Revista Presei – 5 august.”ANALIZA. Ce reiese din decizia CJUE privind prescripțiile: că justiția din România se uită la fața omului!”
| 05/08/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 5 august! Canicula va continua, sâmbătă, în Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, Oltenia, Muntenia și sud-estul Moldovei. In aceste zone temperaturile maxime se vor situa în general între 33 și 37 de grade . Spre finalul zilei de sâmbătă, vremea va deveni instabilă în regiunile vestice și sud-vestice. Bucuresti: 36/20 gr.C.
“Spitalele regionale sunt tot la stadiul de machetă, după șapte ani de planuri. 2023 înregistrează pași timizi, dar zero șantiere … În 2016, Comisia Europeană era pregătită să aloce peste 1 miliard de euro pentru spitalele regionale din România, sublinia pentru Europa Liberă fostul comisar european pentru politici regionale Corina Crețu. Era prima discuție serioasă, după ce ideea celor opt spitale regionale, rămase între timp trei, fusese lansată în 2005 și reluată în Strategia de Sănătate pentru 2014 – 2020. România nu era însă pregătită să le cheltuiască. În perioada 2014-2020, am contractat doar 143 de milioane de euro de la UE și am cheltuit sub un sfert. 30 de milioane, strict pentru contractele de proiectare. La șapte ani distanță, niciun șantier nu este în lucru. Pentru spitalele din Iași și Cluj a fost finalizată anul acesta proiectarea. Au fost lansate și primele licitații de supraveghere de șantier și chiar pentru construcții incipiente, în cazul Iașiului. La Craiova, încă nu e gata faza de proiectare. Între timp, Guvernul a împrumutat peste 920 de milioane de euro la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru cele trei spitale. Cea mai mare sumă, aproape 370 de milioane euro, este pentru cel din Craiova. Alte 1,25 miliarde de euro sunt prevăzute pentru cele trei obiective în Programul Operațional de Sănătate (POS) 2021-2027, aprobat de Comisia Europeană. La banii din PNRR autoritățile au renunțat tocmai pentru că riscul de a întârzia era prea mare, iar programul impune termen fix de realizare până în 2026. …. „Care spital regional?” Între timp, cetățenii din cele trei orașe își arată constant indignarea când autoritățile prezintă planuri de șosele conectate la viitoarele spitale. „Care spital regional?” se întreabă adesea aceștia când văd în loc de șantiere în lucru doar terenuri virane. …..” Integral: https://romania.europalibera.org
“Tot mai mulți copii au probleme cardiace. Medic: ,,O vină o poartă și părinții, care le dau bani în loc de pachețel” Specialiștii spun că, din păcate, bolile cardiovasculare au început să fie tot mai prezente și printre copii și adolescenți, iar acest lucru este îngrijorător deoarece, netratate la timp, pot avea consecinţe grave. O soluție pentru reducerea riscurilor, susțin experții, ar fi practicarea unui sport, de la vârste fragede. Medicii declară că printre cel mai des întâlnite afecţiuni la tineri de toate vârstele este şi hipertensiunea arterială, mai ales la cei obezi. „Hipertensiunea este prezentă la tineri de toate vârstele, dar mai ales la cei obezi sau supraponderali. Dacă această greutate a corpului este controlată şi revine la normal, hipertensiunea va fi şi ea vindecată. De multe ori, copiii stau cu telefonul într-o mână şi cu sandwich-ul în cealaltă. Astfel, faptul că nu mai fac mișcare, sport și sunt preocupați doar de tehnologie este un lucru îngrijorător, deoarece acest lucru poate conduce la afecțiuni cardiovasculare“, precizează dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului pentru Copii din Iași …..„O problemă importantă o reprezintă consumul băuturilor stimulatoare, a băuturilor energizante, care atrag foarte mulți tineri, chiar copii și adolescenți. În timp, aceste produse conduc la tulburări de ritm cardiac. O parte din vină o poartă și părinții care le oferă bani din care îşi cumpără, de multe ori, astfel de produse care afectează sănătate, în loc să le pună pachețel la școală“, adaugă medicul ieşean. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Romania, tara taxelor mari, unde guvernanții vor sa credem ca sunt mici Odată cu discuția despre creșterea taxelor, PSD-PNL tot propagă mitul taxelor mici în România. Este o minciună care le folosește doar pentru a justifica creșterea taxelor. România are, de fapt, taxe mari. Suntem bine de tot în topurile europene de taxare a muncii. Hai să vedem cât sunt taxele în România față de alte țări. La taxarea muncii pe salariile mici, suntem pe locul 1 în UE la taxare. Lideri incontestabili. La taxarea muncii pe salariul mediu, suntem pe locul 8 din 39 de țări din OECD. În România, din munca unui salariat mediu, statul ia 42.79% (CAS, CASS, CAM și impozit pe venit). Același indicator (denumit în engleză „tax wedge”) care măsoară cât ia statul din cât plătește un angajator cu toate taxele incluse este măsurat în toate țările OECD. În Elveția, de exemplu, statul ia 23.42%. În Irlanda, ia 34.72%. Chiar și în Norvegia sau Danemarca, țări scandinave unde se spune că sunt „taxe mari”, statul ia 35.71% și 35.51%. Culmea e că statul român reușește să bată și Suedia la taxarea salariului mediu. În Suedia, statul ia 42.37%. …. La noi statul ia deja mult peste cât ia în alte țări. Discuțiile de acum sunt să ia și mai mulți bani. Chiar și la impozitul pe profit. În jurul nostru, țările taxează mai puțin (Bulgaria 10% și Ungaria 9%). Și chiar mai departe de casă, în Irlanda avem 12.5%. Mai mult, regulile sunt în general mult mai clare. La noi sunt tot felul de reguli bizare, unice României, cum va fi și „ajutorul fiscal”, un nou mod alambicat de a calcula baza impozabilă. România nu are taxe mici. Chiar dacă acest lucru este repetat la nesfârșit, o minciună nu devine adevăr prin repetiție. Poate fi percepută ca adevăr, pe asta se baza și propaganda din RSR, dar nu devine adevăr. România are însă o colectare proastă. Ceea ce e un lucru foarte diferit. Dar de ce are o colectare proastă? De ce milioane de români aleg să muncească la negru sau la gri? Tocmai pentru că taxele sunt mari. …. Creșterea de taxe pe care o vor face PSD-PNL în curând va reprezenta o nouă mare lovitură dată mediului privat, celor care au vrut să investească și să construiască ceva productiv în România. Precum creșterile de taxe făcute tot de PSD-PNL anul trecut, creșterile acestea vor aduce doar marginal mai mulți bani la buget, în schimb, vor goni și scârbi oamenii, ducând la și mai multă evaziune și migrație. Cea mai bună reformă pe care o poate face statul român, care să aducă românii înapoi în România, este reducerea taxării muncii prin Zero Taxe pe Salariul Minim. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Lucian Croitoru: Reforma cheltuielilor bugetare și arta de a ocoli subiectul …. Elita noastră conducătoare de acum s-a întâlnit cu vechea elită din anii 1990 pe tărâmul justiției sociale, dar s-a despărțit de ea în ceea ce privește rolul esențial al pieței. Gudurându-se pe lângă elita conducătoare, oportuniști au existat mereu. În anii 1990 lăudau economia de piață. Astăzi o blamează. Aici suntem în acest punct. Discursul elitei conducătoare din prezent este afectat de această optică, în care justiția socială, adică dorința de a introduce mai multă egalitate economică (a reduce inechitatea economică până aproape de dispariție) ar trebui atinsă prin creșterea redistribuirii, pe care o redusese abordările anterioare achiziționate à contrecoeur în era Clinton-Blair. Poate că elita conducătoare nu ar avea o problemă cu această abordare din prezent dacă nu ar fi în poziția dificilă la care au dus-o unii politicieni care fie pentru că nu au înțeles nimic din toate acestea, fie pentru că aveau obiective ascunse referitoare la justiție, au produs niște politici pe care le-au băgat pompos și eronat sub denumirea de „wage-led-growth”. ….În prezent, trebuie să reducem deficitul bugetar, pentru ca o eventuală criză să nu ne prindă pe picior greșit și pentru a putea reduce inflația. La început, elita conducătoare și economiștii care o sfătuiesc din credință sau în mod oportunist, au încercat să plaseze întreaga povară pe sectorul privat, prin creșterea impozitelor. Reacția societății a fost destul de puternică și a trimis semnale că ar dori ca aceste eforturi să fie suportate și de sectorul public, prin eliminarea risipei și cheltuielilor injuste, adică a acelor cheltuieli care se fac în acord cu legi sau reguli cu scop, care protejează anumite grupuri. …. Din ce am văzut din presă referitor la „reforma cheltuielilor” s-a utilizat cuvântul principii, dar e clar că nu se știe care sunt acelea. Nu întâmplător, eu am scris explicit că reformele trebuie să se limiteze la sfera bugetară. Amestecul cu sfera instituțiilor specializate, autofinanțate, nu poate duce decât la distorsiuni grave, care vor impacta negativ țintirea inflației, reglementarea normală a piețelor. În final, acest amestec nu va duce la nimic bun. …În sectorul companiilor de stat, companiile trebuie să aibă posibilitatea de a opera în condiții comerciale. Ele trebuie conduse după principii comerciale, care nu sunt nici similare și nici identice cu cele aplicabile în sfera bugetară. Dacă nu sunt conduse după principii comerciale, ci după principiul că sunt parte din bugetul public (de fapt sunt, ca și banca centrală și alte instituții de reglementare, parte a sectorului public, dar nu și a bugetului guvernului), s-ar putea să vedem cum în loc să facă profituri, pe care le plătesc bugetului public, să facă pierderi. În plus, unele dintre aceste întreprinderi de stat ar putea fi în competiție internațională. Dacă ele nu ar fi conduse urmând principii comerciale, ele er putea pierde în fața competitorilor străini. ….În sectorul bugetar, este diferit. Acest sector este destinat să reflecte voința politică, dar urmând principii care să asigure sustenabilitatea sectorului, deoarece fiind un sector ce utilizează 30-40 la sută din PIB, orice destabilizare a sa poate destabiliza întregul sector privat, adică sectorul care produce cea mai mare parte a bunăstării. …” Integral: https://www.hotnews.ro
“Efectul nociv al unei prevederi prezentate de guvern drept „reformă”. „Dacă se adoptă această formă, impactul va fi devastator” Guvernul vrea să treacă Direcțiile Județene pentru Cultură de la Ministerul Culturii la Consiliile Județene/Consiliul General al Municipiului București, începând cu 1 ianuarie 2025.Prevederea apare în draftul unuia dintre proiectele de ordonanță menite să reducă cheltuielile bugetare, demers calificat de premierul Marcel Ciolacu drept „reforma sistemului bugetar”. Specialiștii în conservarea patrimoniului, contactați de HotNews.ro, atrag atenția că trecerea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritatea locală este un conflict de interese deoarece multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritatea locală, având beneficii directe, iar prevederea, dacă va fi adoptată va duce la distrugeri ale clădirilor de patrimoniu. În plus, aceste direcții au un buget minuscul și sunt subfinanțate, deci nu se va face nicio economie importantă la buget. …. Direcțiile Județene pentru Cultură dau avizele pentru proiecte imobiliare (construcții noi sau resturări) de lângă/pe monumentele istorice de interes local și proiecte imobiliare în zonele construite construite protejate, demarează procedurile de clasare/declasare a clădirilor monument și realizează dosarul necesar. Practic, dacă o casă veche rămâne sau nu în picioare sau se construisește un bloc de 10 etaje lângă ea, este decizia acestor direcții. Specialiștii în protecția patrimoniului consultați de HotNews.ro atrag atenția că nu se face economie fiindcă bugetele lor sunt minuscule, având doar câțiva angajați. …. – „Practic, beneficiarul, Consiliul Județean ar ajunge să poată să-și avizeze singur proiectele urbanistice/de arhitectură pe care le-a inițiat. Ceea ce este alarmant deoarece, de obicei, dacă au posibilitatea să-și emită în interior un anumit set de avize, există riscul ca avizarea să se transforme într-o procedură strict birocratică și va exista suspiciunea unor presiuni din interior asupra acestui lanț decizional. – Practic, procesul de avizare ar fi alterat. Dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale intră frecvent în conflict cu protecția patrimoniului, numai că acum Direcția de Cultură se va mai putea opune fiindcă nu este direct subordonată autorității locale”, a declarat pentru HotNews.ro Vlad Bedros. …..” Integral: https://www.hotnews.ro
“ANALIZA. Ce reiese din decizia CJUE privind prescripțiile: că justiția din România se uită la fața omului! O decizie categorică a CJUE din 25 iulie care vizează toate dosarele închise și care urmau să fie închise pe motivul împlinirii prescripției în urmă deciziilor CCR și ICCJ critică riscul structural al impunității. CJUE spune că această analiză a judecătorilor români este contrară dreptului UE, atunci când vizează cazurile anterior luării deciziilor CCR și spune că judecătorii naționali nu ar trebui să aplice aceste decizii, pentru perioada 2014‑2018. …. Ce observă românii din această speță? Modul “creativ” în care sistemul știe să îi apere pe cei care au fraudat și furat. Adică dacă ești cineva, scapi. Procesul este unul lung, un proces în care dacă ai bani și avocați buni, iată că scapi. Un sistem care și-a construit tot felul de portițe și vulnerabilități de care băieții deștepți știu să profite. Ce observă Europa? Cu stupoare, vede o atitudine suveranistă, lipsită de bună cooperare, lipsită de dialogul judecătorilor din partea CCR, dar iată și din partea ICCJ. Cine este vinovat de acest haos și se ascunde? Legiuitorul, majoritatea politică care stă la baza acestui haos din cauza unei legi prost scrise, cel mai probabil în mod deliberat. CJUE argumentează faptul că instanțele naționale puteau să respecte deciziile CCR începând din 2018, însă niciun caz cu efect retroactiv așa cum a cerut ICCJ. Înainte de a începe cu considerații technice despre firul evenimentelor, trebuie să ne întrebăm cum am ajuns în situația în care Curtea de Justiție a UE condamnă o regulă națională penală prost scrisă, care permite retroactivarea efectelor deciziei CCR și deci în cazul a 5000 de dosare să se împlinească prescripția, Altfel spus, atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt trase de urechi asupra efectelor acestor decizii după ce Curtea de Apel de la Brașov care nu dorea să aplice deciziile CCR și interpretarea ICCJ a formulat o întrebare preliminară la CJUE. Din punct de vedere instituțional, este o decizie care nu arată bine pentru România și guvernul care a permis o astfel de situație. Și nu vorbim despre CCR sau ICCJ, ci și despre clasa politică. Au fost ani de glorie în care justiția era ridicată în slăvi, se vorbea la televizor despre independența justiției și despre respectarea statului de drept, dar nimeni nu vorbea despre accesul la justiție, costurile judecătorești, dacă există resurse umane și financiare suficiente în sistem, care este durata medie a unui proces și cum putem îmbunătăți actul justiției în România. Pe lângă aceste insuficiențe, atunci când citim această decizie și știm ce fel de persoane se află în spatele acestor dosare, persoane influențe și cu bani, realizăm că justiția din România se uită la fața omului. Ani de procese și căutat artificii, căi de recurs speciale și extraordinare, excepții peste excepții, însă nici CCR, nici ICCJ nu au cerut sfatul și părerea Curții de Justiție a UE, așa cum permite articolul 267 TFUE. ……” Integral: https://www.hotnews.ro
“De ce nu pot fi magistrații izgoniți din Paradis Din decizia Curții Constituționale în cazul Legii tăierii pensiilor speciale se poate înțelege că această lege a fost defectă din naștere, dar și că judecătorii constituționali aveau propriile interese. Doar doi din cei nouă judecători ai Curții Constituționale (CCR) nu se bucură de pensie specială și verdictul pe care l-au dat îi avantajează pe toți magistrații, începând cu judecătorii constituționali. Legea se întoarce la Parlament, între altele fiindcă, așa cum a declarat președintele CCR, Marian Enache, „recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii”. Este deci vorba doar despre pensiile magistraților, celelalte categorii de pensionări prevăzute în lege, militari, lucrători ai serviciilor secrete, polițiști și funcționari ai ministerului de Interne, merg mai departe cu textul legii adoptat de Parlament la finele lunii iunie. Pensiile speciale costă în total statul român în jur de 2,4 miliarde de euro anual. Din care 1,8 miliarde sunt banii plătiți pensionarilor din MApN, Ministerul de Interne, servicii secrete, iar restul celor peste 10.000 de magistrați, pensionari, funcționari publici, parlamentari, personal conex din justiție. Doar în jur de 5.000 sunt foști magistrați, iar pensiile lor sunt în medie de 4.300 de euro pe lună. Adoptarea legii prin care sunt tăiate pensiile speciale este un punct de inflexiune pentru România, fiindcă de această reformă depinde alocarea tranșei de 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) stabilit între București și Bruxelles. Termenul inițial era decembrie 2022, iar următorul este 1 septembrie, de aceea, Parlamentul ar trebui să se mobilizeze într-o sesiune specială pentru a reface legea respinsă de CCR într-un fel în care să nu supere prea mult casta magistraților și să respecte cerințele Curții. În afara ofițerilor serviciilor secrete, procurorii și judecătorii formează tagma cea mai temută, așa că politicienii preferă să le facă favoruri, pentru a primi la rândul lor clemență când e cazul. Integritatea și moralitatea nu fac mereu parte din portretul magistratului autohton, indiferent de treapta pe care se află. Există judecători și procurori profesioniști, care au curaj să se ia la trântă cu puternicii zilei sau cu mafia. Dar din tabloul statistic n-ar rezulta că ei ar fi majoritari. Marile procese de corupție sau de spălare de bani par depășite, iar în cele istorice toți cei implicați în soluționare au tras până acum de timp. Procurorii și judecătorii eșuează uneori lamentabil. Săptămâna trecută, opinia publică românească a privit consternată cum trei judecători de la Înalta Curte au achitat doi foști ofițeri de Securitate care au pregătit moartea dizidentului Gheorghe Ursu, motivându-și decizia cu teze lansate de Securitate, încă din perioada când românilor le era frică și să-i pronunțe numele. Toate dosarele istorice au fost rostogolite la nesfârșit, parcă pentru a-i salva pe cei care veneau din zona nomenclaturii comuniste sau a Securității. Probabil nu e un pattern, ci un sistem dezorganizat cu mult balast. Unii magistrați și-au dovedit limitele fără să ajungă în funcții importante, alții au fost promovați fiindcă știu când să fie rezonabili sau pentru că preferă să fie precauți. Există procurori și judecători ajunși în vârful ierarhiei pe seama vulnerabilităților, pentru că principiile nu sunt întotdeauna la fel de importante ca interesele. Cazurile de magistrați corupți, de procese amânate la nesfârșit, chiar dacă sunt izolate, influențează mult percepția publică. De aceea, nu mai există nicio simpatie pentru procurori și judecători. ….Parlamentul va avea o mică marjă de manevră după aceste observații, iar magistrații vor rămâne cu pensiile lor speciale și nimeni nu-i poate izgoni din Paradis. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Marcel Ciolacu și falsa supărare pe bugetarii care joacă Solitaire …. Când îl ascult pe Marcel Ciolacu, prim-ministru și președinte PSD, am senzația că a fost plecat din România în ultimul deceniu, reîntorcându-se în urmă cu o lună și aterizând direct în fruntea Guvernului. De la preluarea conducerii Executivului o duce dintr-o uimire în alta. E șocat și îngrijorat de modul cum sunt tratați bătrânii în centrele de îngrijire, e cutremurat de sporurile bugetarilor, de cât de puțin muncesc angajații pe pile de prin ministere și cât de vulnerabilă e situația financiară a țării. După ce termină cu uimirea, vine în fața oamenilor și le spune că singura soluție de salvare e să crească taxele și impozitele. Dar Marcel Ciolacu a fost aici, cu noi, în ultimele trei decenii, alături de corupție și cheltuirea iresponsabilă a banilor publici, fenomene permanente, accelerate de acțiunea partidelor și de cea a liderilor politici de după Revoluție. Actualul președinte al PSD e un stâlp al societății. El a făcut cursurile „obligatorii” pentru a deveni „cetățean de încredere”, cele de „securitate”, la Colegiul Național de Apărare din București, pepinieră de cadre de conducere, un fel de „Ștefan Gheorghiu”, pe rit modern, pentru cunoscătorii timpurilor trecute. A ocupat, pe rând, toate pozițiile politice posibile – de la consilier local până la prim-ministru. Cunoaște sistemul din interior, petrecându-și mai mult de jumătate din existență prin măruntaiele lui. În opinia mea, anunțul premierului că bugetarii care joacă Solitaire trebuie să plece e o nouă culme a ipocriziei atinsă de un lider din România. … E o capcană pentru actualul prim-ministru să creadă că plătitorii de taxe și impozite vor mușca momeala cu reforma sistemului bugetar. A fost folosită de atâtea ori, s-a discutat atât de mult despre ea și au fost atâția înaintea lui Marcel Ciolacu care s-au mirat, la fel ca el, de ușurința cu care se irosesc banii publici, încât prea puțini mai sunt cei care speră într-o responsabilizare a celor care lucrează în administrațiile centrale și cele locale. …. Trăim într-o țară cu „sporuri nesimțite”, „salarii nesimțite” și „pensii nesimțite”, toate încasate de o elită care a acaparat sistemul public de ani de zile. Societatea e atât de polarizată încât România aduce, mai degrabă, cu o țară eșuată din America de Sud, nu cu una care face parte din Uniunea Europeană și NATO. Era la mintea cocoșului că un guvern cu 200 de secretari de stat , al cărui vice-prim ministru a fost însuși domnul Ciolacu, nu are cum să supraviețuiască în condițiile economice de după încheierea pandemiei și declanșării războiului din Ucraina. ….. În loc să profite de perioada banilor ieftini pe plan mondial, adică nivelul redus al dobânzilor la împrumuturi, o politică financiară aplicată de Rezerva Federală ale SUA și Banca Centrală Europeană pentru a relansa economia globală după criza din 2008, liderii politici din România au folosit banii pentru pensii speciale, sporuri și mărirea schemei de angajați la stat, modelul de afaceri național rămânând unul bazat pe consum și nu pe producție, dezvoltarea serviciilor și export. Atunci când importurile au devenit prea scumpe, iar consumul s-a prăbușit, economia apropiindu-se cu pași repezi de colaps, Marcel Ciolacu s-a trezit în nefericita situație de a tăia sporurile atât de dragi și de motivante pentru bugetarii de prin ministere. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Partidele au primit de la stat 25 de milioane de euro în jumătate de an, din care 12 milioane au ajuns la presă. Cine și cât a cheltuit – raport EFOR În acest an, partidele politice vor primi în total 258 de milioane de lei din bani publici, potrivit raportului EFOR privind Subvențiile pentru partidele politice în 2023. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care gestionează fondurile, a transferat în prima jumătate de an către: – PSD – 48,2 de milioane de lei. – PNL – 40,8 de milioane lei – USR – 22 de milioane de lei – AUR – 9,7 milioane de lei. – PMP – 2,5 milioane lei – Pro România – 1,8 milioane lei. Ultimele două sunt partide neparlamentare. EFOR a constatat că majoritatea partidelor au cheltuit aproape tot ce au primit în primele 6 luni de la stat sau chiar mai mult (din economii). PSD a cheltuit 85%, PNL 81%, USR – 104%, PMP – 132%, AUR – 131%, iar Pro România – 243%. Din ce în ce mai mulţi bani pentru presă – 12 milioane de euro în 6 luni Ca de obicei, cei mai mulți bani s-au dus către presă și propagandă (49% din total). Vorbim despre contracte de aproape 58 de milioane de lei (vreo 12 milioane de euro). Aici se vede o creştere semnificativă, față de 24 milioane și 47 de milioane de lei în 2021 și 2022. …. EFOR a observat că AUR și Pro România nu au cheltuit deloc bani pe presă şi propagandă. În schimb, PSD și PNL au dat aproape 2/3 din sumele încasate de la stat pentru propagandă. Avem aici o creștere semnificativă și la USR (1/3 din bani)…….” Integral: https://spotmedia.ro
“Se duc la frigider, e gol; deschid televizorul și consumă ce li se dă. Cât de epuizate sunt democrațiile, de fapt? (Video) Fraza completă, citată de jurnalistul britanic Gideon Rachman, este că rușii se plimbă între frigider și televizor: se duc întâi la frigider, constată că e gol și atunci deschid televizorul și înghit pe nemestecate ce li se servește, propagandă împachetată în mesaje alarmiste, amenințare existențială și sfertadevăruri. Rusia e însă exemplul extrem. Din 2000 până azi, arhetipul Putin a fost replicat în diferite grade, în Turcia, Arabia Saudită, Brazilia, India și chiar și în democrații occidentale. Una dintre premisele de la care pleacă Gideon Rachman în cartea Epoca liderului cu mâna de fier (Polirom) este situarea lui Vladimir Putin ca prototip, model și moment zero al noii clase de lideri politici cu mâna puternică – autocrați și democratici deopotrivă. Asta e a doua premisă a lui Rachman, că tipul aceasta de lider populist, forte poate opera în sisteme politice diferite, adică și în democrații – s-a întâmplat în Marea Britanie, în SUA, se întâmplă în Ungaria și în Polonia. A treia premisă pe care o formulează Rachman e că Occidentul are acest obicei de a susține un soi de autoritarism în dezvoltare, adică investește legitimitate în lideri politici care au un debut democratic, dar pe traseu se dovedesc a fi sau se transformă în lideri cu mâna de fier. Probabil unul dintre cazurile cele mai fățișe este acela al liderului Etiopiei, Abiy Ahmed, care a luat chiar și Nobelul pentru pace (pentru pacea cu Eritreea), pentru ca în mișcarea următoarea să se reveleze ca un lider autoritar. E de menționat totuși aici că același Nobel era vizat de Donald Trump, în acea vreme președinte. De ce Romania nu e în banca băieților răi, lângă Viktor Orban? Am compromis și capitalismul, acum și iliberalismul – cu cine era să-l facem, cu Liviu Dragnea?, spune istoricul Armand Goșu. De fapt, democrația e în proces de deconsolidare cam peste tot în lume și costă, e scumpă, explică profesorul de științe politice Radu Carp. Cei doi au participat la dezbaterea despre epoca liderilor cu mână de fier, organizată de Editura Polirom. Mai e Putin doar un autocrat, cum îl plasează Rachman, între tirani și liderii populiști de tipul lui Viktor Orban, Donald Trump, Boris Johnson? E validă punerea lor laolaltă? …. Astăzi suntem în fața a ceea ce numim deconsolidarea democrației. Asta se datorează multor factori. Societățile occidentale au ajuns la un grad de saturație economică, în care se pun alte probleme, apar alte nevoi. Există cercetători care vorbesc despre această securitate existențială. Liderii populiști invocă tocmai lipsa unei securități existențiale, spunând că „chiar dacă aveți de mâncare, chiar dacă duceți o viață liniștită, existența voastră este pusă în pericol”. De către cine? Și atunci se inventează tot felul de personaje: imigranți, Soros. În țările sărace e mult mai simplu, în momentul în care nu sunt satisfăcute nevoile de bază, acest tip de discurs prinde mult mai ușor și atunci oamenii în mod natural se îndreaptă către acel lider puternic. Dar asta nu înseamnă în mod neapărat că țara respectivă nu ar fi o democrație. …. Este Putin doar un autocrat? Gideon Rachman îl plasează pe Putin la mijloc, umăr la umăr cu Erdogan, dar nu în galeria tiranilor, unde îi așază pe Lukașenko al Belarusului și pe liderul din Coreea de Nord. Rămâne Putin doar un autocrat? …. Asta nu înseamnă că acum 10 ani era mai bun regimul politic. Anna Politovskaia nu a fost scalpată, pur și simplu a fost împușcată. În spatele regimului lui Putin se ascund, de fapt, crime”, explică profesorul Armand Goșu. Este Erdogan frecventabil? …. Radu Carp: „Turcia e membru NATO, șantajează alte țări, ca Ungaria, de altfel; Turcia este tolerată, se speră ca la un moment dat regimul să cedeze mai mult. Cu Turcia se întâmplă ce s-a întâmplat cu Rusia multă vreme, s-a creat această iluzie că prin comerț, prin privatizări, regimul devine mai bun. Asta nu s-a întâmplat, din contra, regimul a devenit mai dur. Pe de altă parte, Turcia posedă un număr mare de refugiați din războiul din Siria și acesta este elementul de șantaj pe care îl are regimul Erdogan, am văzut în 2015 când a deschis robinetul, ce presiune a fost. Turcia șantajează Occidentul, Occidentul are nevoie de Turcia din foarte multe considerente, este o zonă strategică militar și așa se întâmplă și cu Arabia Saudită”. …. Biden și alianța democrațiilor Într-un articol de săptămâna aceasta din Financial Times, Gideon Rachman se întreabă nu dacă are America anticorpi pentru a suporta un nou eventual mandat al lui Trump, ci dacă Europa va ști cum să atenueze consecințele. Reculul democrației s-a văzut în mandatul lui Donald Trump, scrie Rachman în carte, și asta a lăsat în câteva cazuri drum mai liber Chinei. …. Cum se face că României nu i-a ieșit povestea liderului cu mâna de fier? „Am compromis capitalismul, acum compromitem și iliberalismul. Cu cine era să-l facem, cu Liviu Dragnea?”, spune ironic Armand Goșu, o ironie care demonstrează, încă o dară, că paradoxul românesc funcționează: tocmai faptul că liderii politici români au fost mediocri ne-a ferit de un regim de mână forte iliberal. ….Radu Carp: România are cel mai mare procent de analfabeți din Uniunea Europeană. Și atunci se pune întrebarea: ce reformă a sistemului politic vrem? Trebuie întâi să rezolvăm o problemă simplă: cum anume să facă ca într-adevăr toți cetățenii să aibă drept la vot egal. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“CCR a decis. Bătrânii scoși la muncă silnică trebuie să plătească CAS Curtea Constituțională a României s-a mișcat rapid și s-a pronunțat deja pe problema azilelor groazei, în care bătrânii erau puși la muncă silnică. Decizia a fost că acești oameni trebuie să plătească CAS pentru munca prestată, întrucât statul le dă deja pensie și au bani. În motivarea deciziei se menționează că „dacă nu vor să muncească în sclavie să stea naibii acasă. Ce n-au nepoți care să-i țină că poate le lasă casa după ce mor? Ce-i debandada asta”, se arată în minuta sentinței. Agenția Națională de Forță de Muncă a anunțat că va demara și ea o serie de controale în aceste azile de bătrâni să vadă câți dintre aceștia nu-și plătesc contribuțiile sociale. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Au început pregătirile pentru Târgul de Crăciun de la Craiova în plin val de caniculă. Căsuța Moșului a fost deja construită ….”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/au-inceput-pregatirile-pentru-targul-de-craciun-de-la-craiova-in-plin-val-de-canicula-casuta-mosului-a-fost-deja-construita-2452751
“BREAKING România a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România, în ciuda legislației create tocmai pentru a împiedica intrarea Chinei în piață / Decizia a fost semnată de premierul Ciolacu după avizul conform al CSAT, condus de președintele Iohannis …..”
https://www.g4media.ro/breaking-romania-a-autorizat-compania-chineza-lenovo-sa-participe-la-reteaua-5g-din-romania-in-ciuda-legislatiei-create-tocmai-pentru-a-impiedica-intrarea-chinei-in-piata-decizia-a-fost-semnata-de.html