Revista Presei – 4 noiembrie.”„Este cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană”. ONG-uri și activiști de mediu îi cer lui Iohannis să nu promulge legea care permite amenajarea unor hidrocentrale în arii naturale protejate”
| 04/11/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 4 noiembrie! Sâmbătă va ploua peste tot în țară. Minimele vor fi între 4° gr în Transilvania și 15° C în sudul Dobrogei. La prânz vor fi foarte mari diferențele de temperatură, fiindcă maximele vor atinge 28° C în sudul Munteniei și al Dobrogei. Însă 28° C vor fi doar izolat în sud, pentru că în Muntenia vor fi și maxime de 14° C, iar în Oltenia, de 13° C. Va ploua mult în toate regiunile. În Transilvania vor fi la prânz între 14° și 18° C, cu câteva grade mai rece decât vineri, iar în Moldova, între 16° și 22° C. În vestul țării maximele vor fi între 16° și 20° C. Duminică, minimele vor fi între 4° și 13° C, va continua să plouă pe arii extinse în prima parte a zilei și maximele vor fi între 14° și 25° C. Bucuresti: Sâmbătă 10°/19°, averse, descărcări electrice Duminică 8°/23°, cer variabil.
“A sunat la 112 de pe holul Spitalului Județean Botoșani după ce cadrele medicale ar fi refuzat să ofere ajutor / Unui bărbat de 80 de ani i s-a făcut rău / Manager: ”Este important de ştiut că pacienții trebuie să aibă trimitere” O femeie a sunat la 112, în timp ce se afla pe holurile Spitalului Județean Botoșani, deoarece nimeni nu a vrut să o ajute să-şi transporte tatăl la Urgenţe după ce bătrânul a început să se simtă rău, relatează Monitorul de Botoșani. Cu o zi înainte, femeia a fost la Urgențe, cu tatăl ei, în vârstă de 80 de ani. Bătrânul ar fi avut o serie de probleme neurologice grave, iar medicii din Urgențe l-au consultat, dar i-au spus femeii că acesta nu reprezenta o urgenţă şi ar trebui consultat de un medic specialist neurolog în Policlinică. A doua zi femeia şi-a dus tatăl în Ambulator, însă nu a luat trimitere şi de la medicul de familie, aşa că bătrânul nu putea fi consultat la cabinetul de neurologie. Chiar şi cu trimitere, însă, programările pentru această specializare sunt deja epuizate până în luna ianuarie. Aşteptând câteva ore pe hol, tatăl a început să se simtă tot mai rău. Speriată, femeia a încercat să îl ducă din nou în Urgențe, însă bătrânul nu mai putea merge. Fiind la etajul unu în policlinică, fără lift, femeia a mers la cabinetele medicale pentru a ruga să i se împrumute un căruţ cu rotile, pentru a încerca să îşi ducă tatăl până la Urgențe. În mod şocant, însă, femeia s-a lovit de refuzul tuturor. „Îi spuneau că nu este treaba lor şi că nu îi pot da un căruţ, pentru că au şi ei pacienți de transportat”, a povestit un martor la întreaga întâmplare. …. Disperată, femeia a pus mâna pe telefon şi a sunat la 112. „În doar câteva minute s-a rezolvat toată situaţia. S-a deplasat domnul director medical şi a stat de vorbă cu ruda pacientului, şi acesta a fost dus la Urgențe. .….În luna martie o femeie a sunat la 112 de pe patul de spital……” Integral: https://www.g4media.ro
“Cum arată rectificarea mascată a Guvernului Ciolacu. Primele măsuri: bani mai mulți pentru Ministerul Agriculturii, TVR, STS și Președinție În 2023 nu am avut o rectificare bugetară în adevăratul sens al cuvântului. În schimb am avut o Ordonanță (OUG 90/2023) care servește aceluiași scop. O punem numi chiar o rectificare mascată. De fapt, se fac distribuiri prin Fondul de rezervă al Guvernului, ce ar fi trebuit folosit, conform legii, pentru lucruri urgente. Dar în decursul timpului, câte puțin în fiecare an, acest fond s-a transformat în cu totul altceva. Un fel de “găleată” din care se alimentează diverse bugete pentru că bugetul de stat a fost scris prost. Cel mai prost din ultimii ani a fost cel pe 2023: de aceea avem și legea privind creșterile de taxe (296/2023). Primele măsuri de după acea OUG au apărut joi în Monitorul Oficial: – Ministerul Agriculturii a primit 14,3 milioane lei, din care 7,8 milioane lei pentru salarii. – Administrația Prezidențială: 7,54 milioane lei la bunuri și servicii „în vederea asigurării finanțării serviciilor necesare îndeplinirii atribuțiilor constituționale și legale ale Președintelui României”. – Secretariatul General al Guvernului pentru Agenția Națională pentru Sport: 32 milioane lei la capitolul dedicat „culturii, recreerii și religiei”. Banii sunt pentru finanțarea cheltuielilor de personal ale instituțiilor subordonate, aferente lunilor octombrie și noiembrie 2023. – Secretariatul General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 10,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale și a unor drepturi corelative pentru personalul instituției, a drepturilor izvorâte din punerea în executare a titlurilor executorii, precum și a obligațiilor fiscale aferente. – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 43,9 milioane lei pentru salarii. – TVR: 42,8 milioane lei (nu este clar pentru ce se transferă această sumă, dar intră la capitolul „cultură, recreere și religie”). – Ministerul Cercetării: 5,98 milioane lei, din care 5,97 milioane lei pentru salarii, restul fiind pentru finanțarea personalului cu handicap neîncadrat……” Integral: https://economie.hotnews.ro
“4.000 lei/lună iau deputații pentru cazare. Pot sta la 4 camere în centru sau în vilă lângă Capitală .… 4.000 lei/lună primesc, în medie, deputații, indemnizație pentru cazare. Ei își pot închiria, de acești bani, 3 sau 4 camere în centru sau vilă lângă București. Un pic cam mult în contextul austerității declarate de guvern. ….Reamintim, guvernul a decis să înghețe o serie de cheltuieli din sectorul bugetar, cum ar fi renovările, achiziționarea de carte, participarea la cursuri, pentru ca România să respecte ținta de deficit bugetar. …. În România sunt 330 de deputați. Ei pot cere bani pentru plata chiriei în București. Fac excepție deputații de Ilfov și de București, care sunt 34 la număr. Lunar, Camera Deputaților alocă suma de 1.252.244 lei pentru plata chiriei deputaților….. Plecând de la suma mai sus amintită și având în vedere că vorbim de aproape 300 de deputați eligibili să ceară bani de chirie, în medie, fiecare deputat ar primi 4.100 de lei (820 euro) ca să își plătească chiria. În contextul în care guvernul a înghețat achizițiile pentru 1,2 milioane de bugetari, deputații pot sta în apartamente de 3 și 4 camere. Sau chiar în case situate în apropiere de București. Ce își pot închiria deputații de 4.000 lei/lună Cu 800 de euro îți găsești un apartament cu 3 sau 4 camere în Capitală fără probleme și într-o zonă bună. ….La 3 camere, oferta e uriașă. Deputatului îi mai și rămân bani. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Datoria publică a României, pe înțelesul tuturor. Statul împrumută 51 de mii de euro pe minut În august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB. Acum patru ani, datoria era de 373,4 miliarde, ceea ce însemna 35,1% din PIB. Cel mai mare salt al datoriei publice, a fost în 2020, în guvernarea Orban, în pandemie. Ion Popescu trăiește la Craiova, are 45 de ani și un serviciu de care nu e foarte mulțumit. Are un salariu lunar de 5000 de lei (puțin peste 1000 de euro), o soție șomeră și doi copii. Și are de plătit și o rată lunară, la un credit de nevoi personale, de 450 de lei (în jur de 90 de euro). Ce nu știe Ion Popescu este că mai are de plătit o datorie mult mai mare. Cea pe care statul a făcut-o în numele lui. 38.600 de lei (7667 de euro) era datoria făcută de stat, în numele lui Ion, la sfârșitul lunii august 2023, iar dacă lucrurile merg la fel, suma va crește în continuare. Ion ar vrea ca școala copiilor lui să fie modernizată. În spitale, și-ar dori să existe medicamente de ultimă generație. Sau măcar cele care necesare. Și mai vrea și drumuri bune, autostrăzi. Statul îi spune, însă, că e sărac și nu are bani de investiții. Ce nu îi spune statul lui Ion este că 1 leu din fiecare 5 lei pe care îi cheltuie se duce pe rate și dobânzi la împrumuturi. …. Datoria publică a României s-a dublat în ultimii 4 ani La sfârșitul lunii august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB. Ceea ce înseamnă, raportat la populația rezidentă în România, de 19.053.315 persoane, conform recensământului de anul trecut, o datorie per cetățean rezident de 38.600 de lei. …. La 31 august 2023, aproape 358 de miliarde de lei erau datoria publică internă a statului, adică 23,8% din PIB. Cei mai mulți bani vin din emisiunile de titluri de stat, peste 309 miliarde lei. De pe piețele externe, România împrumutase până la aceeași dată, peste 378 de miliarde de lei, adica peste 75.6 miliarde de euro. …. Anul acesta, România ar trebuie să returneze 141,4 miliarde de lei pentru toate obligațiile financiare asumate. Iar calculul este valabil pentru 31 august 2023. Dacă datoria va crește în următoarele luni, și această valoare va crește. La un PIB estimat de 1.591 de miliarde de lei, înseamnă că 8,8% din bani sunt folosiți pentru returnarea datoriilor. Anul trecut 1 leu din 5 cheltuiți de stat a fost folosit în același scop. Mai exact, 110.6 miliarde de lei au fost date pe datora publică guvernamentală, iar cheltuielile totale raportate la 31 decembrie 2022 au fost de 541,1 de miliarde de lei. …. „În principiu este firesc ca un guvern să se împrumute pentru a finanța cheltuieli importante sau urgente, așadar poate avea un deficit bugetar și, implicit, datorie publică”, ne asigură specialistul în economie. Doar că și în acest caz, situația României e deosebită de teorie. România nu se împrumută doar la nevoie, ci constant, pentru ca uriașul aparat guvernamental să poată funcționa. ”Problema este însă că în absența unor constrângeri puternice (poate constituționale), statul are tendința de a cheltui permanent mai mult decât încasează și de a acumula o datorie publică tot mai mare. Acest lucru se întâmplă deoarece politicienii au interesul să ascundă costul real al acțiunilor lor și, în loc să arate că orice cheltuială presupune taxe mai mari, așa cum ar fi democratic, moral și transparent, preferă să cheltuie îndatorând statul”, trage concluzia prof. univ. Bogdan Glăvan. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Implicații ale politicii fiscal-bugetare asupra dezvoltării mediului de afaceri din România ….1. Încep prin a menționa de ce e nevoie să reducem deficitul bugetar, ce valori trebuie să protejăm în procesul de reducere a lui și de ce pachetul fiscal pune o sarcină mai mare pe sectorul privat decât pe cel bugetar. Ce este deficitul bugetar? Deficitul bugetar este excedentul de cerere pe care îl formulează sectorul bugetar în raport cu oferta. Cu alte cuvinte, cea mai mare entitate din economia în ansamblu, consumă resurse ce ar putea fi utilizate în sectorul privat. E nevoie să reducem deficitul bugetar pentru că produce inflație atunci când există anticipațiile că stocul nominal de datorie publică nu este egal cu suma viitoarelor surplusuri bugetare. Utilizează în exces economisiri de care are nevoie sectorul privat pentru investiții. Pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament este bun pentru că ajută la reducerea deficitului bugetar, dar poate fi criticat din perspectiva modificărilor pe care le produce în comportamentele din economie. Guvernul spune prea des că trebuie să reducem deficitul bugetar pentru că așa ne cere UE. Un astfel de discurs nu este bun pentru că e un mod nesincer de a minimaliza rolul piețelor în reglarea acestui deficit și de a scoate în evidență importanța unor decizii ale guvernelor. În realitate, piețele ne finanțează aproape orice deficit atât timp cât economia globală merge bine. Nu ne vor finanța un deficit relativ mare atunci când economia va fi în dificultate. …. 2. E important să înțelegem că în procesul de reducere a deficitului bugetar am putea altera valori fundamentale, cum sunt libertatea economică și rațiunea. De exemplu, impozitele prea mari reduc semnificativ libertatea economică, pentru că ne lasă mai puține mijloace pe care să le utilizăm pentru atingerea scopurilor noastre ultime. Redistribuirea este un act care rezultă din aceea că rațiunea piețelor (distribuția făcută de piețe) este clasificată ca incorectă și este corectată și înlocuită cu rațiunea unor decidenți care par omniscienți. Redistribuirea are sens însă numai acolo unde piețele eșuează. Acum putem spune de ce măsurile din pachetul fiscal pun o sarcină mai mare pe sectorul privat decât pe sectorul public: din cauza modului în care cei care formulează idei și/sau politici economice se raportează la libertate și rațiune. …. Ideile socialiste spun, eronat, că procesul de distribuție al pieței este injust și irațional și că redistribuirea se poate face de către stat, prin colectarea de impozite și re(distribuirea) acestora către grupuri alese. Ideile care predomină în prezent în societate sunt în favoarea unei misiuni imposibile, și anume o mai mare egalitate economică prin redistribuire. 3. Soluția de reducere a deficitului bugetar inclusă în acest pachet fiscal încalcă principiul care spune că scopurile (cheltuielile) trebuie adaptate la mijloace (impozite). Aceasta are două consecințe majore. Prima, creșterea cheltuielilor bugetare va continua și pentru că acest principiu este încălcat. Politicienii nu spun, de regulă, înainte de votul de la alegerile parlamentare cum vor finanța creșterea cheltuielilor bugetare pe care le implică promisiunile lor electorale. De aceea sunt votate fără probleme. Dacă s-ar explica votanților că fiecare trebuie să contribuie prin creșterea unei cote unice de impozitare a veniturilor personale, decizia ar fi cântărită. Altfel, ea nu este cântărită adecvat. ….” Integral: https://republica.ro
“INVIZIBILII Pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială: Câte să mai suporte omul? Uită-te la mine! Vă propunem un exercițiu de imaginație: cum ar fi să trăiți cu doar 33 de lei pe zi – sau mai puțin? V-ar ajunge acești bani pentru facturi, mâncare, medicamente și alte necesități de zi cu zi? Aceasta este realitatea pentru 1,06 milioane de pensionari români. Sunt 1,06 milioane de povești de viață; 1,06 de milioane de voci ale căror experiențe nu sunt auzite suficient de des; 1,06 de milioane de bătrâni care se ridică în fiecare dimineață din pat, pentru a-și trăi viața cu pensii mai mici de 1.000 de lei pe lună. …. La cei 76 de ani ai săi, tanti Nina* are constant de luat decizii grele. Să mănânce câte ceva sau să-și ia pastilele? Să meargă la supermarketul din celălalt capăt al Câmpinei pentru promoții mai bune sau să-și facă un ceai cu pâine prăjită? Doamne-ferește să se îmbolnăvească mai tare sau să se strice ceva prin casă. De unde bani?! pare întrebarea retorică, care atârnă ca sabia lui Damocles deasupra capetelor vârstnicilor cu pensii mici ca ea. Acești pensionari, cât jumătate din populația Bucureștiului, își drămuiesc fiecare bănuț și se străduiesc ca veniturile să le ajungă de facturi, pastile și tratamente, mâncare și îngrijirea locuinței. Cei mai mulți pensionari cu venituri sub pragul de 1.000 de lei se află în județele Iași (41.785), Dolj (39.859) și Cluj (35.046). Iar la polul opus se află Covasna (9.836), Tulcea (12.199) și Caraș-Severin (13.991), potrivit datelor din martie 2023. În capitala României, harta pensiilor sub 1.000 de lei pe lună dezvăluie că Sectorul 1 găzduiește cei mai puțini pensionari aflați în această situație (5.403), în timp ce Sectorul 5 se află la polul opus (8.552). Iar dacă luăm în calcul veniturile mai mici decât 60% din mediana veniturilor adulților din România, atunci numărul total al pensionarilor din țara noastră aflați în risc de sărăcie și excluziune socială ajunge la aproape 1,5 milioane. …. Creșterea prețurilor reprezintă una dintre problemele majore în cadrul societății și cu atât mai mult în rândul persoanelor vârstnice, care, din pricina imposibilității de a-și mări substanțial veniturile în raport cu noile schimbări economice, se află într-o categorie de dependență. Situație care îi duce la privare financiară și marginalizare socială. Problemele majore cu care familiile de vârstnici și pensionari se confruntă sunt preponderent legate de lipsa banilor, problemele lor de sănătate sau ale celor cunoscuți și calitatea asistenței medicale primare, însă aceștia sunt deranjați și de poluarea mediului în care trăiesc, conform unei anchete recente realizate de Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice (CNOPV). ….Altfel stă situația în țări precum Spania sau Italia, unde pensionarii au o viață activă, ies în oraș și pleacă în călătorii. Cu siguranță ați văzut cu ochii voștri acest lucru în timpul concediilor. În schimb, în societatea noastră, pare că a ajunge la pensie este sinonim cu a nu mai vrea nimic nou și bun de la viață.……” Integral: https://spotmedia.ro
“„Este cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană”. ONG-uri și activiști de mediu îi cer lui Iohannis să nu promulge legea care permite amenajarea unor hidrocentrale în arii naturale protejate Activiști de mediu îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea de aprobare a OUG 175/2022 prin care nouă hidrocentale ar urma să fie amenajate în arii naturale protejate/parcuri naturale fără realizarea procedurii prin care să se stabilească impactul asupra mediului. Călin Dejeu, biolog și membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate, spune că intrarea în vigoare a acestei legi ar reprezenta cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană pentru că ar implica mutilarea a 23 de situri „Natura 2000”, a două parcuri naționale, a unui parc natural și a un sit RAMSAR (zone umede de importanţă internaţională). …. Construcția celor nouă hidrocentrale a început în perioada comunistă, la o parte lucrările fiind avansate, însă abandonate din lipsa banilor sau blocate tocmai pentru că legislația de mediu nu mai permite continuarea lor, distrugerile pe mediu fiind imense. Pentru hidrocentralele de la Livezeni – Bumbești și Surduc – Siriu ONG-urile de mediu au reușit anularea în instanță a autorizațiilor de construire. „Sunt proiecte mari, chiar megalomanice, tipic ceaușiste, toate nouă hidrocentrale. La o parte din ele lucrările sunt deja concepute. Ele cumulat reprezintă cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană pentru că implică mutilarea a 23 de situri „Natura 2000”, două parcuri naționale, un parc natural și un sit RAMSAR. Distrug complet cursurile râurilor, dar nu se poate limita aici impactul pentru că în defileul Jiului practic toate ecosistemele din defileu gravitează în jurul Jiului. În momentul în care Jiul va dispărea și se versanți se va simți impactul. Este vorba despre o distrugere a unui Parc Național de la un capăt la celălalt, lucru de neconceput chiar și în lumea a III-a”, a explicat biologul Călin Dejeu pentru HotNews.ro. Acesta spune că impactul lor economic este nesemnificativ pe lângă distrugerile de mediu cauzate. „Aportul economic este foarte modest. Consiliul Economic și Social când a dat un punct de vedere negativ estima cam la 1% impactul pe care l-ar avea în sistemul energetic, deci nesemnificativ, dar cu costuri de mediu incalculabile și costuri economice foarte mari, fiindcă este vorba despre sute de milioane de euro, bani publici, aruncați. Cu aceeași bani se pot face proiecte legale, sustenabile, car să producă mult mai mult”, a explicat Dejeu. Acesta cere președintelui Klaus Iohannis să retrimită legea în Parlament. …..” Integral: https://www.hotnews.ro
“#10Întrebări | Cine câștigă din limitarea plăților cu cash? Economist: Din păcate, nimeni. E clar că este o limitare a alegerii …. „Probabil că oamenii care vor să facă tranzacții cu cash vor face în continuare tranzacții. Există o piață neagră la dimensiuni destul de mari în România. Și nu pentru că sunt românii hoți, ci pur și simplu pentru că fiscalitatea este foarte mare, iar populația percepe fiscalitatea ca fiind mai mare decât este normal să fie”, spune Tudor Smirnă. 1.Europa Liberă: Guvernul a limitat tranzacțiile cash la suma de 5.000 de lei, în speranța că așa va combate evaziunea fiscală. Cine câștigă din această măsură? Tudor Smirna: Din păcate, nimeni. E clar că este o limitare a alegerii, care presupune că nu există piața neagră. Dar piața neagră este o opțiune întotdeauna, care vine cu niște costuri. Pe măsură ce guvernul face măsurile mai restrictive, bineînțeles că va deveni mai fezabilă ideea de piața neagră. Probabil că oamenii care vor să facă tranzacții cu cash vor face tranzacții cu cash și în felul ăsta guvernul își intensifică o problemă mai veche pe care o are, și anume faptul că există o piață neagră la dimensiuni destul de mari în România. Și nu pentru că sunt românii hoți, ci pur și simplu pentru că fiscalitatea este foarte mare, iar populația percepe fiscalitatea ca fiind mai mare decât este normal să fie. 2.Europa Liberă: Care sunt argumentele pentru care să plătim cu cardul și nu cash? Tudor Smirna: Dacă nu ținem cont de dorințele Ministerului de Finanțe și ale ANAF-ului de a vedea cât mai multe sume transparentizate – să zicem așa, eu nu văd nicio diferență. Adică sunt pur și simplu niște chestiuni de alegere a unui mod de plată sau al celuilalt, în cazuri care sunt subiective, de la o persoană la alta, de la un context la altul. Ne putem gândi că sunt oameni care au venituri pe card și cărora le e mai comod așa. Chiar și eu plătesc cu cardul și un suc câteodată la magazin, pentru că mi-e mai ușor să plătesc cu cardul. Mai ales când anticipez că primesc rest cu bănuți și nu vreau să îmi încarc buzunarul, prefer să plătesc cu cardul. Dar trebuie să ne gândim și la oamenii care sunt în zona rurală, la țară, care nu au bancomate așa de aproape, nu primesc venituri pe card. Ar trebui să se ducă la bancomat să bage banii pe card, apoi să plătească cu cardul. Deci e o bătaie de cap și clar că asta le face viața mai grea acelor categorii. …. 4. Nu toate magazinele au POS-uri însă, mai ales cele din mediul rural. Ce se întâmplă acolo unde nu există? Tudor Smirna: Evident că sunt probleme. Și de asta spuneam că este o măsură brutală, la care iar suntem campioni dacă ne uităm inclusiv la ce se întâmplă cu țările din fostul lagăr socialist. Dacă pe vremea comunismului eram cei mai radicali și cei mai aprinși în privința aplicării și înfăptuirii socialismului multilateral dezvoltat, vedem că și acuma suntem cei mai aprigi în felul în care încercăm să jupuim populația ca să o ducă bine statul, indiferent de consecințele pentru cei care fac afaceri sau pentru societatea civilă. Adică suntem din nou într-o situație din asta în care e clar că alegem ca politică publică bunăstarea statului și a bugetului ca și cum ar fi a națiunii. Ori aceste două lucruri sunt complet diferite. …. Trebuie să-ți pui problema așa: de ce românii fac evaziune? Și răspunsul cred că e destul de simplu: oamenii nu sunt mulțumiți de nivelul de fiscalitate mare pe veniturile salariale. Și dacă ne uităm la ce au făcut alții ca să rezolve problema asta, soluția a fost întotdeauna scăderea fiscalității. Cu alte cuvinte, dacă ai un TVA de 25%, dar tu încasezi numai 10% sau numai o treime din veniturile pe care le-ai putea încasa din TVA, deci efectiv e ca și cum ai avea un TVA de 10%, atunci poate e cazul să reduci TVA-ul de la 25% spre 17-15% ca să vezi ce se întâmplă. În țările în care s-au luat măsuri de acest tip, consecința a fost că piața neagră s-a diminuat și sumele au fost trecute la lumină prin conturi……” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cine-mparte parte-şi face …. Theodor Stolojan: Păi au apărut din homo-economicus, adică în om zace întotdeauna această atitudine de a profita de oportunitate. Au fost oameni care aveau cunoştinţele necesare, în primul rând foştii lucrători din întreprinderile de comerţ exterior, ei ştiau ce înseamnă contracte, furnizori externi, întreprinderile din România. Erau cei care se ocupau în economia neagră din România în timpul socialismului, erau oameni de iniţiativă. Amintiţi-vă că noi aveam asemenea oameni în economia neagră. …. Când s-a gândit primul program guvernamental de tranziţie s-a mers pe câteva direcţii: în primul rând, dacă vă amintiţi, erau cam 2,1 milioane de locuinţe date cu chirie dar construite de stat. S-a luat decizia să fie date proprietarilor la preţurile istorice. Sigur că au fost argumente, fuseseră zguduite de cutremur, erau apartamente în general cu materiale ieftine, nu formidabile, erau apartamentele în care am locuit cu toţii, în Drumul Taberei, în Titan şi aşa mai departe. Deci 2,1 milioane – de aceea România astăzi e prima ţară în Europa ca procent al proprietarilor de locuinţe, ceea ce e un ajutor foarte mare. Al doilea lucru, chiar din ianuarie-februarie s-a scos un decret de lege prin care s-a dat drumul la libera iniţiativă. Cine dorea să formeze o firmă mică, forma aceste firme. Cine au fost primii care şi-au format aceste firme? Au fost cei care lucrau în comerţul exterior sau care aveau tangenţă cu străinătatea, lucraseră în construcţii în străinătate, ştiau foarte rapid ce înseamnă să ai o firmă mică. Treburile s-au mişcat foarte repede, în sensul în care s-a profitat de incoerenţa mecanismelor care încă nu existau. Pe urmă s-a mers pe ideea de a încuraja investitorii străini – să vină să investească. Din păcate, mineriadele şi toate problemele din România au făcut ca în primii ani să avem aşa, te uitai cu lupa unde e un investitor străin – spre deosebire de Cehoslovacia sau Polonia, Ungaria, unde erau prezenţi. În final s-a spus – ce facem cu restul economiei de stat, cu întreprinderile de stat? …. În primul rând cei care erau cu fondurile proprietăţii private nu aveau aproape niciun control, nu îşi puteau impune pe de-o parte acţionarii (care era populaţia în întregime), nu aveau niciun cuvânt în managementul fondurilor private care a fost stabilit prin decizii, iniţial. Şi ca dovadă că lucrurile nu funcţionau ne-am trezit că la aceste fonduri ale proprietăţii private am avut management care a stat pe acolo 15-20 de ani. Asta dintr-o dată îţi arată că ceva nu funcţionează, nu e în regulă în zona respectivă. ….Şi atunci acea întrebare pe care o auziţi sau acea discuţie pe care o tot auziţi în România – Domne, ce industrie am avut şi ce a rămas din ea, e şi corectă, e şi neînţelegere. De ce? Pentru că industria respectivă pe care o aveam funcţiona doar într-un sistem centralizat – în care, de exemplu, vă spun că aveam cifrele în mână, eu lucram în ministerul finanţelor în direcţia bugetului statului, pe urmă în direcţia valutară în timpul socialismului, deci ea funcţiona CUM? de exemplu, auzi lume spunând: noi exportam tractoare în Egipt, în nu ştiu unde. Da, le exportam, dar cum exportam – pe acorduri guvernamentale, cu plata în barter şi în valută şi în general tot exportul românesc de tractoare, de autobuze, de camioane era ineficient şi îşi acoperea ineficienţa prin plusul de valută care se încasa la exportul de confecţii, de încălţăminte, de mâncare, de alimente. Acest lucru se producea centralizat. Era un sistem. De asemenea, noi finanţam continuu din bugetul ţării, deci subvenţionam acordând credite guvernamentale ţărilor în curs de dezvoltare care cumpărau aceste produse de la noi şi noi căutam sigur ca datoria acestor ţări faţă de noi să fie stinsă prin livrări de materii prime cu care economia funcţiona: ţiţei, gaze naturale, fosfaţi din Maroc şi aşa mai departe. …. Radu Soviani: După revoluţie multe dintre aceste datorii nu au mai fost încasate niciodată… Theodor Stolojan: Categoric, cu Cuba şi la ora actuală avem peste un miliard de ruble transferabile care la vremea respectivă erau echivalentul cu dolarul: o rublă – un dolar. Cu Irak-ul nu mai vorbesc, discutam undeva de o datorie de 2 miliarde, cu Egiptul şi azi mai avem, văd că din când în când ministerul finanţelor, BNR, mai raportează creanţe pe care le aveam dinainte de 1990. …..Eu vreau să vă dau un exemplu: în legea privatizării era prevăzută vânzarea de active. Întreprinderi cu capital de stat puteau vinde active. Ce însemna vânzarea de active? Trebuia ca fiecare întreprindere să identifice ce nu are nevoie, utilaje, inclusiv terenuri de care nu era nevoie şi să le scoată în vânzare. Or, a mers câteva luni, după care directorii de întreprinderi au înţeles foarte bine că se pot face averi personale şi tot procesul a fost denaturat de corupţie. .….” Integral: https://www.bursa.ro
“Raport Erste: Un copil născut azi în România atinge doar 58% din potențialul productiv, cel mai scăzut nivel din UE Sistemul educaţional românesc ar trebui reformat având în vedere rezultatele slabe din ultimii ani, spune un document remis clienţilor de grupul bancar Erste. Acesta semnalează declinul numărului profesorilor în ultimii 25 de ani plus existenţa unui personal demotivat care au dus ca un copil născut astăzi în România să își atingă doar 58% din potenţialul productiv, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Economia românească ar putea avea o creştere mult mai mare cu un aport mai consistent dinspre sistemul educaţional, este un mesaj care vine dinspre un investitor important în piaţa bancară locală, grupul Erste din Austria, care este acţionar majoritar la BCR. …. Cheltuielile guvernamentale reduse pentru educaţie, la un nivel de 3,2% din PIB, sunt indicate ca o principală slăbiciune a învăţământului românesc, alături de diferenţa ridicată între nivelul de educaţie din mediul urban şi cel din mediul rural, notează Profit.ro. Rezultatele foarte slabe ale testelor PISA pentru citire, matematică şi ştiinţe cheamă pentru o reformă a sistemului românesc de educaţie, spune raportul Erste realizat cu sprijinul BCR Research. Într-un sistem local în care indicatorii Comisiei Europene arată puţin progres, există însă şi aspecte pozitive. Accesul la educaţia terţiară a celor cu vârste cuprinse între 25 de ani şi 34 de ani s-a ameliorat la 24,7% din total în 2022, faţă de un punct de plecare de 9,2% în 2010. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Limitarea plăților cash funcționează. Băbuța care vinde pătrunjel acceptă Revolut …. Băbuța care vinde pătrunjel, ardei iute și usturoi la legătură lângă gura de metrou de la Lujerului avea în această dimineață o pancartă pe care scria mare ”ACCEPT REVOLUT”. Printr-o simplă scanare de cod QR, trecătorii puteau achita cei 2-3 lei pentru pătrunjel.”Aveam Revolut de mult”, explică băbuța Elvira, din Domnești. ”Problema era că mă deranjau mult comisioanele de extragere, pentru că la mine în sat nu există POS la chioșc și nu primeau card. Nu e vorba de evaziune, pentru că eu oricum am rezidență fiscală în Insulele Virgine Britanice și nu plătesc taxe în România”, spune băbuța. Alte băbuțe care vând verdețuri prin București spun că s-au descurcat altfel. Și-au deschis offshore-uri în Cipru și vând exclusiv în euro. ”Să fim serioși. Cine mai umblă cu lei la el, de când e Iohannis președinte și avem doar premieri comuniști, ca Ciolacu?”, declară băbuța Elvira…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Moody’s menține ratingul României: Perspective robuste de creștere, contrabalansate de slăbiciunea calității instituțiilor țării
….Confirmarea ratingului „Baa3″ reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating, deşi ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, se arată în comunicat….”
https://spotmedia.ro/stiri/economie/moodys-mentine-ratingul-romaniei-perspective-robuste-de-crestere-contrabalansate-de-slabiciunea-calitatii-institutiilor-tarii
“Pentru cine se tot schimbă legea armelor și munițiilor?
….Legea armelor și munițiilor (295/2004) se modifică periodic în funcție de diferitele grupuri de interese care gravitează în jurul unor partide sau parlamentari influenți. În cazul celei mai recente propuneri de schimbare a Legii ar fi vorba de salvarea celor care, din aroganță sau nepăsare, au încălcat legea mai ales în ce privește locul în care au declarat că-și țin armele, dar pe care nu l-au respectat.
Există, pe de altă parte, un lobby transpartinic în acest domeniu, care-și atinge de cele mai multe ori obiectivele și care reușește în cele din urmă să satisfacă tot lanțul, de la producători la importatori și de la vânzători la firmele de securitate.
Au intrat în joc și instructorii, fiindcă dacă vrei permis, ai nevoie de un profesor care să te învață cum să folosești armele: orice cumpărător e obligat să meargă în poligon să facă un anumit număr de ore. Majoritatea celor implicați la vârf în acest domeniu sunt oameni care au lucrat în sistem, adesea foști ofițeri din instituțiile de forță, care nu doar înțeleg foarte bine această afacere, dar au și conexiunile politice necesare pentru a deveni foarte profitabili. Mulți sunt tineri pensionari, exemple inspiraționale pentru cei activi, care-și doresc la rândul lor retragere cât mai timpurie, cu o pensie generoasă și un viitor promițător într-o nouă carieră.
Cea mai recentă modificare adoptată de parlament, a avut loc acum șase luni iar parlamentarii au fost de acord cu câteva excepții de la regulă, excepții care pot aduce mulți bani pentru unele companii. Una dintre modificările aduse legii se referă la obligativitatea marcajelor de indentificare care trebuie să apară pe muniții. Astfel, noua lege modificată spune că muniția de calibru 22 LR nu mai trebuie marcată de-acum încolo. De ce? Fiindcă din 2021 nu se mai importă și fiindcă importul se făcea din Est. Eliminarea marcajelor sugerează că importurile continuă să se facă tot dinspre Rusia sau alte state foste sovietice, eventual printr-un intermediar cu rezidență în Cipru, dar că aceste amănunte nu se mai regăsesc pe această muniție. Deci, chiar dacă sunt verificate, nu mai pot fi confiscate, indiferent care este țara de proveniență. ….”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/pentru-cine-se-tot-schimba-legea-armelor-si-munitiilor
Buna ziua
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26657441-lasconi-incercat-cei-pnl-racoleze-spus-face-compliment-daca-spune-sunt-mafioti-sunt-doar-niste-interlopi.htm
Partid mafios e elegant spus.
Șantajul, accesul condiționat la banul public ( ciolanul ) e politica națională.
Viitor măreț cu cele două partide de interlopi. PNL =PSD.
Nu degeaba sunt in o coaliție beton.