), în creştere cu 15% faţă de noiembrie 2022. În euro, salariul mediu a ajuns la 950 de euro. Inflaţia în perioada noiembrie 2022/noiembrie 2023 a fost de 7%, ceea ce înseamnă că avem o creştere reală a salariului de aproape 8%. …..” Integral: https://www.zf.ro
“Pensia medie a crescut la 2.244 lei în ianuarie, dar tot este de 10 ori mai mică decât a magistraților Pensia medie a crescut la 2.244 lei ca urmare a indexării cu rata inflației (13,8%) din ianuarie ,în timp ce pensiile apeciale ale magistraților sunt de 10 ori mai mari, peste 22.500 lei, potrivit CNPP. Potrivit CNPP, 4.759.711 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2024 în România, cu 7.713 persoane mai puţine comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.244 de lei. Dintre aceştia, 644.740 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 639 de lei. Din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.815.430 de persoane, dintre care 2.192.505 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.501 de lei. …. Pensiile speciale ale magistraților depășesc în medie 22.500 lei Pe de altă parte, pensiile speciale ale magistraților au ajuns în medie, la 22.505 lei, de peste 10 ori mai mari decât pensiile medii de rând, deși din cei 5.488 de pensionari privilegiați doar 2.216 au și plătit contribuții. Așa că, din pensia medie de 22.505 lei, statul suportă aproape 20.000 lei (19.944 lei) de la bugetul de stat, adică din taxele și impozitele tuturor contribuabililor. …. A doua cea mai mare pensie este cea pe care o primesc foștii angajați ai Aviației Civile, cu 12.923 lei, din care 8.365 lei sunt suportați de stat, a treia categorie privilegiată fiind cea a foștilor angajați ai Curții de Conturi, cu 9.707 lei, din care 3.140 lei vin suplimentar de la bugetul de stat, pe lângă pensia bazată pe contributivitate. Pensii speciale mai mici au foștii diplomați – doar 6.616 lei -, foștii grefieri și personal auxiliar din parchete – 5.702 lei și foștii funcționari parlamentari – 5.662 lei. .…” Integral: https://adevarul.ro
“Indisciplina în acordarea salariilor bugetare subminează reducerea inflaţiei Anul 2024 a început prost în Europa prin declanşarea protestelor fermierilor şi transportatorilor. În România, avem în plus şi ameninţările cu greve ale angajaţilor din diferitele sectoare publice, nemulţumiţi de veniturile salariale, ultimii la rând fiind cei din primăriile comunelor. România s-a angajat să adopte o nouă lege a salarizării în sectorul public, care însă întârzie să fie pusă în dezbatere, adoptare şi aplicare. În lipsa acesteia, guvernul “rezolvă” punctual nemulţumirile acumulate în sectoarele publice, în funcţie şi de riscul pe care grevele anunţate îl prezintă pentru societate şi economie…..Sămânţa acestei dezordini a fost pusă încă din anul 2017, când, ca urmare a unei iniţiative social democrate, de inspiraţie socialistă, a fost adoptată Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 153/2017). Prin legea respectivă, au fost prevăzute creşteri ale veniturilor salariale, fiind specificată mărimea absolută a acestora, la care trebuia să se ajungă în anul 2022. S-a făcut abstracţie de faptul că economia României este o economie de piaţă deschisă, supusă fluctuaţiilor ciclurilor economice şi puternic conectată la economia Uniunii Europene. S-a făcut confuzie între un program politic al unui partid politic, prin care se pot lua angajamente de politici publice şi creşteri de venituri salariale şi obligaţiile juridice asumate de stat prin legiferarea acestor angajamente. În timp ce realizarea unui program politic este sancţionată de alegători la vot, obligaţiile juridice ale statului asumate prin lege pot fi soluţionate prin greve şi acţiuni în justiţie. Numai în socialism era posibilă o lege care prevedea, pe câţiva ani înainte, creşterea veniturilor salariale, în condiţiile unei economii închise, izolată de fluctuaţia preţurilor externe, prin mecanisme de redistribuire centralizată, cu preţuri fixe, care se modificau prin decizii administrative, la intervale mari de timp, având drept consecinţă penuria de bunuri şi servicii. Realitatea economică a fost mai puternică decât Legea 153/2017. ….Recent, în sprijinul revendicărilor salariale, un sindicat ne-a reamintit cifrele publicate de către Eurostat, potrivit cărora, în Uniunea Europeană, partea din valoarea adăugată care revine lucrătorilor este de 47 la sută, iar cea aferentă capitalului 42 la sută, în timp ce la noi doar 35 la sută ar fi compensaţia lucrătorilor şi 56 la sută ar reveni capitalului. Cifrele statistice sunt corecte, dar, în cazul României, nu reflectă şi realitatea economică. Rezultatele raportate de către microîntreprinderi şi PFA sunt înregistrate statistic în dreptul angajatorilor, în timp ce, în cele mai multe cazuri, acestea de fapt acoperă veniturile de natură salarială, pentru consumul curent al familiilor, inclusiv cheltuieli personale care nu ar trebui înregistrate pe microîntreprinderi şi PFA. ….Reducerea anticipată a inflaţiei de la sfârşitul anului 2024, de sub 5 la sută, comparativ cu 6,61 la sută la finele anului 2023, se va realiza numai dacă se va pune capăt şi politicilor de “rezolvare” punctuală a revendicărilor salariale din sectorul public, prin adoptarea noii legi a veniturilor salariale din acest domeniu. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Nu se găsesc muncitori pentru autostrada Pitești-Sibiu. Sătenii refuză salarii de peste 1.000 de euro net: ”Te pun la lopată” …. Cea mai mare problemă cu care se confruntă constructorii a două loturi din autostrada Piteşti-Sibiu este lipsa forţei de muncă, în condițiile în care localnicii refuză să se angajeze pe salarii care pornesc de la 1.000 de euro net pe lună și pot ajunge la aproape 2.000 de euro, scrie Argeșul Online. Preferă să stea acasă pe ajutoarele sociale de la stat, care ajung până la 2.000 de lei pe lună. Pe loturile cele mai grele ale autostrăzii (Tigveni-Cornetu şi Cornetu-Boiţa), antreprenorii au mari probleme în a găsi localnici dispuşi să muncească. …. Atât constructorul italian, cât şi cel turc oferă salarii de 4.500-5000 de lei net pentru un muncitor necalificat, în timp ce pentru unul calificat sumele sunt mult mai mari. Minimum 8.000 de lei pe lună pentru un fierar-betonist, buldozerist sau excavatorist. Plus alte avantaje: ore suplimentare plătite mai bine, cazare gratuită, tichete de masă etc. Localnicii din satele pe unde va trece autostrada nu sunt însă tentați de aceste sume și preferă ajutoarele sociale. Cu venitul minim garantat, plus alocaţii copii, ajutor de încălzire şi altele, se poate lua lejer 2.000 de lei stând acasă. …. La fel stau lucrurile şi în judeţul Vâlcea, unde asocierea de firme din Turcia Mapa Insaat-Cengiz Insaat găseşte cu greu muncitori pentru şantierele lotului Cornetu-Boiţa. Iar firmele omului de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, care au contractate tronsoane de autostradă însumând peste 400 de km, dau constant anunţuri de angajare. ….” Integral: https://stirileprotv.ro
“Indexul „ciorbei“. Piaţa restaurantelor „se răzbună“ după anii de pandemie. O ciorbă de perişoare a ajuns să coste 30 de lei la restaurantele din Bucureşti, dublu faţă de acum doi ani ….O ciorbă de perişoare a ajuns să coste chiar şi 30 de lei în restaurantele din Bucureşti, dublu faţă de acum doi ani, arată o analiză a ZF. Spre comparaţie, atunci, la acelaşi preţ, un consumator putea comanda un preparat de la felul doi, care acum costă 50-60 de lei sau chiar mai mult. Deşi datele de la INS arată că în 2023 inflaţia din restaurante, cafenele şi cantine a fost de 14% versus anul anterior, un nivel similar cu cel din 2022, realitatea din teren e chiar mai dură. Preţul preparatelor din restaurante şi baruri a ajuns chiar să se dubleze în doi ani. Iar ciorba este un exemplu concludent în acest sens. În urmă cu circa doi ani, înainte ca inflaţia să îşi arate colţii, în Bucureşti puteai mânca o ciorbă cu 7-8 lei la o cantină şi cu 13-15 lei la un restaurant a la carte. Astăzi, situaţia e cu totul alta. Ziarul Financiar a analizat preţurile din mai multe restaurante cunoscute şi totodată frecventate din Capitală, e vorba de localuri cu poziţionări total diferite – de la cantine pentru corporatişti la restaurante a la carte şi, mai departe, la localuri emblematice pentru oraş şi pentru România. Cum a ajuns o ciorbă de perişoare să fie 30 de lei? …. În 2022, ultimul an pentru care există date, românii au cheltuit 18,9 m ld. lei în restaurantele din România, cu 25% mai mult decât în anul anterior şi aproape dublu faţă de 2020, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Dacă avansul se menţine, piaţa de restaurante (fără cafenele şi baruri) se va apropia de 24 mld. lei. Spre comparaţie, în 2014, acum un deceniu, era de cinci ori mai mică. Întrebarea care pune însă e: de la ce cheltuieli taie românii pentru a ieşi în oraş unde dau 30 de lei pe o ciorbă? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Câţi oameni de afaceri din România, decreţei, au facut armata? Câţi mai ştiu să desfacă şi să pună la loc un Kalashnikov? Câţi vor rămâne să-şi apere patria? Seful Armatei Romane, generalul Gheorghita Vlad, declara intr-un interviu ca trebuie sa fin pregatiti pentru razboi, stricandu-ne astfel acest minunat inceput de 2024: “Da, populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi”. Ne spune altceva decat ne spun politicienii care, fiind in an electoral, nu vor sa ne ingrijoreze, dimpotriva, vor sa fim fericiti si linistiti cu salarii si pensii mai mari. Despre decreţei, baby-boomers-ii sau generatia X a Romaniei, se stiu sigur 3 lucruri. Ca sunt nascuti dupa decretul din 1966 care urmarea cresterea natalitatii, de aceea li se si spune in deradere Decretei. Ca au in prezent intre 45-55 de ani si reprezinta cea mai larga patura demografica din Romania, care va crea haos din 2030 incolo in sistemul de pensii. Si, ca sunt in 2024 la practic toate butoanele care conduc Romania, fie ca vorbim de public sau privat. ….Ce se stie mai putin despre oamenii de afaceri Decretei este ca toti au facut armata, care de altfel nu mai este obligatorie de 17 ani. Insa, pana atunci, toti baietii si fetele absolventi de liceu, scoala profesionala, colegii, in primii ani de facultate, etc., erau obligati sa faca armata. Scapau doar cei bolnavi sau cei cu pile, care se inbolnaveau subit. ….Asa ca omule de afaceri Decretel care ai facut armata, daca ai uitat sa desfaci si sa pui la loc un Kalasnikov, poate ar fi util sa-ti aduci aminte, sunt si tutoriale pe retelele de socializare care iti improspateaza memoria. Exista mai mult ca sigur si influenceri care iti dau o mana de ajutor. Apropos, un Kalasnikov costa astazi pana in 2000 de Euro daca il cauti pe internet. Sunt mult mai accesibile Kalasnikov-urile cu bile, pentru toti copiii, pe toate platformele de vanzari online, la 50-100 lei……” Integral: https://www.zf.ro
“CTP: E îngrozitor să vezi cum corupția ucide, la Crevedia, la ferma Dacilor, dar ce să mai spui când legea ucide? Merită să mai existe România? Gazetarul Cristian Tudor Popescu a analizat situația din România și consideră că țara este condusă de o clasă politică și guvernamentală incompetentă și coruptă, coroborată cu un sistem de justiție nedrept, afirmând că „legea ucide”, iar cetățenii trebuie să se mobilizeze pentru a schimba această stare de fapt. …. „Șeful Armatei vrea pregătire militară generală, în vederea unui război cu Rusia. Adică, revenirea la «armata întregului popor» a lui Ceaușescu. Cel mai frecvent răspuns al celor întrebați dacă vor să se instruiască ca să lupte pe front pentru România este: «Să ne apere NATO. Eu n-am ce apăra». Așa să fie, ce pretind acești defetiști, viitori dezertori? Zic că nu”, și-a început CTP editorialul de pe Facebook. El a adăugat că „există niște lucruri de apărat, prin vitejie patriotică, în țara asta” și a dat mai multe exemple pentru care este nevoie ca cetățenii să intervină. Primul este cazul lui Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședintele PNL, urmărit penal de DNA, fiind acuzat că a primit mită 16 milioane de lei. CTP scrie că Dumitrescu „merge cu Lamborghini, consoarta cu Bentley, sau invers, și sparge 600.000 de euro din șpăgi în vacanțe prin stațiuni de superlux de pe mapamond”, în timp ce Klaus Iohannis „nu dă voie să știm cât cheltuiește din bugetul statului întins până la rupere, făcând turism prezidențial, împreună cu consoarta, cu avioane private pentru milionari”. Alt exemplu este cazul polițistului care a ucis acum doi ani o fetiță pe trecerea de pietoni, iar acum a primit din partea instanței doar închisoare cu suspendare. „Justiția română hotărăște că polițistul care, mergând cu viteză, a omorât o copilă pe trecerea de pietoni, nu va face nicio zi de pușcărie. E îngrozitor să vezi cum corupția ucide, la Crevedia, la Ferma Dacilor, dar ce să mai spui când legea ucide?”, a scris CTP. Un alt exemplu este cazul Arhiepiscopului de Tomis, Teodosie, urmărit penal de DNA pentru cumpărare de influență. CTP susține că preotul „nu va păți, nici el, nimic”, după ce a cerut instanței eliminarea probelor video din dosarul penal instrumentat de DNA. Tot la capitolul injustiție, Cristian Tudor Popescu l-a inclus și pe fostul președinte Ion Iliescu, care „rămâne nepedepsit pentru crimele din decembrie 89 și iunie 90”. Alte critici, la Guvern și la politicieni Cu privire la Guvern, CTP l-a criticat pe Marcel Ciolacu, susținând că „s-a făcut revoluționar de 89 pe baza propriilor declarații, între care una falsificată” și a adăugat că „niciunul dintre prim-miniștrii, miniștrii, generalii doctori în plagiat n-a avut dureri nici în pix din cauza asta”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Un popă a înviat mortul pentru că familia nu plătise destul pentru înmormântare Incident bizar într-o comună din județul Dâmbovița. Pe fondul neînțelegerilor cu privire la costurile slujbei de înmormântare, preotul din localitatea Soflești s-a răzbunat pe enoriași și, în loc să îngroape persoana decedată a ținut o slujbă de înviere care, pe cale de consecință, a dus la învierea mortului. Măsura a stânit numeroase controverse și certuri printre oamenii adunați la înmormântare, pentru că răposatul lăsase o oarecare avere și aceasta fusese deja împărțită între rude. „Cine plătește pentru tot deranjul ăsta? Am investit sume serioase de bani în colivă, pomană, prosoape, sicriu, tot ce trebuie. Locul de înmormântare e luat pe 10 ani și nea Gheorghiță, uite, e mai viu ca niciodată”, a declarat un participant revoltat de situația creată. „Eu am discutat cu ei dinainte, ei s-au făcut că nu aud, mi-au dat doar 100 de lei. Păi cu o 100 de lei nici singuri nu pot să-l îngroape, e păcat și de la Dumnezeu și de la Satana”, a spus preotul. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“EXCLUSIV: DNA a deschis anchetă în cazul licitației de 27 de milioane de euro de la Sectorul 3, condus de Robert Negoiță / În afacere sunt implicați oameni din anturajul Sorinei Docuz, apropiata premierului Ciolacu / Voineag: Dosarul a fost deschis la începutul anului ….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-dna-a-deschis-ancheta-in-cazul-licitatiei-de-27-de-milioane-de-euro-de-la-sectorul-3-condus-de-robert-negoita-in-afacere-sunt-implicati-oameni-din-anturajul-sorinei-docuz-apropiata-premi.html
“EXCLUSIV Procurorul Lascu, replică pentru șeful DNA care l-a dat afară după dosarul achizițiilor la SRI: Au fost suspecți 6 angajați SRI din care doi ofițeri superiori / Ar fi urmat să fie cercetați ofițeri din conducerea unității / Mai mult de jumătate din produsele plătite nu au fost livrate / Am fost urmărit prin centrul Bucureștiului
Procurorul Liviu Lascu, fostul șef al serviciului militar din DNA îndepărtat din funcție de procurorul-șef Marius Voineag în timp ce instrumenta un dosar privind achiziții făcute de SRI, contrazice într-un punct de vedere remis redacției G4Media afirmații făcute de Voineag într-un interviu. Astfel, procurorul Liviu Lascu arată că dosarul nu privea ”un plutonier SRI”, cum a spus Voineag în interviul pentru G4Media, ci 6 angajați SRI din care doi ofițeri superiori. De asemenea, Lascu arată că SRI a plătit produse de 2,4 milioane de lei, deși mai bine de jumătate din produse nu au fost recepționate…..”
https://www.g4media.ro/exclusiv-procurorul-lascu-replica-pentru-seful-dna-care-l-a-dat-afara-dupa-dosarul-achizitiilor-la-sri-au-fost-suspecti-6-angajati-sri-din-care-doi-ofiteri-superiori-ar-fi-urmat-sa-fie-cercetati-o.html