Revista Presei – 4 ianuarie.”Legile sunt ca pânzele de păianjen care prind musculițe și lasă să treacă viespile”- Jonathan Swift
04/01/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 ianuarie! Valorile termice vor continua să scadă, în special în regiunile extracarpatice, dar încă vor fi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale. Maximele se vor încadra între 5 și 14 gr, si minimele între -3 și 6 gr. În sudul și sud-estul țării vor fi înnorări persistente și izolat ploi slabe, iar din a doua parte a intervalului, local se va forma ceață, asociată trecător cu burniță. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros, pe arii restrânse, trecător va ploua slab, iar la munte, la altitudini de peste 1500 m, noaptea, vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare. Bucuresti: 8/5 gr.C., ceata.
“Bugetul UE: Polonia, cel mai mare beneficiar, Germania aduce o contribuție record / Cum stă România? Contribuția financiară germană la bugetul UE a crescut la un nou record anul trecut. Potrivit calculelor agenției germane de presă (DPA), în 2021 Germania a contribuit net cu aproximativ 25,1 miliarde de euro la cheltuielile comune ale Uniunii Europene, citează California18. Concluzia este că Franța a dat doar aproximativ jumătate din această sumă, 12,4 miliarde de euro, iar Italia aproximativ 3,2 miliarde de euro, mai puțin de a șaptea parte din aceeași sumă. România, sub 4 miliarde de euro Potrivit calculelor, cel mai mare beneficiar net în termeni absoluți a fost Polonia, care a primit de la bugetul UE cu aproximativ 11,8 miliarde de euro mai mult decât a plătit. A fost urmată de Grecia, cu 4,5 miliarde de euro, Ungaria, cu aproximativ 4,1 miliarde de euro, și România, cu puțin sub 4 miliarde de euro. În 2020, contribuția netă a Germaniei a fost semnificativ mai mică, de aproximativ 19,4 miliarde de euro. Cu toate acestea, în timpul negocierilor privind cadrul financiar al UE pentru anii 2021 – 2027, Germania și celelalte țări net contributoare au convenit apoi să-și majoreze din nou contribuțiile, pentru a compensa în mare parte pierderea cauzată de părăsirea UE de către contribuitorul net Marea Britanie. Fluxurile de bani către Polonia și Ungaria au un potențial exploziv din punct de vedere politic Cifrele sunt explozive din punct de vedere politic, mai ales din cauza fluxului mare de bani către Polonia și Ungaria. Ambele state au fost criticate fiind acuzate de încălcări grave ale normelor statului de drept și ale altor valori fundamentale ale UE. Din acest motiv, anumite fonduri din bugetul comunitar alocate Ungariei au fost înghețate deocamdată. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“BREAKING Modificare importantă la Codul de Procedură Penală: Înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională pot fi folosite ca probe în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție / Ce a decis CCR în urmă cu doi ani Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară, arătând în motivarea deciziei că ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”. Altfel spus, dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională. Întrebat cum se împacă modificarea propusă la Codul de Procedură Penală cu decizia CCR, ministrul justiției, Cătălin Predoiu a declarat pentru G4Media.ro că prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea”. Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi referitoare la informarea persoanei supravegheate. Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa. ….Unii experți în drept penal consultați de G4Media.ro, susțin însă că soluțiile propuse de Ministerul Justiției sunt în continuare neconstituționale. ”Trebuie să existe proceduri clare și efective care să permită analizarea legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acesta a fost încuviințat și prin care înregistrările au fost obținute”, a explicat un procuror consultat de G4Media.ro. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Studiu: România, printre țările UE cu cea mai mare dependență de echipamentele chinezești în rețeaua 5G Un studiu care analizează cota de piață a Huawei în Europa, citat de Politico, arată că România se bazează pe tehnologia chineză pentru 79% din rețeaua sa 5G, fiind pe locul secund în UE după Cipru. Studiul realizat de compania de consultanță în domeniul telecomunicațiilor Strand Consult (Danemarca) ia în calcul modul în care companii private și de stat din statele membre UE folosesc componente chinezești, oferite în principal de Huawei și ZTE, pentru a-și dezvolta serviciile 5G. Cercetarea arată că Germania se bazează pe tehnologia chineză pentru 59% din rețelele sale 5G. Alte piețe cheie, inclusiv Italia și Olanda, se numără, de asemenea, printre cele opt țări în care peste jumătate din rețelele 5G funcționează cu echipamente chinezești. Studiul analizează modul în care unii operatori de telecomunicații s-au bazat pe furnizorii chinezi Huawei și ZTE în etapa inițială a implementării 5G în Europa. Cifrele subliniază, de asemenea, una dintre temerile oficialilor occidentali: faptul că reacția Europei față de tehnologia chineză pentru rețelele de comunicații a fost lentă pentru a îndepărta operatorii de Huawei. …. „Este mai periculos să fii dependent de rețelele de telecomunicații chinezești decât să fii dependent de gazul rusesc. Infrastructura digitală este fundamentul societății”, a declarat Strand. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“FOTOGALERIE București, capitala păcănelelor. Orașul e plin de săli de joc, magazine amanet și reclame vulgare care promovează pariurile. Psiholog: Adolescenții sunt ținta Bucureștiul s-a umplut în ultimul an de panouri publicitare uriașe în care tinere fotografiate în posturi vulgare promovează jocurile de noroc. Marile bulevarde și intersecții ale capitalei sunt înțesate de săli de păcănele. În majoritatea cazurilor, sălile de jocuri de noroc sau de pariuri sportive au pe lângă ele tot atâtea case de amanet. Reporterul G4Media a numărat doar pe Calea Moşilor din Sectorul 2 peste 60 de săli de jocuri de noroc, de pariuri și magazine amanet. …. În intersecţia de la Obor, spre exemplu, blocurile sunt pline de bannere de zeci de metri pătrați care fac reclamă sălilor de păcănele care se află la parter. Acelaşi lucru poate fi văzut aproape pe orice mare bulevard al Bucureştiului….. Două orașe din România au încercat până acum să elimine casele de pariuri și sălile de jocuri din centru. E vorba despre Oradea în 2017 și Reșița în 2020. „Am inițiat acest proiect pe un model de bună practică pe care l-am preluat de la Oradea. Am adus doar mici modificări. În Reșița avem peste 85 de case de pariuri, de jocuri de noroc. Este deja o problemă socială, oamenii au devenit ca și alcoolicii sau fumătorii. Am în vedere în mod special tinerii. Sunt persoane care muncesc în străinătate și trimit bani acasă, iar unii oameni consumă banii aceștia în câteva zeci de minute. Limitarea lor ca și dispersie în oraș, în special pe zonele principale, va determina cu siguranță scăderea interesului pentru ele, pentru că nu le vor mai găsi așa ușor. Pentru magazinele second-hand am luat exemplul Parisului. Și acolo sunt magazine second-hand, dar nu sunt pe Champs-Élysées, nici în Place de la Concorde. Sunt în zone periferice ale orașului”, a explicat primarul Reșiței, Nelu Popa, în 2020, când a promovat proiectul de Consiliu Local votat în unanimitate. …. „Reclamele sunt în special eficiente în a atrage adolescenţii. Creierul adolescenţilor funcţionează diferit de creierul adulţilor. Sunt mai atraşi de risc şi de câştigul imediat şi tind să nu calculeze cu acuratețe riscurile. De asemenea, riscurile de dependenţă de jocuri de noroc cresc foarte mult dacă jocul începe mai devreme de 16-18 ani. În ceea ce-i priveste pe dependenţi, reclamele funcţionează ca declanşator al recăderii la cei care încearca să se oprească sau să scadă. Aşa cum, de exemplu, dacă într-un grup de fumători cineva aprinde o ţigară, ceilalti vor simţi o dorinţă puternică de a aprinde şi ei. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Cele mai bune universități unde să înveți inginerie, economie, drept, informatică în anul 2023 România universitară are câteva neajunsuri. Pe lângă existența unor „fabrici de diplome”, universitățile de tradiție prind destul de greu clasamentul primelor 1000 de universități la nivel mondial. Două treimi din universități nu contează din punct de vedere academic. România se află pe ultimul loc din Europa când vine vorba despre procentul persoanelor cu studii superioare în categoria 25-34 de ani. E drept procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa. Tinerii pot alege universitatea pe care vor să o urmeze, ținând cont de clasificarea unității de învățământ la nivel mondial și în România. Există clasamente internaționale care vizează universitățile ca întreg și unele care se referă la specilizări. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost, în 2022, singura universitate din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaționale ale universităților lumii (Academic Ranking of World Universities. Din cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, aproximativ 2500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1000 sunt făcute public. Așadar, aflându-se pe poziția 800-900, UBB se află cel puțin între primele 5% universități ale lumii. Restul de 100 universități din România nu au intrat între primele 1.000 la nivel mondial. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Sociologul Barbu Mateescu: Cea mai mare scădere a populației s-a înregistrat în Muntenia / Depopulare accelerată în sudul țării, în județele fără universități …. Recensământul a indicat că populația stabilă a României a scăzut cu circa 1,1 milioane de locuitori față de 2011, până la 19,05 milioane de persoane. ”61% din pierderea aceasta este în Muntenia – exclusiv București llfov, despre care spuneam că a rămas la fel. Deci Oltenia, județele Bărăganului și Dobrogea (…) Aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, e uluitor ce s-a întâmplat. Toată lumea – mai puțin Bistrița Năsăud și Suceava – a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite”, a scris Barbu Mateescu. ”Oltenia e mai *mică* cu un oraș de 200 de mii de locuitori”, mai spune Mateescu. Reamintim că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), potrivit datelor recensamântului. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Cum e condusă o fabrică esențială din industria de apărare: directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni a fost șef la cimitire și la circ, directorul comercial e trimis în judecată de DNA pentru că ar fi luat mită 13 miei de Paște Uzina Mecanică Plopeni, specializată în producția de muniție, e o companie-cheie din complexul industrial militar al României. În plin război la granița țării, conducerea companiei din subordinea Ministerului Economiei a fost încredințată unui director general care are în CV posturi de conducere la Circul Globus și la Administrația Cimitirelor. În plus, directorul comercial al companiei a fost trimis în judecată în urmă cu zece zile. Uzina de la Plopeni (Prahova) produce muniție pe diferite calibre și e luată în calcul pentru o posibilă cooperare cu o companie germană pentru producția de obuze compatibile cu armele Ucrainei. Compania cu capital integral de stat este condusă în acest moment de directorul general Viorel Stelian Popa, numit în funcție în 1 martie 2022, la doar câteva zile de la începerea invaziei ruse în Ucraina. El a fost numit în funcția de director general la o companie de armament fără să aibă nici o experiență relevantă în domeniu. El a venit de pe poziția de consilier al primarului din Galați, Ionuț Pucheanu, influent lider local PSD și coleg de organizație de partid cu ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, care are în subordine Uzina Mecanică Plopeni. CV-ul oficial al directorului general Viorel Stelian Popa arată că acesta a deținut diverse funcții în administrația centrală și locală, nici una legată de industria de apărare. El a fost director administrativ la Circul Globus București, director adjunct la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, director general la Radioactiv Mineral Măgurele, asistent cabinet ministrul Economiei. Din CV-ul său lipsesc posturile ocupate până în 2010, dar într-un interviu pentru Viața Liberă în 2015 el spunea că este preot şi a înfiinţat o biserică românească în Spania. CV-ul său mai arată că vorbește engleză și spaniolă la nivel de ”utilizator elementar”. Tot la Uzina Mecanică Plopeni, director comercial este Marian Bratu. El a fost trimis în judecată de DNA în 27 decembrie 2022 pentru trafic de influență, potrivit unui comunicat oficial. Procurorii DNA susțin că în aprilie 2022, Bratu ar fi primit de la un om de afaceri 8.500 euro, 7.000 lei și 13 miei de Paște pentru a aproba plățile către firma acestuia, cu care Uzina Plopeni avea contract de curățenie. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Wall Street Journal: Germania va cofinanța extinderea unei fabrici de muniție din România pentru a produce obuze compatibile cu armele Ucrainei Germania va cofinanța recondiționarea și extinderea unei fabrici din epoca sovietică din România pentru a produce atât obuze la standarde NATO, cât și tipuri compatibile cu armele la standarde sovietice folosite de Ucraina, anunță ziarul american The Wall Street Journal, care citează oficiali germani și români. …. Ziariștii americani nu au dat detalii despre locația fabricii și proprietarul său. …. Războiul de uzură dintre Rusia și Ucraina se transformă acum într-o cursă de reînarmare între Moscova și membrii europeni ai NATO, care se străduiesc să își consolideze propriile apărări, având în vedere amenințarea tot mai mare reprezentată de Kremlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre acest blocaj în timpul vizitei sale la Washington. „Ocupanții au un avantaj semnificativ în ceea ce privește artileria. Ei au un avantaj în ceea ce privește muniția. Ei au mult mai multe rachete și avioane”, a declarat el în fața Congresului. Cel mai recent pachet de ajutor american pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de dolari, include prima baterie antirachetă Patriot trimisă pentru a ajuta Kievul. De asemenea, în pachet se regăsesc echipamente care transformă obuzele neghidate în muniții ghidate cu precizie, proiectile de artilerie și mortiere și rachete cu rază de acțiune mai mare. Cu toate acestea, soarta militară a Ucrainei depinde de țările europene, cum ar fi Germania, care și-au lăsat industria de apărare să se atrofieze pe timp de pace și care se străduiesc să recupereze decalajul în timp ce se concentrează pe asigurarea aprovizionării cu energie, scrie The Wall Street Journal. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“The Economist: 2022, un an test pentru întreaga lume. ”Occidentul și-a găsit un punct de sprijin” …. Publicația numește stabilitatea țărilor occidentale, în mare parte liberale, cea mai mare și cea mai bună surpriză. Când Vladimir Putin a ordonat armatei sale să treacă granița cu Ucraina, pe 24 februarie, el se aștepta ca guvernul statului ucrainean să cadă rapid. După retragerea umilitoare din Afganistan din 2021, Occidentul căzut și divizat, nu ar fi trebuit să-și completeze cuvintele de condamnare a Rusiei cu un sprijin real pentru Ucraina. ….Condus de administrația lui Joe Biden, Occidentul predă arme și ajutoare la o scară pe care nici măcar șoimii nu și-ar fi putut imagina”, scrie ziarul. …. În America, în ciuda gradului scăzut de aprobare al lui Joe Biden, centriștii au folosit buletinele de vot pentru a apăra drepturile fundamentale, inclusiv avortul, în unele state după decizia Curții Supreme de a anula decizia Curții Supreme în cazul Roe v. Wade. Într-o competiție acerbă, aproape toți oponenții înfocați ai alegerilor, care au folosit sprijinul lui Donald Trump, au eșuat. În Franța, Marine Le Pen și-a mascat originile de extremă dreapta, dar totuși nu a reușit să-l învingă pe centristul Emmanuel Macron. După ce a devenit primul premier de extremă dreapta al Italiei, Giorgia Meloni a învățat să fie centristă. Chiar și în Marea Britanie, laburiștii și conservatorii la guvernare și-au dat seama că victoria în alegeri este departe de populismul radical de dreapta și de stânga. …. Xi Jinping și-a continuat dominația asupra Partidului Comunist Chinez, devenind cel mai longeviv și mai puternic conducător al țării de la Mao Zedong încoace. Însă încercările sale de a răci piața imobiliară, de a controla tehnologia de consum și de a bloca COVID-19 au avut un efect grav asupra economiei……” Integral: https://ziare.com
“Cum poate Occidentul să ajute Ucraina. Trei strategii pentru o victorie și o revenire a Ucrainei Rezumat Având în vedere semnificația geopolitică a războiului ruso-ucrainean și aderarea îndepărtată a Ucrainei la UE și NATO, abordările, strategiile și politicile occidentale actuale ar trebui intensificate, modificate și reînnoite. În timp ce unele programe existente pot fi consolidate și adaptate, sunt necesare și instrumente complet noi. Acestea ar trebui să fie însoțite de o explicație mai bună a rațiunii pentru asistența occidentală pe termen lung acordată Ucrainei. Această asistență este (a) legată de interesele naționale ale statelor occidentale și nu doar de solidaritatea internațională, (b) de câștigarea nu doar a războiului, ci și a păcii de după și (c) de reînnoirea Ucrainei, mai degrabă decât de reconstrucția ei. Domeniile prioritare de sprijin sunt apărarea, securitatea, transporturile, comunicațiile și infrastructura energetică a Ucrainei. Reconstrucția ar trebui să fie strâns legată de aderarea treptată a Ucrainei la UE, precum și de continuarea descentralizării. Pot fi promovate contacte mai directe între comunitățile, organizațiile și întreprinderile ucrainene și cele occidentale prin simplificarea normelor de ședere pentru cetățenii UE și alți cetățeni din statele prietene, prin asigurări de risc politic pentru investitorii străini și partenerii comerciali ai Ucrainei și prin măsuri similare. O condiție prealabilă esențială pentru asistența occidentală este ca Kievul să-și consolideze statul de drept și lupta împotriva corupției. Chiar și după războiul actual, înarmarea statului ucrainean de pe linia frontului va rămâne inevitabilă – înainte ca țara să adere la NATO și dincolo de aceasta. (Un proiect al Centrului de studii est-europene din Stockholm al Institutului suedez pentru afaceri internaționale. Publicat pentru prima dată în limba germană de IDM- Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală) … Rezumat al recomandărilor Următoarele recomandări sintetizează șase concluzii din discuția de mai sus: 1. asistența militară și civilă acordată Ucrainei trebuie prezentată mai puternic nu doar ca solidaritate internațională, ci și în interesul național al țărilor care acordă asistență. Purtătorii de cuvânt ai guvernelor naționale și subnaționale și ai organizațiilor internaționale ar trebui să explice de ce și cum sprijinul lor face mai sigură nu numai Ucraina, ci și Europa și întreaga lume. Asistența externă ar trebui să fie justificată ca permițând Kievului nu doar să câștige războiul actual, ci și să asigure pacea care va urma, și ca servind nu doar la reconstrucția Ucrainei, ci și la reînnoirea acesteia. 2. Programele occidentale de asistență militară și non-militară ar trebui fie intensificate, fie modificate sau create din nou, în conformitate cu nevoile actuale și viitoare ale Ucrainei. Aceste programe mai vechi, adaptate sau noi ar trebui să fie mai degrabă orientate către cerere decât către donatori. Aceștia ar trebui să ajute Kievul să îndeplinească în primul rând acele sarcini care au fost formulate ca fiind deosebit de urgente de către guvernul ucrainean, precum și de către organismele locale de autoguvernare. 3. Nu numai în Europa de Est, ci și în Europa de Vest și în alte regiuni ale lumii, multe persoane, grupuri și instituții sunt acum pregătite să ajute Ucraina într-un fel sau altul. Pentru a permite această asistență, funcționarea infrastructurii de apărare, de securitate, de transport, de comunicații și de energie a Ucrainei, precum și lupta împotriva corupției, reprezintă o prioritate. Facilitarea unei interacțiuni interne și transfrontaliere rapide și directe între ucraineni și aliații lor este o sarcină-cheie. 4. Măsurile cuprinzătoare de ajutorare și reconstrucție ar trebui să înceapă acum – adică înainte și independent de sfârșitul războiului – și să conducă la consolidarea în continuare a capacității de rezistență a Ucrainei și la modernizarea reconstrucției. Aceasta ar trebui să combine o mai bună utilizare a formatelor existente (intensificare), adaptarea proiectelor învechite (modificare) și introducerea de noi programe (inovare)…..” Integral: https://www.contributors.ro
“Un astronaut român îşi repară de 2 ani Dacia în faţa Staţiei Spaţiale Internaţionale …. „Îşi lasă cheia franceză aiurea, ne-a spart un senzor. Ridică mereu capota să verifice uleiul şi ne blochează telescopul James Webb. De-asta nu vedem decât jumătate de galaxie“, se plâng astronauţii americani. Astronautul român spune însă că nu mai durează mult. Aşteaptă o rotaţie bună a Pământului, ca să coboare la el acasă, la Jariştea. El le-a promis americanilor şi o damigeană de must, iar la iarna viitoare le-a promis că se întoarce şi a zis că le aduce şorici. „Bate în geam şi ne roagă să-i împrumutăm ba un pistol de lipit, ba o curea de alternator. Dacă nu îi dăm, ne zgârie staţia. Odată a venit beat şi a zis să ne dăm jos din staţie ca să-l împingem“, s-au mai plâns astronauții. Românul provoacă neplăceri permanent. Le-a luat americanilor o bucată de panou solar ca să-şi facă trapă pe plafon, schimbătorul de viteze seamănă mult cu manşa pilotului de pe Naveta Columbia şi fură curent de la panourile solare ale staţiei. Seara cheamă doi prieteni, ascultă muzică tare şi beau bere la PET. „Asta n-ar fi nimic, dar vorbesc politică românească, şi ne vine să vomităm“, spun americanii. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
https://www.g4media.ro/investigatie-reuters-agenti-pro-putin-din-germania-actioneaza-pentru-a-intoarce-berlinul-impotriva-ucrainei-identitati-duble-si-legaturi-cu-extrema-dreapta.html
Echivalentii dementilor aur si elementelor bor in Romania.
Buna ziua.
Buna ziua 🙂
La noi, gasesti un putinist oriunde vezi ochi inlacrimati la parade militare si discursuri nationalist-paseiste asezonate cu indemn la “neutralitate” si “cumintenie” fata de vecini.
Perfect descris 🙂
“Efectele contraselecției dure din politică: România mizează în continuare pe noroc
Anul 2023 marchează intrarea în al treilea an al ciclului parlamentar început în urma alegerilor generale din anul 2020, și al patrulea an din cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis. Chiar dacă acești ani au fost caracterizați de crize multiple și suprapuse, un audit al promisiunilor politice prezidențiale și cele ale guvernelor care au exercitat puterea executivă, ne arată că toate țintele politice majore au fost ratate, iar statul român nu a cunoscut niciun progres semnificativ. Nu s-a realizat o reformă constituțională, o reorganizare administrativ teritorială a statului, iar reforma în educație este un demers eșuat încă de la lansarea proiectului ”România educată”. Implementarea proiectelor de infrastructură majoră au stagnat, lipsa progresului a menținut regiunile istorice într-o separare, care constituie o vulnerabilitate pentru statul român, conducând la polarizări în dezvoltarea lor.
Războiul din Ucraina a scos la suprafață incapacitatea infrastructurală a României, determinată de incompetența și corupția post decembristă în crearea și menținerea în funcțiune a unei capacități portuare la nivelul oportunităților și cerințelor pe care le oferă Marea Neagră. Lipsa infrastructurii face ca NATO să ajungă prea greu în România, mobilitatea trupelor NATO este îngreunată de realitățile din România. …. Scopul principal urmărit de președintele Klaus Iohannis este de a menține și după alegerile parlamentare coaliția de guvernare PSD – PNL. Și în acest registru, pericolul pentru președintele statului este ca PSD să obțină un scor care să-i permită o guvernare fără PNL, eventual cu UDMR sau USR (exclus AUR).
PSD la rândul său, urmărește să câștige toate alegerile din maratonul electoral, regina acestei curse fiind funcția de președinte al statului. La constituirea coaliției guvernamentale PSD-PNL a început un proces de monopolizare a competiției politice interne, în care celelalte partide democratice nu au șanse de a sparge acest monolit politic. Indiferent de soluția identificată la data de 25 mai anul curent, monopolizarea competiției politice interne va continua, acesta fiind în interesul ambelor partide (PSD – PNL), care se potențează reciproc în spațiul public, reducând spațiul de acțiune a partidelor de opoziție.
Un subiect ce necesită atenție în contextul crizelor suprapuse este evoluția politică a UDMR. Cu cea mai puternică poziție guvernamentală, titular al unor ministere cu resurse esențiale (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv Ministerul Mediului) prestația miniștrilor UDMR a lăsat o impresie de profesionalism mai mare decât a celorlalți miniștri. Totuși, UDMR se molipsește treptat de izolarea cunoscută de Ungaria, de guvernul Viktor Orbán, care a devenit nefrecventabil pe plan internațional. Relația formațiunii maghiare cu guvernul autocrat de la Budapesta are efecte negative asupra poziției de politică internă și externă a UDMR….În justiție, anul 2023, va fi o perioadă de consolidare a relațiilor de putere create post regim Băsescu, numirea șefilor de parchete generale nu va genera o schimbare de direcție, iar modificarea legislativă care ar permite ca interceptările SRI să devină probe în dosarele penale va fi un test pentru clasa politică, dar mai ales pentru nou componență a CCR…..Ce putem însă să constatăm încă de acum este gradul major de deprofesionalizare a clasei politice, a liderilor politici. Dacă analizăm posibilii candidați la alegerile prezidențiale, posibilii viitor premier, realizăm că resursa umană în domeniul politic a ajuns la un nivel extrem de ridicat de contraselecție. Iar în orizon nu se arată nicio alternativă la această contraselecție masivă în clasa politică.
Contraselecția masivă a clasei politice a fost un factor determinant a procesului de ”autocolonizare” a României. Liderii politici români care se legitimează prin fotografii și vizite cu lideri occidentali în fața electoratului. O putere sau alta din Vest care dorește un președinte, un premier sau un ministru, cum se vorbește la colțul mesei, sau chiar în analize politice. Nu este altceva decât o tradiție a fanariotismului mioritic……”
https://www.g4media.ro/efectele-contraselectiei-dure-din-politica-romania-mizeaza-in-continuare-pe-noroc.html