Revista Presei – 5 ianuarie. Ionel și Marcel au nevoie de (foarte!) mulți bani în 2023
| 05/01/2023 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 5 ianuarie. Vremea va fi vântoasã în majoritatea regiunilor, dar mai ales la munte, unde vor fi rafale de 70…90 km/h, iar în zona înaltã va sufla tare cu peste 100…120 km/h. În zonele joase de relief vor fi viteze în general de 45…70 km/h. Cerul va fi mai mult noros în jumãtatea nordicã a teritoriului, unde local şi temporar va ploua, exceptând depresiunile din estul Transilvaniei unde vor fi şi precipitaţii sub formã de lapoviţã şi ninsoare. La munte, local şi temporar va ninge viscolit, condiţii în care vizibilitatea va fi scãzutã. În restul ţãrii, cerul va fi variabil, iar ploi slabe, trecãtoare vor fi posibile doar cu totul izolat. Regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mai ridicate decât cele normale perioadei, cu maxime ce se vor încadra între 6 şi 14 grade şi minime între 0 şi 7 grade. În primele ore ale intervalului, pe alocuri se va semnala ceaţã. Presiunea atmosferică va scadea dinspre nord-est, incat regimul baric se va schimba in ciclonic.
Educația a primit un buget mai mic decât al Armatei. Unde se duc cei mai mulți bani ai statului. Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică pentru Școala 9 modul în care se împarte bugetul și către ce se duce, de fapt, grosul banilor: pensii și salarii. Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție, Ligia Deca, a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? În varianta scurtă, răspunsul este pentru că nu mâncăm PIB. În varianta lungă, problema este una de matematică și de economie. Problema este așa: Produsul Intern Brut (PIB) e un concept abstract, care măsoară valoarea tuturor bunurilor și serviciilor vândute într-un an în România. Este un indicator complex și de multe ori valoarea lui este ajustată. Doar că România nu împarte an de an PIB-ul. Nu este o mămăligă mare pe care Guvernul o împarte atunci când redactează bugetul și dă 2,5% la Armată, 3,2% la Educație etc., pentru ca la final să rămână undeva o grămadă de bani pe care statul nu vrea să o dea pentru Educație sau Sănătate de rău ce este. Integral pe Libertatea
Magistraţii aleşi în CSM îşi preiau, azi, mandatele. Judecătorii şi procurorii care au fost aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi preiau, azi, mandatele, informează Agerpres. La şedinţa de constituire, care va avea loc la sediul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, va participa şi preşedintele Klaus Iohannis. CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului. Noul Consiliu Superior al Magistraturii este format din judecătorii Daniel Grădinaru – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Denisa-Angelica Stănişor – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe-Liviu Odagiu – Curtea de Apel Alba Iulia, Elena Raluca Costache – Curtea de Apel Bucureşti, Ramona Graţiela Milu – Curtea de Apel Braşov, Mihaela-Laura Radu – Tribunalul Bucureşti, Narcis Erculescu – Tribunalul Dâmboviţa, Claudiu-Marian Drăguşin – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi Vasile-Alin Ene – Judecătoria Ploieşti. Integral pe Bursa.ro
Manipularea prin presă, plătită de contribuabili. A fi sau a nu fi președinte, parlamentar sau primar stă în ochii și timpanele presei corupte care întinde amândouă mâinile pentru a primi bani de la stat prin pușculița partidelor. Un proiect de lege trimis Guvernului în ultimele zile ale anului 2022 de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prevede ca partidele care primesc subvenție de la bugetul de stat să nu cheltuiasă mai mult de 30% pentru presă și propagandă. Donațiile pe care partidele pot să le primească de la o persoană fizică sau juridică într-un an sunt generoase, anume până la 100 de salarii minime brute în cazul persoaneleor fizice (aprox. 60.000 de euro), respectiv până la 300 de salarii minime brute în cazul persoanelor juridice (aprox 180.000 de euro). Partidele politice pot încheia contracte de împrumut cu persoane fizice, angajându-se să restituie banii în cel mult 5 ani. Sumele nu sunt de ici de colo. Potrivit proiectului AEP, toate contractele partidelor pentru propaganda prin presă și toate donațiile sponsorilor trebuie să devină publice. Secretomania de până acum în ceea ce privește cheltuirea subvențiilor de la buget de către partide pentru propaganda prin presă trebuie să înceteze. Am scăpat de MCV. Ce facem cu politizarea presei? Partidele parlamentare sunt puse în situația de a-și tăia singure craca de sub picioare după ce proiectul va fi asumat de Guvern și va ajunge în Parlament. „Voi susține orice demers care să asigure independența presei din România. Transparența finanțării publice și întărirea integrității în domeniul finanțării politice sunt elemente importante în politica liberală“, a declarat premierul Nicolae Ciucă pentru Europa Liberă. Integral pe Deutsche Welle
Un acord Turcia-Bulgaria privind gazul lichefiat deschide un colț discret al pieței europene a gazului. Turcia i-a acordat Bulgariei acces la terminalele ei de gaz lichefiat (GNL), deschizând un colț strict controlat al pieței europene a gazului, ceea ce poate contribui la diversificarea aprovizionării regiunii, potrivit Bloomberg, citat de Rador. Compania bulgară de stat Bulgargaz EAD va putea importa timp de 13 ani GNL de la terminalele și din rețeaua Turciei în virtutea unui acord semnat marți la Sofia. Bulgaria va putea folosi anual o capacitate totală de vreo 1,5 miliarde de metri cubi, a declarat presei ministrul turc al energiei, Fatih Donmez. Utilizată integral, această capacitate reprezintă cam jumătate din cererea internă a Bulgariei. Acordul deschide o binevenită rută nouă de aprovizionare în Europa de Sud-Est după ce Rusia și-a redus livrările pe continent în urma invaziei ei din Ucraina. Până acum cea mai scurtă rută a Bulgariei pentru a accesa GNL era prin Grecia, unde cumpărătorii trebuie să concureze pentru ofertă conform regulilor UE. Turcia, care e în afara UE dar conectată la ea prin gazoduct, nu intră sub incidența acelor reguli și are capacitate în plus. „Mulțumită acestui acord suntem acum în măsură să cumpărăm gaz de la producători din întreaga lume”, a declarat presei ministrul bulgar al energiei, Rosen Hristov. „Aceasta e o soluție de importanță nu doar națională și regională, ci importantă și pentru Europa.” Integral pe Hotnews
Prognoza îndatorării statului pe 2023: împrumut record, la costuri de finanțare accelerează. Cu toate că ținta de deficit bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile publice, a fost stabilită la doar 4,4% din PIB în acest, statul trebuie să împrumute o sumă record în 2023, de circa 160 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7% față de necesarul de finanțare de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Nivelul acestor împrumuturi, de circa 10,3% din PIB, este relevant din mai multe puncte de vedere. În primul rând, reprezintă o provocare bugetară. Datoria publică este în general ”rostogolită” la nesfârșit, rare fiind cazurile în care guvernele își achită principalul, însă dobânzile aferente acestor împrumuturi sunt plătite anual de la bugetul public. Din cauza inflației care a dus la majorarea dobânzilor peste tot în lume, costurile pe care statul le va plăti la împrumuturile de 160 de miliarde de lei din acest an vor fi mai mari. O a doua problemă este legată de capacitatea investitorilor locali de a acoperi o asemenea nevoie de finanțare. Prin urmare, o bună parte a acestei sume va trebui împrumutată de pe piețele externe. Dobânzile la euro sunt, cel puțin deocamdată, mai reduse decât cele la lei, însă euroobligațiunile expun statul la riscul valutar, deprecierea leului fiind în cărți având în vedere deficitul uriaș de cont curent al României. Necesarul brut de finanțare din 2023 e determinat de: nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,4% din PIB – aproximativ 68 mld. lei; volumul datoriei de refinanțat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei; acestea reprezintă împrumuturi mai vechi care ajung la scadență în acest an și vor fi înlocuite de noi împrumuturi, cu dobânzi semnificativ mai mari. Însumate, rezultă un necesar de finanțare de circa 32 de miliarde de euro, o sumă record. Integral pe Curs de Guvernare
O decizie privind declararea epidemiei de gripă în România, aşteptată joi/ Măsurile care ar putea fi luate vizează unităţile medicale. O decizie privind declararea epidemiei de gripă în România este aşteptată joi, în condiţiile în care ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirma că este foarte probabil ca bilanţul acestei zile să indice a treia săptămână de creştere consecutivă. Măsurile care ar putea fi luate vizează unităţile medicale, fiind legate de accesul aparţinătorilor, dar şi de protecţia personalului medical şi a pacienţilor. De altfel, unele unităţi medicale au restricţionat deja vizitele pentru rude. Potrivit datelor publicate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 19-25 decembrie (S51/2022) s-au înregistrat, la nivel naţional, 140.688 de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), comparativ cu 101.059 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 38.322 cazuri înregistrate în S 51/2021. În S51, au fost raportate la nivel naţional 2.685 de cazuri de gripă clinică, comparativ cu 1.644 de cazuri înregistrate în săptămâna precedentă intervalului 19-25 decembrie 2022 şi cu 79 de cazuri înregistrate în S51/2021. Până în prezent, nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal. De la începutul sezonului au fost raportate 208 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul. Pe de altă parte, până la 25 decembrie, au fost vaccinate antigripal 1.417.836 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii. Integral pe G4Media
Victorie a SRI: se întoarce în procesele penale. Bine pentru procurori, rău pentru societate. Prin proiectul de modificare a Codului de procedură penală, serviciile de informații revin în procesele penale, folosind o portiță lăsată de CCR. Pentru procurori este o veste bună: vor avea acces la mai multe informații și probe. Pentru societatea civilă este încă o victorie a SRI, care își extinde puterea. Modificarea Codului de procedură penală reintroduce posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție. Proiectul eleborat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu încearcă să pună legea în acord cu decizia CCR din 2020. Guvernul propune ca supravegherea tehnică să fie dispusă nu doar în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi în cele de „trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.” (articolul 139 alineatul 2 din CPP). Hotărârea CCR din 2020 a fost doar una dintre deciziile Curții prin care serviciile secrete au fost scoase din procedurile penale. Urmarea a fost nefastă pentru multe dosare de corupție, nume grele scăpând de condamnare din simplul motiv că din dosarele penale au fost eliminate interceptările făcute cu tehnica SRI, chiar dacă mandatele erau eliberate legal de Curtea Supremă. Integral pe Romania Libera
Șeful spionilor Ucrainei anunță o ofensivă puternică în martie și avertizează Kremlinul: Să vă așteptați la lovituri în inima Rusiei. Din ce în ce mai adânc! Ruşii ar trebui să se aștepte la noi lovituri în inima ţării, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov. El a subliniat că atacurile vor lovi „din ce în ce mai adânc” în interiorul Rusiei, fără a spune însă clar că Ucraina va fi în spatele lor. Kievul nu a revendicat responsabilitatea pentru atacul din 26 decembrie asupra bazei aeriene ruse Engels, care este situată la sute de km de granița cu Ucraina, dar Budanov a recunoscut că s-a „bucurat să-l vadă”. El a adăugat că atacurile vor avea loc „din ce în ce mai adânc” în interiorul Rusiei, dar nu va putea vorbi despre responsabilitatea țării sale decât după încheierea războiului. Întrebat de ABC News despre atacurile asupra Crimeii, Budanov a replicat: „Crimeea este teritoriu ucrainean, putem folosi orice armă pe teritoriul nostru”. La sfârșitul lunii decembrie, Budanov a fost la Bahmut, un oraş din Donețk care e cel mai fierbinte punct al liniei frontului. Ceea ce a văzut l-a șocat. „Soldații mi-au arătat o zonă în care cadavrele sunt îngrămădite ca ceva ce ai vedea într-un film. Sunt sute de cadavre, pur și simplu, putrezind în câmp deschis, unele sunt îngrămădite ca ziduri improvizate, când trupele ruse atacă pe un câmp, folosesc acele cadavre pentru acoperire, ca un scut. Dar nu prea funcționează. Există câmpuri de cadavre acolo.” Budanov susţine că armamentul Rusiei se epuizează, forțând-o să recurgă la soluții „mai ieftine”, precum dronele iraniene Shahed, care au semănat frică în populație. Integral pe Spotmedia
Invazia de ruși a triplat chiriile în Belgrad. Sârbii sunt revoltați. Peste 100.000 de ruși au emigrat în Serbia. Piața imobiliară din Serbia s-a dat complet peste cap: chiriile s-au triplat în Belgrad și în al doilea oraș ca mărime, Novi Sad. Sârbii sunt revoltați de lăcomia proprietarilor, care par să se gândească numai la bani. În același timp, le cer noilor vecini ruși ori să fie solidari cu ei și să nu mai ofere sume exorbitante, ori… să plece. Urmariti un interesant material video in romana pe Deutsche Welle
Dosarul cu șină va fi eliminat din instituțiile publice. Dispare și copia legalizată – legea a fost promulgată. Legea care prevede eliminarea dosarului cu șină în instituțiile publice, adoptată la începutul lunii decembrie de Camera Deputaților, a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis. Prin acest act normativ, este eliminată obligativitatea ca românii să adune în dosarele depuse la diverse instituții copii după documente emise de instituţiile statului. Administrația prezidențială a anunțat miercuri că Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii privind modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Legea va intra în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Integral pe Hotnews
De ce îngrijorează XBB 1.5, o nouă subvariantă Omicron. Subvarianta XBB 1.5 a Omicron s-a răspândit foarte rapid în Statele Unite şi a devenit dominantă în doar câteva săptămâni. Internările în spital ale pacienților cu COVID-19 sunt și ele în creștere. Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, explică de ce s-a întâmplat asta. Ultimele date provenite de la Centrele de Control al Bolilor și Prevenție din SUA arată că în doar o săptămână numărul de cazuri de îmbolnăviri cu noua subvariantă a Omicron denumită XBB 1.5 s-a dublat, ajungând la mai mult de 40% din cazurile confirmate. Noua subvariantă circulă de câteva săptămâni în Asia, dar Statele Unite sunt primele în care a căpătat o astfel de amploare. Potrivit Healthnews, care citează experți în medicina moleculară, XBB 1.5 a Omicron este o „rudă” a subvariantei XBB care, la rândul ei, este o fuziune între două variante BA 2, respectiv BA 2.10.1 1 și BA. 2.75. Ascensiunea subvariantei XBB 1.5 în New York coincide cu o creștere a numărului de spitalizări în acest stat, au atras atenția specialiștii. Urmărindu-se evoluția subvariantelor Omicron, explică prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, s-a ajuns la un moment dat la acea BQ 1.1 care părea că liniștește lucrurile și că pandemia va intra în faza de endemizare: „În sensul că era o creștere lentă a cazurilor, nu era nimic care să sperie pe nimeni, valul pe care acest BQ 1.1 îl genera era net inferior lui BA. 5 și cele anterioare. Deci, când totul părea că merge spre endemizare, a apărut XBB 1.5 care a arătat alte posibilități”. Integral pe Adevarul
Descoperire importantă privind colesterolul bun: El este rău pentru unii oamenii, existând un risc de infarct. O echipă de experți de la mai multe universități din Statele Unite, care a efectuat un studiu amplu, a făcut o descoperire îngrijorătoare: colesterolul bun denumit HDL nu este pozitiv pentru toți oamenii. Cercetarea schimbă ce se credea anterior, astfel că acest indicator de sănătate – colesterolul bun HDL – ar putea să nu fie la fel de eficient în prezicerea riscului de boli de inimă la adulții din diferite rase și etnii.Experții au constatat că nivelurile scăzute de lipoproteine de înaltă densitate sau colesterolul HDL – denumit adesea colesterolul bun – au fost asociate cu riscuri crescute de infarct miocardic la adulții albi, dar nu și la negri, potrivit India Times.În noul studiu, cercetătorii au analizat datele de la 23.901 de adulți din SUA care au participat la Reasons for Geographic and Racial Differences la Stroke Study. Din datele colectate, oamenii de știință au putut evalua modul în care nivelurile de colesterol de la adulții de vârstă mijlocie albi și negri, care au trăit în SUA, s-au suprapus cu viitoarele evenimente cardiovasculare. „Scopul a fost să înțelegem această legătură de lungă durată care etichetează HDL drept colesterol benefic și dacă acest lucru este valabil pentru toate etniile”, autorul principal al studiului, Nathalie Pamir de la Universitatea Oregon, Statele Unite. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Încă o funcție înființată în guvern: secretar general al cancelariei premierului
Guvernul a adoptat în ședința de miercuri o hotărâre prin care a înființat un nou post guvernamental – cel de secretar general al cancelariei premierului, potrivit unui comunicat al executivului. ….În acest moment, cancelaria premierului e condusă de Mircea Abrudean, șeful instituției, cu rang de ministru, iar Paula Cristea este director de cabinet al prim-ministrului Nicolae Ciucă, cu rang de secretar de stat…..”
https://www.g4media.ro/inca-o-functie-infiintata-in-guvern-secretar-general-al-cancelariei-premierului.html
Buna ziua
Eu propun tovarășului Ciuca să înfințeze doua noi posturi.
1- băgător de seamă la guvern. Sa ” studieze” de unde se mai pot ciupii bani și să ofere indicații cleptocratilor. Evident platit cu cel putin 40.000 lei noi lunar și net.
2- să o angajeze pe EBA ca prim vice prim 😀 purtător de cuvânt al guvernului.
Să se mai distreze românii că după performanta Dancila, e de plâns nu de ras.
PS.
Nu vă minunați de creșterea bugetului MApN.
Veți vedea în cursul anului că majorarea de fonduri va fi păpată de creșteri de solde si salarii, recalculări de pensi ( că există legea care specifica clar că la creșterea soldei , corespunde automat și suplimentarea pensiei cu 50% din acea creștere de solda) .
Iar cele 60 miliarde lei CREDITE de angajament la apărare , vor avea același efect ca cele 20 miliarde credite de angajament de la același minister din epoca Dragnea. Vor rămâne doar pe hârtie.
Și că sa fie și mai clar, întregul buget al țării pe 2023 prevede un deficit bugetar de 68 miliarde lei.
Privind la situația dezastroasa a conturilor naționale, e clar, fără urmă de dubiu că acest deficit nu va finanța creditele de angajament din apărare.
“Până la 6 E-uri în pastilele de supt
Pastilele de supt conţin până la 6 E-uri, iar pe aproape 70% din etichete nu este menţionată cantitatea de zahăr, conform unui studiu realizat de InfoCons…..”
https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-26000411-pana-6-uri-pastilele-supt.htm
Și la cele de înghițit sunt coloranți, amidon etc ! Ar trebui cumulat ministerul sănătății cu cel al alimentației și trecute ca departamente la industria chimică! Doar țițeiul ce mai e “organic” ! 🙂
Revin
Prescripția , ultima salvare a borfașilor.
A fost redusă de actualul ministru Predoiu. Același care a ” reformat” cu ani în urmă codurile penale și de procedura penală. Declarate inconstitutionale.
https://www.libertatea.ro/stiri/marile-dosare-de-coruptie-care-asteapta-pronuntarea-la-inceputul-anului-de-la-hexi-pharma-la-vanessa-youness-si-elena-udrea-4398573
Aveți exemplul real al statului corupt unde politica e pe mana borfașilor și ceva marionete se schimba periodic pe funcții.