Revista Presei – 6 august.„e-Proprietatea ar putea fi introdusă din 2026. Ce înseamnă și cum i-ar putea afecta pe români”
| 06/08/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Schimbările climatice afectează creierul: risc de depresie, tulburări psihotice și scăderea capacității cognitive. Cum ne putem proteja Stres termic, epuizare, deshidratare, risc cardiovascular și boli respiratorii – sunt toate efecte deja studiate ale temperaturilor extreme și ale poluării asupra organismului uman. Însă, pe lângă toate acestea, schimbările climatice ne afectează serios și pe plan mintal. Specialiștii spun că valurile de căldură ne fac mai irascibili și mai agresivi, iar poluarea aerului ne predispune la depresie și la tulburări psihotice. Creșterea nivelurilor de dioxid de carbon (CO2) poate reduce capacitatea de gândire, iar furtunile violente contaminează mediul cu substanțe toxice. Potrivit Copernicus – serviciul UE de monitorizare a schimbărilor climatice – luna iunie a acestui an a fost cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată. De asemenea, temperatura medie globală pentru ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) este cea mai ridicată din istorie, cu 0,76°C peste media anilor 1991-2020 și cu 1,64°C peste media perioadei 1850-1900. Temperaturile extreme sunt greu de suportat, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Potrivit unui studiu publicat în The Lancet, canicula crește riscul de mortalitate, în special, în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu boli cronice. Expunerea la căldură extremă poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, provocând atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. ….Canicula amplifică, de asemenea, tendințele violente. …. În general, valurile de căldură cresc concentrația de ozon din aer, o moleculă care stimulează eliberarea hormonilor stresului, cum ar fi cortizolul și adrenalina. Temperaturile ridicate pot influența și alți neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit, cum ar fi serotonina și dopamina. Cercetătorii finlandezi au descoperit că, pe măsură ce criminalitatea crește odată cu temperaturile, infractorii experimentează modificări ale sistemului serotoninic, ceea ce poate amplifica impulsivitatea…..Schimbările climatice pot deteriora calitatea aerului, având un impact direct asupra sănătății mintale. Fenomene precum furtunile de nisip, praful transportat de vânt din cauza secetei și fumul provenit de la incendiile de vegetație contribuie la cocktailul de poluanți nocivi pe care îl inhalăm și care conține inclusiv particule fine cunoscute sub denumirea PM 2.5 și dioxid de azot (NO2). ….” Integral: https://hotnews.ro
“ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi Guvernul Ciolacu nu a ridicat piciorul de pe pedala îndatorării nici în iulie, în condițiile în care cheltuielile bugetare au scăpat de sub control în anul electoral. Pe luna ce se apropie acum de final, Guvernul a făcut împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei vechi în valoare de 13 miliarde de lei. Asta împinge totalul împrumuturilor din acest an la 148 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul și-a acoperit, în cele 7 luni scurse din 2024, 82% din necesarul de finanțare subestimat din acest an, compus din deficit bugetar (87 miliarde de lei, subestimat) și plata datoriei ajunse la scadență în acest an (125 miliarde de lei, sumă neactualizată cu trei împrumuturi prin certificate de trezorerie în valoare de 5,5 miliarde de lei ce ajung la scadență în septembrie, octombrie și noiembrie). La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei. Asta înseamnă că împrumuturile din întreg anul vor depăși ținta stabilită de Guvern pentru acest an la 181 miliarde de lei. Guvernul va împinge deficitul cel mai probabil la 7% din PIB, iar asta înseamnă că împrumuturile se vor apropia pe total de 250 de miliarde de lei, (aproximativ 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an), în funcție de dimensiunea arieratelor pe care Guvernul le va constitui în final de an. ….” Integral: https://economedia.ro
“Pensiile speciale cresc ca Făt-Frumos, susținute de bugetul de stat, nu de contribuții .… Numărul beneficiarilor de pensii speciale, foști procurori și judecători – este cel mai numeros din această categorie a privilegiaților, aceștia încasând și cele mai mari pensii: 5.651 de foști magistrați (din care doar 2.606 au plătit contribuții la sistemul public de pensii) încasează lunar 25.049 lei, deși pensia care li s-ar fi cuvenit conform contribuțiilor este de 6.833 lei. Statul suplimentează veniturile foștilor judecători și procurori cu aproape 22.000 lei lunar din bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii. A doua cea mai bogată categorie de beneficiari de pensii speciale este cea a foștilor piloți din Aviația Civilă, care încasează lunar „doar” aproape 13.000 de lei, din care numai 8.300 lei de la bugetul de stat, adică din banii românilor. Aproape 10.000 de lei încasează în medie și foștii angajați ai Curții de Conturi, contribuția plătită din bugetul de stat fiind de 3.138 lei, în timp ce foțtii diplomați primesc o pensie medie de numai 6.661 lei. Cea mai „năpăstuită” categorie de beneficiari de pensii speciale este cea a foștilor funcționari parlamentari, care primesc lunar doar 5.744 lei. ….” Integral: https://adevarul.ro
“e-Proprietatea ar putea fi introdusă din 2026. Ce înseamnă și cum i-ar putea afecta pe români Un nou sistem de impozitare se va introduce din ianuarie 2026: e-Proprietatea, prin care statul va centraliza și impozita toate proprietățile românilor, fie că sunt case, apartamente sau terenuri. Impozitarea imobilelor se va face însă fără a mai ține cont de grila notarială, după cum a precizat chiar ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. ….Noul sistem de impozitare se va aplica de la 1 ianuarie 2026. Prin urmare, românii trebuie să se conformeze și să plătească un impozit bazat pe evaluărilor statului, care astfel va stabili și prețul de vânzare al locuințelor. … Anunțul ministrului Boloș în privința proiectului e-proprietatea a creat, pe bună dreptate, un val de controverse, mai cu seamă că declarațiile sale pot fi interpretabile, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu. „În esență, dl. Boloș ne spune că, de la 1 ianuarie 2026, statul va avea o bază de date cu prețuri de referință în imobiliare, calculate de statul român pe baza datelor de la notari, cadastru și din alte surse. O exprimare evazivă care lasă loc speculațiilor. Pare că statul ar putea să calculeze, în baza unui algoritm încă neștiut, care este valoarea apartamentelor, a terenurilor, a tuturor proprietăților imobiliare din România. Altfel spus, statul ar crea, indirect sau poate voit, un mercurial al prețurilor imobiliarelor. Ce ar însemna acest lucru? Un pericol uriaș pentru industria construcțiilor, pentru zona imobiliară. Mai simplu spus, statul ar stabili niște prețuri la care să ne vindem sau să cumpărăm locuințele. ….” Integral: https://adevarul.ro
“O decizie bună – şapte ani pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB În mijlocul verii, când administraţia publică este în concediu sau cu gândul la concediu, ministrul Finanţelor şi primul ministru ne anunţă că România are obligaţia ca, până la 15 octombrie 2024, să prezinte Comisiei Europene Planul Naţional Bugetar-Structural pe termen mediu, care va include politica fiscal-bugetară, reformele structurale şi investiţiile, cu încadrarea, la sfârşitul perioadei, a deficitului bugetar sub 3% din PIB. Această obligaţie derivă din noul cadru european de guvernanţă fiscală, adoptat de către Uniunea Europeană în aprilie 2024 (o sinteză a acestei reforme europene este prezentată în Raportul BNR pe anul 2023, capitolul 12). În iunie 2024, Comisia Europeană a transmis României o viziune asupra traiectoriei de reducere a cheltuielilor publice nete şi a deficitului bugetar, cu două opţiuni în ceea ce priveşte orizontul de timp: în patru ani (2025-2028) cu o reducere anuală a deficitului de 1,2 puncte procentuale; în şapte ani (2025-2031) cu o reducere anuală de 0,7 puncte procentuale. Nivelul deficitului bugetar de la care pleacă Comisia Europeană este de 6,9% din PIB pentru anul 2024, comparativ cu 5% cât este deficitul prevăzut în bugetul aprobat pe anul 2024. Decizia guvernului de a opta pentru intervalul de şapte ani este bună. Există trei argumente principale în susţinerea acestei decizii: a) România se află în plin efort investiţional, în principal pentru modernizarea infrastructurii în toate sectoarele de activitate, de care depinde competitivitatea economiei româneşti pe termen mediu şi lung; b) reformele structurale la care guvernul s-a angajat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ca şi alte reforme necuprinse în PNRR necesită timp pentru a da rezultatele scontate; c) finanţarea reînnoirii industriale a României, în parteneriat cu capitalul privat, în condiţiile tranziţiilor simultane la economia verde şi digitală, precum şi a cerinţelor de întărire a securităţii naţionale. …. România se află în procedura europeană de deficit excesiv din martie 2020 şi nu şi-a îndeplinit niciunul dintre angajamentele asumate de reducere a deficitului bugetar. Pentru a nu pierde din credibilitate, cu consecinţele de rigoare asupra costului datoriei publice, şi a reduce gradul de vulnerabilitate pentru economie, pe care îl induce ritmul ne-sustenabil de creştere a datorie publice, parlamentul viitor şi guvernul viitor va trebui să respecte traiectoria cheltuielilor publice nete şi reducerea deficitului bugetar, agreate cu Comisia Europeană. Din punctul de vedere al politicilor economice, guvernul actual are obligaţia de a prezenta Planul Naţional Bugetar-Structural pe termen de şapte ani, înainte de a cunoaşte rezultatul previzibil a două reforme esenţiale, cuprinse în PNRR: reforma sistemului fiscal şi reforma sistemului de salarizare în sectoarele publice finanţate din bugetele publice, la nivel central şi local (prevăzute pentru anul 2025). De asemenea, există alte două reforme importante, fără de care nu se poate vorbi de o optimizare reală a cheltuielilor publice: reforma teritorial administrativă care implică 13.285 de sate, 2685 de comune şi 263 de oraşe, inclusiv trecerea de la judeţe la regiuni; reforma asigurărilor sociale de sănătate, unde ne aflăm într-un sistem total anacronic, în care, potrivit preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, avem 16,7 milioane de persoane asigurate, din care numai 6,2 milioane sunt şi plătitoare de asigurări sociale de sănătate. .…” Integral: https://www.bursa.ro
” Blackout-ul energetic, PR pentru contractele cu americanii O săptămână jumate, aproape două a durat isteria mediatică legată de posibilul blackout energetic în pragul căruia tocmai ne aflam. Dincolo de faptul că au existat niște vârfuri de consum, mai ales în perioada codurilor roșii de caniculă, România a ajuns să producă jalnic de puțin față de puterea instalată în toate capacitățile sale de producție a energiei electrice. Așa se face că timp de două săptămâni am importat în draci. S-a depășit, în anumite momente, și pragul de 2.000 MWh importați, media fiind de aproximativ 1.300-1.400 MWh. …. Topul marilor producători de energie electrică din surse hidro este următorul:–Porțile de Fier I, centrală aflată în coproprietate cu Serbia, are, pe partea românească, o putere instalată de 1.166,4 MW. – Centrala hidroelectrică subterană Lotru Ciunget poate produce, la capacitate maximă, 510 MW. – Hidrocentrala Retezat poate produce 335 MW. – Porțile de Fier II are, pe partea românească, o putere instalată de 251,2 MW.– Hidrocentrala de la Vidraru poate produce 220 MW. – Hidrocentrala Mărișelu poate produce tot 220 MW. – Iar hidrocentrala Dimitrie Leonida, din județul Bistrița-Năsăud, poate produce 210 MW. Dacă ar funcționa doar aceste șapte hidrocentrale principale, la capacitate maximă, am avea asigurați 2.900 MW. Dacă la cei 2.900 MW produși de principalele hidrocentrale ale României adăugăm cei 1.300-1.400 MW pe care-i produc cele două reactoare de la Cernavodă, am avea deja asigurați, zi de zi, minut de minut, 4.200-4.300 MW. Cu măcar jumătate din puterea instalată a eolienelor, adică doar 1.500 MW din cei 3.000 MW posibili, și cu fotovoltaicele corporatiste funcționând la întreaga capacitate de 1.500 MW, România nu ar avea nevoie să importe nici măcar un KW. …. România, pentru a scăpa de pericolul lui blackout cel negru și urât, a mai semnat un acord cu SUA pentru a construi, în următorii ani, niscaiva reactoare modulare de mici dimensiuni. Problema cu aceste reactoare este că, până în acest moment, NuScale, partenerul României, nu a construit nici măcar un singur astfel de reactor. Nici măcar unul. Putem spune că tehnologia americanilor nu este testată în practică, așa cum nu erau nici vaccinurile anti-COVID din care ne-am repezit să cumpărăm de miliarde. Singurul proiect al NuScale a fost anulat din cauza prețurilor de construcție, care deveniseră prea mari și care ar fi dus la un preț exagerat per MW. ….” Integral: https://www.catavencii.ro
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: David Popovici, Ionela Cozmiuc şi Gianina van Groningen, Andrei Dragomir, Pavel Ciurea, Ioana Munteanu şi toţi ceilalţi nu au devenit campioni olimpici muncind de acasă, de la distanţă sau 4 zile pe săptămână Avem foarte mulţi campioni olimpici la Paris anul ăsta. De David Popovici a auzit o ţară întreagă. Începem sa îi cunoaştem şi pe ceilalţi medaliaţi olimpici, doar din sporturile de apă luăm şapte medalii, asta da ştafetă între generaţii! Şi dacă tot suntem aici, nu ne putem abţine să ne imaginăm cum ar arăta România dacă ar fi condusă de Elisabeta Lipă. Dar nu cred că aţi auzit de Pavel Ciurea din Bucureşti care a luat anul acesta aur la olimpiada internaţională de matematică. Nu aţi auzit nici de Ioana-Noemi Munteanu din Buzău, care a luat bronz, tot anul acesta, la olimpiada internaţională de biologie. Sau de David Preda din Focşani care a luat anul trecut aur la olimpiada de geografie. Nu aţi auzit de Andrei Dragomir, Alexandru Momoiu, Ionuţ Stan, Mendel Mendelsohn şi Felix Tudose care s-au întors plini de aur şi argint de la olimpiada internaţională de fizică care tocmai s-a încheiat la sfârşitul lunii iulie. Tot săptămâna trecută s-a încheiat şi olimpiada internaţională de chimie din Arabia Saudita de unde s-au întors cu argint si bronz Luca Rascarachi, Radu Tăerel, Andrei Ciobanu şi Matei Ursăchescu. Nu aţi auzit nici de ei. In 2023 olimpicii români au câştigat peste 160 de medalii internaţionale. Îi cunoaşteţi? Apropos, îi cunoaşteţi pe dascălii lor? ….. Foarte puţine citiri despre olimpicii noştri şi eforturile făcute de ei pentru rezultate, inclusiv pentru România, faţă de sute de mii şi milioane de citiri despre droguri, alcool, violenţe şi alte astfel de minunăţii în şcoli. Copiii aceştia – de fapt, tinerii aceştia – vor descoperi într-o zi o formulă matematică care va pune în spaţiu rachete superluminice, vor dezvolta o aplicaţie pentru a limita progresul distrofiei musculare Duchenne sau vor inventa un produs de sinteza pentru a face solul rezistent la deşertificare. Vor lua un Nobel. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Intră Statele Unite în recesiune? Cea mai mare prăbuşire într-o singură zi a burselor asiatice …. Cea mai mare prăbuşire într-o singură zi a burselor asiatice. Bursa japoneză a închis şedinţa de luni în scădere cu 12,40%, cel mai sever declin înregistrat într-o singură zi. Totul, pe fondul temerilor privind o posibilă recesiune în SUA şi a aprecierii yenului, transmite Kyodo. …. Indicele principal Nikkei-225 a ajuns la valoarea de 31.458,42 puncte, în scădere cu 4.451,28 puncte, comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. Bursa din Coreea de Sud a încheiat şedinţa de luni în scădere cu 8,70%, indicele principal Kospi a ajuns la valoarea de 2.441,55 puncte, în scădere cu 234,64 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite Yonhap. …. Indicele Dow Jones Industrial Average s-a depreciat cu 1,51%, ajungând la valoarea de 39.737,26 puncte, în scădere cu 494,82 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, scrie Agerpres. Indicele Standard and Poor’s 500 s-a depreciat cu 1,84%, ajungând la valoarea de 5.346,56 puncte, în scădere cu 100,12 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. Indicele Nasdaq s-a depreciat cu 2,43%, ajungând la valoarea de 16.776,16 puncte, în scădere cu 417,98 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Un român își blesteamă zilele. Papagalul lui a învățat să spună „Cu drag” Și-a luat papagal ca să-l distreze, dar s-a ales cu o pasăre care-l scoate zilnic din minți. Este drama pe care o trăiește un român de 34 de ani, al cărui papagal a început de câteva zile să urle „Cu drag” din colivia lui. „De fiecare dată după ce-mi desfac o bere cu ciocul lui îl aud cum spune cu vocea aia pițigăiată «Cu drag». Îmi strică instant cfeful, de nici nu-mi mai cade bine de bere”, se plânge bărbatul. El nu știe de unde a deprins papagalul o expresie atât de deranjantă, dar o bănuiește pe mama lui, care mai vine din când în când în vizită. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Un general francez a constatat cât de greu se pot mișca trupele prin Europa, când a adus un batalion în România: „E, pur și simplu, incredibil”….”
https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/un-general-francez-a-constatat-cat-de-greu-se-pot-misca-trupele-prin-europa-cand-a-adus-un-batalion-in-romania-e-pur-si-simplu-incredibil
https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/de-ce-periodic-avem-alerta-de-e-coli-pe-litoral-2379814.html
“Seismul de pe burse ar fi putut fi provocat de Warren Buffet….”
https://adevarul.ro/economie/seismul-de-pe-burse-provocat-de-warren-buffet-2379811.html#google_vignette
https://www.bbc.com/news/live/c9r3rdkr92pt
https://www.g4media.ro/derapajul-lui-ciolacu-catarat-pe-supararea-unei-copile-in-goana-dupa-voturile-aur-a-ajuns-sa-copieze-discursul-trompetelor-putiniste.html
Ciordacu-n’are bacu’ se basica degeaba ca broscoiul, plus tot inflamatii de la teveuri… Gimnasta in intoarcere a depasit in aer cu piciorul zona (cu cativa cm, cum zic aia), desi calcatura nu a fost in afara limitelor. Se vede clar pe film.