Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 iunie! În ţară, deşi valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentã, vremea va fi rãcoroasã. Cerul va avea înnorãri şi vor fi ploi care vor avea şi caracter de aversã, posibil însoţite de descãrcãri electrice, local în regiunile sud-estice şi în zonele de munte şi pe arii restrânse în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri temporare în special în cursul zilei în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei şi în zona montanã. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 grade în estul Transilvaniei şi 24 de grade în vestul Olteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade. În București, vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 20…21 de grade, iar cea minimã va fi de 11…13 grade.
Infografice | Cum s-a prăbușit vaccinarea după ridicarea restricțiilor. România a ajuns codașa UE Promisiunea autorităților că mai multe restricții vor fi ridicate dacă populația se va vaccina nu a impulsionat campania de vaccinare. Dimpotrivă. Cifrele prelucrate de Europa Liberă arată că România vaccinează în prezent la jumătate față de prima zi a relaxărilor. Relaxarea românilor, venită pe fondul ridicării restricțiilor, a venit la pachet cu o scădere dramatică a interesului pentru procesul de vaccinare. Europa Liberă a analizat cifrele publice privind vaccinarea din data de 14 mai, a doua o zi după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat primele relaxări, și până în prezent. Datele arată o înjumătățire atât a numărului total al persoanelor vaccinate, cât și a celor care au primit prima sau ambele doze. Pe 15 mai, de pildă, prima zi în care românii au putut să iasă pe stradă fără să mai poarte mască, vaccinam un total de 119.021 de persoane. 67.083 primeau atunci a doua doză, în timp ce 51.938 de persoane primeau prima doză de vaccin. După cum se observă în graficul de mai jos, realizat în baza datelor publice ale autorităților, interesul pentru vaccinare a scăzut începând cu acea dată. Pe 31 mai, 64.133 de persoane au fost vaccinate, doar 20.536 primind prima doză…..„Acesta este unul dintre cele mai îngrijorătoare lucruri, pentru că este ținta de la jumătatea drumului. Dacă noi nu reușim să atingem luna aceasta ținta de 5 milioane de vaccinări, evident că cifra adevărată, cea care ne poate proteja de un al patrulea val, cea de 10 milioane – deci peste 50% din populație vaccinată – în septembrie, înainte de deschiderea școlilor, nu va fi atinsă. După calculele mele, la rata actuală de vaccinare cu prima doză, vom avea 10 milioane de persoane vaccinate cu minim o doză abia la sfârșitul lunii ianuarie 2022, iar conform datelor de ieri chiar în februarie 2022”, ne-a spus Jurma…. „Vaccinarea este un comportament motivat, asta cred că nu înțeleg cei de la guvernare. Adică omul trebuie să aibă un motiv să se vaccineze. Nu e ca hrana sau apa. Nu există o nevoie de vaccin. Iar oamenii care vor să se vaccineze pentru confortul lor personal, să se știe protejați, sunt maxim 30% din populație, poate chiar mai puțin“, mai spune medicul infecționist Octavian Jurma. România a ajuns la 1 iunie la coada clasamentului european privind populația vaccinată, potrivit Our World in Data. 19,10% din populația României a primit schema completă de vaccin, în timp ce doar 3,36% prima doză. Pe ultimul loc al acestui clasament, valabil cu datele disponibile până pe 31 mai, se situează Bulgaria. Pe primele locuri sunt Malta, Ungaria și Finlanda. Integral: https://romania.europalibera.org
ANALIZĂ Cum a reparat Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR legile Justiției mutilate pe vremea lui Dragnea: După 6 luni la putere, niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt din programul de guvernare nu a fost atins Actuala coaliție de guvernare nu și-a atins niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt propuse în domeniul Justiției, arată o analiză a G4media.ro a programului de guvernare 2020-2024 al Coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR. După 6 luni de guvernare, obiectivele ”pe termen scurt” sunt în diverse stadii legislative de avizare, incipiente sau doar la nivel de dezbatere. Spre exemplu, Secția Specială de Investigare a magistraților nu a fost încă desființată. Proiectul de lege de desființare a trecut de Camera Deputaților și acum se află în dezbatere la Comisia juridică din Senat, condusă de Iulia Scântei (PNL). Propunerea din programul de guvernare privind modificarea procedurii de numire a procurorilor șefi prin ”diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM” a fost în stadiul de dezbatere. În urma opoziției șefului statului și a PNL pe motiv că nu au fost consultați, proiectele de lege au rămas in stand by, asteptând avize de la diverse ministere precum cel al Finanțelor și de Interne. 1. Coaliția de guvernare a promis desființarea Secției Speciale. Proiectul de lege de desființare a trecut de Camera Deputaților, dar s-a împotmolit la Senat în Comisia Juridică condusă de Iulia Scântei de la PNL. UDMR condiționează desființarea Secției de acordarea unor garanții pentru magistrați, în sensul ca trimiterea lor în judecată să fie făcută cu acordul CSM. Motivul ar fi ca judecătorii să nu fie șantajați de procurorii care îi anchetează, cum s-ar fi întâmplat în trecut la DNA, susțin udemeriștii. În aprilie, senatorul UDMR Karoly Zsolt Csaszar a depus un amendament prin care propune ca magistrații să nu fie anchetați pentru corupție de DNA, ci de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a Parchetului general, care să absoarbă în prealabil actuala Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cu tot cu procurorii ei, printre care și celebra Adina Florea, potrivit amendamentului depus de senatorul UDMR. Amendamentul ar fi fost retras între timp, însă lucrurile nu sunt tranșate. Curtea de Justiție a UE, prin decizia catalogată drept ”istorică” din 18 mai 2021, a lăsat la latitudinea Parlamentului decizia de a desființa Secția Specială. 2. Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație O prevedere din legile Justiției modificate pe vremea lui Dragnea crește numărul judecătorilor din completurile de apel de la 2 la 3. Amendamentul este considerat nociv pentru că ar putea duce la blocaje în instanțe din pricina lipsei acute de magistrați. La sfârșitul anului trecut, Guvernul Cîțu, prin ordonanță de urgență, a prorogat termenul de aplicare a acestei prevederi de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2023. În aprilie 2021, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind revenirea la completurile de doi judecători în apel. Urmează votul în plenul Camerei și apoi la Senat. 3. Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților Pe vremea lui Dragnea, coaliția PSD-ALDE-UDMR a redus și vechimea la care magistrații se pot pensiona anticipat, de la 25 la 20 de ani. În plus, magistrații beneficiază de o pensie mai mare ca salariul. Nici această prevedere toxică nu a fost eliminată din legislație după 6 luni la putere a partidelor ”reformiste”, deși CSM a avizat favorabil eliminarea pensionării anticipate. 4. Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate În programul de guvernare, la pagina 229, se arată că ”este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA cât și pentru DIICOT”. Hotărârea de Guvern privins suplimentarea posturilor de polițiști la DNA nu a fost avizată de Ministerul Finanțelor condus de Alexandru Nazare. Recent, într-un interviu acordat jurnalistului G4media.ro, Dan Tăpălagă, șeful DNA Crin Bologa a atras atenția că și aceste promisiuni ale actualei puteri au rămas vorbe în vânt. Vezi detalii aici. 5. Reforma Inspecției Judiciare ”astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate” După 6 luni, reforma IJ promisă nu a fost realizată, iar inspectorul șef, judecătorul Lucian Netejoru, este în continuare șeful instituției și cere suspendarea din magistratură pentru delicte de opinie a magistraților incomozi….. 7. Înființarea DNA-ului pădurilor Nici acest obiectiv pe termen scurt din programul de guvernare nu a fost realizat. Parlamentul României a adoptat anul trecut, la inițiativa USR, o lege de înființare a unui DNA al pădurilor, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de către Guvernul Orban. CCR a respins legea, motivând că la adoptarea acesteia s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real. 8. Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor Promisiunea din programul de guvernare a fost cuprinsă în proiectele de reparare a legilor Justiției ale ministrului Stelian Ion, însă a fost criticată de liderii PNL. Ministrul de Interne Lucian Bode nu a avizat proiectul, iar ministrul de Finanțe Alexandru Nazare nu s-a pronunțat încă. Integral: https://www.g4media.ro
PNRR, o proză pe 1.203 pagini plus anexe, care costă 29,2 mld. euro, dar care nu are nicio ţintă clară despre cum va arăta România peste 5-10 ani. Eu sper că nu va ajunge ca sălile de sport făcute de Năstase sau bazinele de înot ale Elenei Undrea, care au ajuns în paragină. PNRR ar trebui să înceapă cu renovarea Palatului Victoria …. PNRR are 1.203 pagini, la care adăugăm anexele, iar prin acest plan cincinal guvernul se angajează să construiască 450 de kilometri de autostradă, 311 kilometri de cale ferată, 2.470 de reţele noi de canalizare, trenuri cu alimentare cu hidrogen (cred că suntem mai aproape de trenurile trase de cai), să renoveze 2.000 de clădiri publice şi 1.500 de blocuri (de-abia aşteaptă primarii să mai facă un ban), 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer astfel încât copiii noştri să poată să respire, refacerea canalelor din Delta Dunării, plantarea a 45.000 de hectare de pădure, perdele forestiere pe toate autostrăzile noi – 625 de hectare, mii de staţii de încărcare electrică, magistrale noi de metrou în Bucureşti şi Cluj, digitalizarea administraţiei publice, 30.000 de funcţionari publici vor avea competenţe digitale, renovarea şcolilor, schimbarea modelului de educaţie, bibliotecile vor fi transformate în huburi de învăţare şi dezvoltare pentru copii şi adulţi, 280 de firme vor fi sprijinite pentru listarea la Bursă, digitalizarea ANAF ca să colecteze mai bine taxele. Ce nu am făcut în 30 de ani, ne angajăm să facem în 5-10 ani. Pe hârtie, şi nu sunt puţine pagini, ci chiar foarte multe – 1.203, totul arată bine, ca celebrele programe de guvernare. În schimbul acestor bani de la Bruxelles, guvernul a trecut şi nişte condiţii – premierul spune că acestea oricum ar fi trebuit să fie făcute de bunăvoie: să reformeze sistemul public de pensii, care are un deficit de peste 15 miliarde de lei şi va deveni total nesustenabil, să reformeze şi să restructureze companiile de stat, să refacă modelul administraţiei publice, să restructureze sistemul de taxe şi impozite – sunt prea multe excepţii fiscale care trebuie corectate, să colecteze mai mult şi mai bine taxele şi impozitele, să reformeze sistemul de impozite pe proprietate şi pe maşini, să crească vârsta de pensionare de la 65 de ani la 70 de ani, facultativ, să elimine posibilitatea ieşirii la pensie dacă ai avut 25 de ani de contributivitate (cum sunt poliţiştii, judecătorii, precurorii, serviciile secrete, armata ş.a.), să introducă un sistem de taxare a drumurilor, să revigoreze lupta anticorupţie etc. Cred că nu ne ajung nici 30 de ani pentru a îndeplini toate aceste condiţii. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt multe şi mari semne de întrebare legate de capacitatea administraţiei publice de a implementa şi derula toate aceste bune intenţii…… M-aş fi aşteptat ca acest PNRR să înceapă cu o descriere în cifre a situaţiei României, unde ne aflăm din punct de vedere economic, la care să adauge indicatori legaţi de educaţie, număr de şcoli, profesori, rata de abandon şcolar, procentul de absolvire, număr de şcoli profesionale şi duale, gradul de uzură a şcolilor, cât de veche este programa şcolară actuală versus aşteptările pieţei şi, de ce nu, versus alte ţări din jurul nostru; cum arată sistemul sanitar, clasificarea spitalelor, medici, asistente, paturi etc.; cifrele legate de infrastructura rutieră şi feroviară; cifre legate de piaţa muncii – dacă întrebi orice ministru câţi angajaţi are România nu ştie să-ţi spună, sau câţi oameni lucrează la negru (guvernul se angajează să reducă piaţa neagră a muncii) şi putem continua. În acest an, de când se discută PNRR, guvernul ar fi putut să vină cu un raport detaliat legat de situaţia actuală a României, că doar are aproape 1,3 milioane de oameni în subordine, Academia Română, Insititute de cercetare, economişti, analişti etc. La finalul PNRR-ului, m-aş fi aşteptat ca guvernul să spună în cifre cum va arăta România după ce aceşti bani, pe care noi îi vom plăti, se vor transforma în proiecte: cu cât au scăzut infecţiile în spitale, dacă avem spitale noi; cu cât va creşte speranţa de viaţă pentru că vom respira un aer mai curat, pe care îl vom plăti mai scump; cu cât va scădea rata abandonului şcolar; cu cât va scădea numărul analfabeţilor funcţionali (40% dintre actualii absolvenţi intră în această categorie, adică nu înţeleg ceea ce citesc); care va fi îmbunătăţirea în privinţa testelor PISA; pe ce loc se va clasifica România în clasamentul DESI al competenţelor digitale; cum va evolua natalitatea în România dacă ţara se schimbă într-un mod pozitiv; cu cât se va reduce numărul zilelor de spitalizare dacă se va îmbunătăţi sistemul de prevenţie în sănătate; cu cât va creşte colectarea ANAF-ului dacă sistemul se va digitaliza; cu cât vor creşte salariile; cu cât va creşte nivelul de trai; cât vom recupera faţă de media Uniunii Europene în privinţa puterii de cumpărare; câţi români nu vor mai pleca din ţară; câţi români se vor întoarce în ţară dacă România va arăta mai bine, altfel, cu aceşti bani. …Sper ca acest PNRR să nu fie ca sălile de sport făcute pe vremea lui Năstase sau bazinele de înot ale Elenei Udrea, care au sfârşit într-o paragină totală. Dar în schimb, cu toţii am plătit factura lor. Integral: https://www.zf.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/06/raluca-turcan-inquam.jpg?w=640&ssl=1)
Sfaturi incomode ….Primul ministru Cîţu e preocupat nevoie mare de problema pensiei. Probabil a domniei sale care, peste vreo 15 ani, ar putea deveni un subiect arzător la ordinea zilei. Problema este simplă: drept la pensie da, bani de pensie, ba! “Sclavii” care vor mai trudi atunci şi pînă atunci pe cîmpia muncii se împuţinează pe zi ce trece şi cîte piei să iei de pe ei, ca să plăteşti toate pensiile nesimţite care s-au inventat şi s-or mai inventa pînă atunci? Aşa e, nu prea e de unde, iar cu împrumuturile, ca pînă acum, s-ar putea ca într-o zi să sece balta, ori fîntîna, ori creditul extern, cum vreţi să îi ziceţi. Plus că ăştia care iau pensiile nu se grăbesc suficient să dea colţul, faţă de cît ar fi de dorit. Din punctul de vedere al sustenabilităţii sistemului, desigur. Altminteri, n-au decît să trăiască cîte zile or avea şi cît i-o ţine Ăl de Sus! Sfatul meu, în această problemă arzătoare, ar fi ca, înainte de toate, Măria sa Statul să facă bine şi să înapoieze în visteria ţării banii din fondul de pensii pe care i-a făcut dispăruţi pe la începutul nărăvaşei şi falimentarei noastre tranziţii post-decembriste. Modelul care a existat în România modernă şi pe care, spre surpriza multora, statul socialist nu l-a schimbat, a fost bazat pe mecanismul clasic, de sorginte bismarkiană: cît lucrează, omul economiseşte nişte bani şi din ceea ce a acumulat va primi pensie la sfîrşitul perioadei de viaţă activă. Ceilalţi contributori la fondul de pensii sunt angajatorul şi statul. Statul este depozitar al fondului de pensii şi îl gestionează, conform legii, în limitele necesităţii de a evita pericolul devalorizării şi, pe cît posibil, în scopul de a spori valoarea lui. La execuţie, statul este garantul debitării sumelor primite, sub formă de pensie şi alte tipuri de asistenţă socială. Astfel, toată lumea primeşte pensie, în primul rînd, din contribuţia lui, acumulată în mulţi ani de viaţă activă, nu a altuia!! Rudimentara invenţie de tranziţie care a volatilizat fondul de pensii şi l-a folosit pentru aşa zise nevoi urgente şi stringente ale bugetelor curente ale falimentarei noastre tranziţii, a introdus formula de azi, după care pensiile trebuie plătite din contribuţia curentă a celor care lucrează acum, pentru cei care au lucrat ieri, alaltăieri şi răsalaltăieri. Într-o ţară cu deficit demografic stabil în ultimii mai bine de 75 de ani, iar după 1990, cu o ridicată rată de emigraţie, tipică societăţilor de subdezvoltare, falimentul era vizibil din ziua întîi a “brevetării inovaţiei”!!! Dar, ce să vezi, de atunci şi pînă azi, toată lumea se face că nu vede, închide ochii, ca şi cînd situaţia de acum ar fi întruchiparea ideală a normalităţii, însăşi! Păi, nu este şi ar fi cazul să revenim la un sistem sustenabil, cum bine zice domnul Cîţu, fără să uităm, însă, a plăti datoriile din trecut, ceea ce domnia sa uită sau evită, deocamdată, să mai spună!!! Altminteri, rămîne cum vorbirăm în tren, adică, după mine potopul, iar dacă nu, doar un ocean de vorbe goale. Integral: https://www.bursa.ro
Pozele din copilăria politicienilor nu alină foamea copiilor din familii sărace Când mai dați peste poze cu politicieni pe când erau copii sau cu politicieni în general, nu râdeți de ei, căci de fapt ei râd de noi. Pe 1 iunie, de Ziua copilului, politicienii români, de la cel mai înalt nivel al statului până la cel mai de jos, au distribuit pe rețele de socializare fotografii de când erau ei copii. Lumea s-a distrat, s-au dat „like-uri” și „inimioare”, s-a comentat, s-a „share-uit”, iar politicieni români au bifat încă o zi cu sentimentul că și-au făcut datoria pentru care au obținut voturi….. Cu o zi înainte ca utilizatorii de Facebook să primească ocazia de a ironiza privirea încruntată a președintelui României sau succesul în afaceri cu baloane al unui deputat USR, Institutul Național de Statistică a oferit o cifră care ar fi trebuit să ne șteargă zâmbetul de pe față. Anul trecut, numărul copiilor născuți în România a fost cel mai mic înregistrat din 1930 până în prezent. Cifra e completată de una și mai tristă, de la Eurostat: dacă natalitatea se menține la nivelul actual, până în 2050, România va avea o populație de numai 16 milioane de persoane. Aproape 1,4 milioane de copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar peste 700.000 trăiesc în condiții de sărăcie extremă, arată și SOS Satele Copiilor. În România, 1 copil din 2 este afectat de analfabetism funcțional, este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, 1 copil din 3 trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială. 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viață. 750 de fete sub 15 ani devin mame anual. Cel puțin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinți sau fără unul dintre ei. Celor 78.000 de copii cu dizabilități nu li se asigură condițiile necesare integrării socio-educaționale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societății de astăzi, completează organizația „Salvați copiii” fotografia urâtă pe care politicienii români nu o distribuie. Integral: https://newsweek.ro
Datoria publică a României va crește până aproape de 60% din PIB, în 2024 România trebuie să folosească toate veniturile neașteptate pentru a ieși din situația de deficit excesiv până în anul 2024, cel târziu, spune Comisia Europeană, care atrage atenția și asupra creșterii accelerate a datoriei publice a țării, care ar urma să se apropie de 60% din PIB în anul 2024. În procedură de deficit excesiv, în anul 2021 România ar trebui să-și reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul 2020. De asemenea, în 2022 deficitul ar trebui să fie de 6,2% din PIB, în 2023 – de 4,4% din PIB, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB, adică sub plafonul de 3%, prevăzut în Tratatul de la Maastricht. „România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental” – spune CE în recomandările către Consiliul UE. Până pe 15 octombrie 2021, România trebuie să ia măsuri eficiente și sp raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea țintelor. Apoi, din 6 în 6 luni, România trebuie să raporteze progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv. Pentru a-ș reduce deficitul, România ar trebui să introducă o serie de reforme de natură fiscală și economică mai largă, inclusiv reformele sistemului de pensii, administrarea taxelor, salariile din sectorul public și guvernanța întreprinderilor de stat. De asemenea, datoria guvernamentală generală a României a crescut ușor de la 34,7% dn PIB la finalul anului 2018, până la 35,3% din PIB la finalul anului 2019. În 2020, datoria publică a crescut brusc, până la 47,3% din PIB și este previzionat că va crește până la 49,7% din PIB la finalul anului 2021 și până la 52,7% în 2022. Pentru finalul anului 2024, se prevede că datoria publică a României va crește până șa 59,5% din PIB, apropiinduse pentru prima dată de plafonul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Asta în absența unor măsuri suplimentare față de cele care au fost anunțate deja. Un risc asupra echilibrului marcofinanciar al României se referă și la structura datoriei publice a țării, care are o pondere semnificativă a datoriilor deținute de nerezidenți. Integral: https://www.startupcafe.ro
Asociațiile ecologiste: Noua lege a vânătorii crește numărul de păsări care pot fi împușcate / Ciocârlia de câmp și gâsca de vară ar putea fi exterminate …. ”Se poate ajunge astfel în situația ca toate exemplarele unei specii să poată fi împușcate. În prezent, Legea Vânătorii prevede împușcarea unei cote din numărul aproximativ de exemplare care se află pe teritoriul României sau care tranzitează România. Calculând după noul proiect al legii, pot fi împușcate toate exemplarele unei specii. Dăm exemplul bine-cunoscutei ciocârlii de câmp. În România sunt inventariate un maxim de 1.480.000 de exemplare și pot fi împușcate 1.142.000. Prin legea actuală se permitea împușcarea a maxim 400.000 de exemplare. Un alt exemplu, gâsca de vară. Pe teritoriul României sunt inventariate maxim 12.500 de păsări iar spre împușcare, noul proiect de lege ar permite 12.460, adică ar putea fi împușcate toate exemplarele din România. Agravant este faptul că puteau fi trimise observații la proiectul de lege până pe data de 14 iunie, dar nu știm din ce motive Plx-ul proiectului a fost modificat fără a fi informați asupra acestui lucru și suntem convinși că s-a încercat mascarea proiectului de către mulțimea de vânători din Parlament”, este comunicatul Coaliția Natura 2000 semnat de Dan Trifu de la Ecocivica și Dan Hulea de la Societatea Ornitologică Română. Integral: https://www.g4media.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/06/incendiu-ecoburn-1.jpg?w=640&ssl=1)
Zonele urbane din Bulgaria, Polonia şi România au cea mai mare poluare a aerului din UE Media anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) în zonele urbane din Uniunea Europeană a scăzut până la 12,6 µg/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 µg/m3 în 2015, dar cu toate acestea continuă să fie peste nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, adică o medie anuală de 10µg/m3, arată datele publicate astăzi de Eurostat, conform Agerpres. În rândul statelor membre, cea mai mare medie anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) se regăseşte în zonele urbane din Bulgaria (19,6 µg/m3), Polonia (19,3 µg/m3) şi România (16,4 µg/m3). În contrast, concentraţia este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 µg/m3), Finlanda (5,1 µg/m3) şi Suedia (5,8 µg/m3). PM2,5 reprezintă cele mai periculoase particule fine, adică cele cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule cu o dimensiune de 10 microni), particulele PM2,5 pot afecta mai grav sănătatea deoarece pătrund adânc în plămâni. Potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, în 2020, iar capitala Bucureşti a ocupat poziţia 51 la nivel mondial. Integral: https://www.bursa.ro
Temeri privind o bulă imobiliară în Europa, unde costul locuințelor a crescut neașteptat. Expert: În România prețul se va majora cu 25% …. Datele Băncii Centrale Europene arată că toate statele din Zona Euro au înregistrat creșteri ale prețurilor locuințelor. Omenii au fost obligați să stea în case, nu au mai cheltuit bani pe călătorii sau ieșiri în oraș la restaurant, așa că atenția li s-a îndreptat spre investiții în spații mai mari de locuit. Acest apetit pentru un apartament mai mare sau, în mod ideal, spre o casă, a dus la creșterea prețurilor medii pe mai multe piețe imobiliare, în special în Europa Centrală și de Nord, arată datele BCE. …. Marea îngrijorare este că pe măsură ce economia își va reveni, băncile centrale vor trebui să crească ratele dobânzii, iar cumpărătorii de case s-ar putea trezi cu datorii cărora să nu le poată face față. Dacă vor reduce apoi cheltuielile, acest lucru ar afecta economia în revenire. Dacă vor trebui să-și vândă noile case, situația ar genera o bulă imobiliară bruscă. „Nu vreau să folosesc cuvinte ca îngrijorat sau neliniștit, dar acestea au fost evoluții surprinzătoare când vine vorba de prețurile locuințelor din ultimele 12-15 luni”, a declarat Cecilia Skingsley, viceguvernator al băncii centrale suedeze, Riksbank. „Nu am experimentat o pandemie în timpurile moderne, așa că nu am știut cum se vor schimba lucrurile și acum putem vedea că prețurile cresc nu doar în Suedia, ci în multe țări similare, cum ar fi Franța și Marea Britanie. Și așa mai departe”, a spus ea. Expert imobiliar: În România prețurile vor crește cu 25%…. Pandemia i-a făcut pe români să își dorească apartamente mai mari, cu terase, sau să se mute la case cu grădină. Nu mai contează că locuința e în centrul Bucureștiului sau în zona periferică, a explicat expertul imobiliar. Potrivit Valentinei Geanuneanu, prețurile or să crească cu 25% pe piața imobiliară din România. Expertul imobiliar a afirmat că nu doar creșterea prețului la materialele de construcție duce la această explozie a prețurilor, ci și o directivă europeană care se aplică de anul acesta și în România, referitoare la eficiența energetică a clădirilor. Directiva se aplică locuințelor noi. Astfel, calitatea clădirilor va crește, iar acest lucru se va reflecta și în prețuri, a spus expertul imobiliar. Integral: https://www.digi24.ro
Nuțu Cămătaru s-a oferit să ajute BNR, că iarăși a scăzut rezerva valutară Vizită importantă azi la BNR. Nuțu Cămătaru, deținătorul celor mai mari rezerve de valută din Europa de Sud-Est, a venit la o discuție privind un mic împrumut, după ce a văzut la știri că rezervele valutare ale BNR s-au redus în ultimul an. Ideea îi aparține Vioricăi Dăncilă, femeia care deschide uși la BNR, și care l-a sunat pe Nuțu. Contractul de împrumut e simplu. BNR trebuie să returneze banii împreună cu o dobândă modică de doar 34% pe săptămână, în caz contrar Nuțu o să-i taie degetele adjunctului lui Isărescu, pentru a evita momente penibile la conferințele de presă. Drept garanție, BNR va lăsa amanet, acasă la Nuțu, câteva lingouri din subsol, tezaurul de la Pietroasele și acul de cravată din aur cu diamante al Regelui Carol I. Ca să nu facă două drumuri, Nuțu a adus câteva milioane de euro în desagi, pe calul cu care circulă de obicei, pentru că el e un ecologist. Nuțu a mai spus că dacă e nevoie de alte valute poate chema niște prieteni și vin cu camionul de dolari sau de lire sterline: ”Orice e nevoie, boss, pentru țara mea am sărit cu banul, nu doar cu gura, ca alții”, a declarat Nuțu. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“Efectele deciziei CJUE. “Numirea politica” a lui Lucian Netejoru ar putea anula intreaga activitate a Inspectiei Judiciare din ultimii ani
Inspectia Judiciara (IJ), institutia folosita de regimul Dragnea drept maciuca pentru magistratii incomozi si care si-a continuat aceasta practica si dupa condamnarea fostului lider PSD, s-ar putea trezi cu intreaga activitate din ultimii ani anulata. Asta, in consecinta deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) ce a stabilit prin decizia din 18 mai 2021 ca numirea interimara a inspectorului-sef Lucian Netejoru in septembrie 2018 a fost una politica si incalca tratatul Uniunii Europene.
Chiar daca in mai 2019 Lucian Netejoru a fost numit pentru un nou mandat in fruntea IJ, in opinia mai multor magistrati toate actele si numirile in functii din acea perioada semnate de catre Netejoru au devenit nule, asemenea unui efect de domino. Instantele din tara urmeaza sa se pronunte asupra acestui aspect dupa ce au fost sesizate exact pe aceasta speta, si anume, nulitatea actiunilor IJ ce decurg din numirea nelegala a lui Netejoru in fruntea institutiei.
“Toate actiunile IJ au fost declansate in baza unui regulament aprobat prin ordin de catre inspectorul sef, inspector ce a fost numit nelegal potrivit CJUE. Si tot in aceeasi perioada s-au organizat niste concursuri, de catre acest inspector-sef numit nelegal. Prin urmare, acele concursuri asemeni unui domino, daca inspectorul sef a fost numit nelegal este logic ca tot ceea ce a facut el sa fie anulat. Asta inseamna concursurile cu privire la inspectorii de atunci, ca actiunile facute de acesti inspectori sa cada dupa principiul dominoului. Daca aceste actiuni nu sunt revocate ele vor fi anulate de instante. Deja sunt mai multe actiuni in instanta prin care se solicita acest lucru. Este o singura solutie, tot ceea ce s-a facut nelegal va trebui anulat.
Inspectia se afla acum intr-o mare problema, insa acestea sunt rezultatele parti-priului cu clasa politica. La un moment dat, in loc sa fie reprezentanta sistemului judiciar, unii au decis sa accepte aceste numiri politice. Este o palma, si o lectie in acelasi timp, pentru justitie romana”, este de parere judecatorul Cristi Danilet….”
https://ziare.com/stiri/justitie/lucian-netejoru-inspectia-judiciara-cjue-justitie-romania-magistrati-csm-procurori-dna-1682703
https://romania.europalibera.org/a/reforma-sistemului-de-pensii/31287300.html
Până în T4 2022 când Parlamentul urmează sa aprobe noua lege. .. nu au ce “recalcula” pentru ca “formula propusă de Guvern ” nu există. .. au sa cheltuiască banii în 2022 pe “organizarea de santier” : consultanta, licențe, echipamente, mobilier. .. si mașini noi pt șefi ! 🙁
Buna ziua.
Reforma asta mult trâmbițată are două probleme.
1- nu a fost întrebat domnul senator Ciuca dacă acceptă să renunțe la pensia specială care rotunjește bine salariul de ministru plus intemnizatia de senator. Că dansul, o ultime de speciali in sistemul bugetar. 200.000 după cum a scăpat porumbelul madam Turcan.
2- pentru pălmași , punctul de pensie corelat cu contributilor plătite e o totala aiureala contabila.
Deoarece :
– contributilor vărsate sunt ca un cont bancar individual in care contribuentul varsă bani zeci de ani.
Suma finala e exact suma disponibila pentru calculul pensiei contributive. Oriunde in lume. Mai puțin RO.
– ” reforma” are un singur scop. Adus bani mai multi la fondul de pensii. ( ar fi suficientă eliminarea tuturor scutiților de plata contributilor ). Dar cum PNL e exact ca PSD, trebuie împăcată salvarea privilegiaților cu mulgerea financiar contributivă mai dură a iobagilor.
– de remarcat că și vârstă de pensionare a specialilor civili si militari , e de neatins.
QED. 😀