Revista Presei – 4 ianuarie.„Ce a învățat România în 2021. Nota pentru Educație: „5 cu indulgență””
04/01/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 4 ianuarie! O avertizare cod galben intră în vigoare luni, 3 ianuarie, de la ora 8.00, și este valabilă până marți, 4 ianuarie, ora 10.00. Sunt vizate județele Maramureș, Sălaj, Suceava, Bistrița-Năsăud, Neamț, Harghita, Mureș, Brașov, Covasna, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Bacău, Vrancea și Buzău. La munte vântul va avea intensificări, cu viteze de 70-80 km/h, iar în zona înaltă (la peste 1.700 m), rafalele vor depăși 90-120 km/h și temporar va ninge viscolit. Local în Transilvania, temporar vor fi intensificări, cu viteze în general de 55-65 km/h. In Bucuresti temperatura minimă va fi de 3 – 5 grade, iar cea maximă se va situa în jurul valorii de 12 grade.
M-am vaccinat. Aștept recunoștința statului român În România impostoare de astăzi fiecare simte că i se cuvine ceva. Sau chiar totul. V-ați gândit însă în ultimii doi ani că unii chiar merită mai mult? Nu beneficii ridicole, 138 de lei în plus la salariul minim sau plafonări ipocrite. O minimă recunoștință. Și nu din partea celorlalți contribuabili. Cum s-ar putea ca dacii liberi și progresiștii, de exemplu, să vadă brusc, în același timp, lucrul pe care îl au în comun în România, dezamăgirea? Cum ar fi să meargă pe stradă într-o zi și să-și zâmbească unii altora a toleranță?…. Nu din partea celorlalte umbre care îmbracă cealaltă Românie trebuie să vină așadar minima recunoștință. Normalitatea trebuie să vină de la stat. E momentul al 13-lea în care statul român, altfel îndobitocit și frustrat în propria sa existență, ca noi toți, își poate găsi fărâma de demnitate și se poate întoarce și spre cei rămași cât de cât lucizi. Cine și câți sunt ei? Sunt românii care s-au vaccinat. 40%. Ce reprezintă „înțepații”? Ultima speranță că poate fi și bine în țara asta și că România nu-și va sufoca următoarele generații. La propriu, în vreun ritual conspiraționist sau pe tăcute și prin neasumarea răspunderii în pas de defilare. …. Mulți din cei 40% care s-au vaccinat au respectat regulile măzgâlite deseori aproape analfabet funcțional de statul român în ultimii doi ani. Și nu toți sunt „cetățeni”, așa cum îi cheamă în România pe fraierii care „pun botul și o halesc”. În cazul lor respectarea unor reguli a depășit cadrul ridicol trasat de autoritate și a însemnat la esență un serviciu public. Oamenii s-au vaccinat pentru a se proteja, ei și apropiații. Oamenii au purtat mască și nu s-au Împuternicit criminal, pentru a se proteja, pe ei și pe cei din jur. Au rămas în case, unii și-au sacrificat planurile. S-au izolat dacă a existat un risc și au făcut ce le-a zis autoritatea între orele 06.00 și 22.00, însă nu din dragoste pentru supunere sau frică de organ. Mai degrabă pentru a grăbi revenirea la un oarecare normal, evident pentru ei și apoi pentru cei din jur. În 2021 au primit la schimb, din partea statului, moarte, sfidare, o criză politică îngălată, incompetență, prostie și tupeu. De la cei din jur au primit agresiune și conspirație deghizată în savantism ridicol, poleită cu foiță de AUR. Condescendența și superioritatea au fost reciproce. …. O minimă recunoștință, fie și forțată de împrejurări, ar fi ca în 2022 statul român să nu mai nege știința, de exemplu. Dacă trăiam într-o țară europeană vaccinată și funcțională, nu era nimeni îndreptățit să ceară nimic, din această perspectivă. În România pandemică însă 40% din populația care a strâns din dinți până a simțit făină de oase în gură merită merită recunoaștere. Oamenii care și-au păstrat gustul pentru normalitate și care simt miros sălciu de țară confiscată merită un stat care nu mai bâlbâie populist un certificat verde sau care se poate exprima cu mai multă coerență, măcar administrativ. E minima recunoștință. Recunoștința pură ar fi ca statul român să se reformeze, să se spele de impostură și corupție și să fie empatic. Dar recunoștința adevărată și empatia nu au fost adăugate în cipul pe care Dumnezeu l-a implantat statului român. Integral: https://pressone.ro
Dragoş Damian, Terapia Cluj: The Final Inch. Un film documentar nerecomandat mediului de afaceri The Final Inch nu este un documentar-artistic pentru oamenii de afaceri, pentru analisti, lobisti, bancheri si avocati de business sau pentru profesorii de economie. In general aceasta comunitate se uita la documentare-artistice si strabat literatura despre mari reusite sau escrocherii financiare, oameni de afaceri stelari si desigur, crize economice mondiale – acestea din urma sigur vor ajuta toti jucatorii directi sau indirecti ai mediului de afaceri sa inteleaga si accepte ca trebuie sa se astepte la o criza economica serioasa in urmatorii 2-3 ani, pornita de la o criza sanitara de neimaginat in urma cu 2-3 ani. Si ca sa fiu sigur ca mediul de afaceri nu se va uita la acest documentar de 38 de minute – nominalizat la Oscar in 2009, nu l-a luat, este anul in care a stralucit Slumdog Millionaire – voi da un spoiler complet. Documentarul regizat de Irene Brodski relateaza intr-un mod emotionant si infuriant in acelasi timp despre eforturile exceptionale ale unei “armate tacute” de lucratori in sanatate care se lupta pentru vaccinarea antipoliomelita in cele 3 tari din Asia – India, Afganistan si Pakistan – in care aceasta este inca endemica. Poliomelita, denumita si paralizia infantila, este o boala infecto-contagioasa cu transmitere digestiva cauzata de un virus cu ARN. Virusul distruge nervii din maduva spinarii si provoaca paralizii si atrofii infernale, handicap, ostracizare sociala, moarte prematura. Boala a fost endemica pana la mijlocul secolului trecut in SUA si Europa, provocand ravagii in populatiile de copii. Din 1956 a inceput vaccinarea cu vaccin injectabil si din 1961 cea cu vaccin oral – la data introducerii ambele erau in faza experimentala dar au fost asumate riscurile in raport cu beneficiile – astfel incat in tarile dezvoltate boala a disparut in unele zone de mai bine de 50 de ani De ce The Final Inch este emotionant? Pentru ca descrie lupta si eforturile de neinteles pentru lumea civilizata de astazi pe care le fac lucratorii din sanatate in “batalia finala” din cele mai mizere regiuni din Asia pentru a vaccina anti-polio copiii care sunt succeptibili sa dezvolte complicatiile paralitice. Acestia au un mod de actiune in doua etape, prima data merg “convingatorii”, sunt lucratori sanitari care discuta cu liderii si comunitatile locale pentru a-i convinge sa-si vaccineze copiii si apoi trec “vaccinatorii”, care aplica picaturile de vaccin. Filmul a fost descris drept “un testament dramatic al celor care muncesc in linia intai a sistemului de sanatate”. De este inervant filmul? Pentru ca ai un deja-vu infernal: politicieni care dau vina pe alti politicienii pentru ca epidemia nu s-a incheiat iar conditiile insalubre o intretin; clerici si lideri de opinie vizionari care afirma ca vaccinul produce sterilitate; si oameni de afaceri care refuza ocazional ajutorul financiar necesar eforturilor “armatei tacute”. Integral: https://www.zf.ro
Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute peste cinci miliarde de lei în luna ianuarie Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4,1 miliarde de lei prin zece emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,015 miliarde de lei, este cu 1,595 miliarde lei peste cea de 3,42 miliarde lei programată în luna decembrie 2021, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, MF a programat, în data de 13 ianuarie, o licitaţie pentru o emisiune de certificate cu discount, în valoare de 300 milioane de lei, cu scadenţa în 16 ianuarie 2023. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie vor fi lansate zece emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (615 milioane de lei în total). Integral: https://ziare.com
Mii de comune inutile și falite …. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de cetățeni. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit orașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile. Între timp, aceste cheltuieli s-au mărit, iar localitățile s-au depopulat, urmare a emigrării. Ideea unei reforme administrative, prin comasarea unor UAT-uri care să ducă la economii la buget, se discută de mulți ani, dar a fost respinsă sistematic, fiindcă primarii aflați în funcție reprezintă clientela partidelor….. Cea mai săracă localitate Sunt două comune care se bat pe această poziție, potrivit relatărilor din presă: Bătrâna, din Hunedoara, și Necșești, în Teleorman. Bătrâna are 167 de alegători cu drept de vot. Primarul, de la PNL, a fost ales cu circa 120 de voturi, dar, la Consiliul Local, cele mai multe voturi le-a luat USR, care, cu 44 de voturi, i-a depășit cu două voturi pe liberali – probabil un rezultat al migrației din ultimii ani spre această localitate, care atrage prin peisajul natural. Presa a relatat că-n localitate nu există nici școală, nici cimitir. Morții sunt îngropați în curțile caselor. Autobuz nu există, ca să ajungă la medic oamenii pierd două zile. Însă, în ultimii ani, comuna a ajuns să atragă locuitori, mai ales în perioada pandemiei. În 2010, avea șase salariați și se discuta comasarea cu comuna Dobra, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării aprecia, în 2018, că Necșești, Teleorman – cu 1.200 de locuitori, din care 1.000 sunt pensionari – ar fi cea mai săracă unitate administrativă. În anii ’90, localitatea avea 3.000 de locuitori. Din 900 de case, 300 sunt părăsite. Necșești, aflat la doar 100 de kilometri de București, nu are farmacie sau apă curentă. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861 Trei sferturi din comune, în faliment Un studiu efectuat de Expert Forum arăta că 17 comune din România au cheltuieli salariale de patru ori mai mari decât veniturile proprii, 574 de comune au cheltuieli între de două şi trei ori peste veniturile proprii, iar 1.527 de comune au cheltuieli până la de două ori peste veniturile proprii, ceea ce înseamnă că trei sferturi dintre comune nu-şi acoperă salariile din resursele proprii. În acelaşi timp, doar 260 de comune au „profit“, adică îşi acoperă cheltuielile cu salariile. Informațiile însă erau din 2011 și, de atunci, nu a mai existat o centralizare publică a datelor. În 2020, Europa Liberă România susținea că 90% din localitățile mici nu reușesc să plătească nici măcar salariile angajaților și aleșilor locali. Integral: https://newsweek.ro
BNR: Dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro în ultimii 20 de ani În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre), arată datele publicate joi de Banca Centrală, care a realizat un tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar. Dacă la nivelul statelor EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia), dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019, în cazul României dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro. Partea proastă e că indicele de vulnerabilitate confirmă o ușoară agravare a vulnerabilității, se mai arată în document….. – Daunele economice din țările EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia) reprezintă cuantificarea acelor pagube provocate de evenimente hidrologice, climatologice și meteorologice. Statele EEA‑32 sunt formate din cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia.). Indicele de vulnerabilitate s-a situat în jurul valorii de 0,4 în perioada 1996‑2005, crescând moderat până la 0,45 și menținându-se constant în apropierea acestei valori în perioada rămasă, respectiv 2006‑2018, reflectând o ușoară agravare a vulnerabilității. Scorul pentru gradul de pregătire a schimbărilor climatice a înregistrat valori apropiate de 0,4 pe toată perioada analizată, fiind departe de valoarea maximă ce ar putea fi obținută, respectiv 1. – În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre). La nivelul statelor EEA-32, dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019. În aceeași perioadă, dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro în România. Integral: https://economie.hotnews.ro
Ce a învățat România în 2021. Nota pentru Educație: „5 cu indulgență” Pentru 2021, singura concluzie comună a celor implicați în sistemul educațional (profesori, elevi, părinți, ministru) este că nimeni nu e mulțumit. Experiența lui 2020 nu a fost valorificată, iar pierderile pentru educație par cel puțin la fel de mari ca cele din primul an de pandemie. Cu scenariile schimbate de la o zi la alta, cu elevi debusolați de lipsa predictibilității, cu profesori nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă, procentul abandonului școlar este în prezent în România de 15,6%. Cel mai mare procent este în mediul rural, unde 26% dintre elevi nu mai trec pe la școală. Întrebat de Europa Liberă dacă este mulțumit de 2021 din punct de vedere al educației, Sorin Cîmpeanu a răspuns: „Deloc!”. Aliat vechi al lui Victor Ponta în guvernul din 2015 și în partidul condus de acesta, Sorin Cîmpeanu este ministrul care a rezistat în acest 2021 atât în Guvernul Cîțu, cât și în guvernul Ciucă. Cu toate că din punct de vedere al ministrului a existat stabilitate, educația a avut parte de mai multe „răzgândiri” ale lui Sorin Cîmpeanu….. Cu toate că Ministerul Sănătății a cumpărat un milion de teste PCR pentru folosirea în școli, numai o mică parte dintre acestea au fost folosite. Din lipsă de personal sau din lipsa acordului părinților. Sorin Cîmpeanu și Vlad Voiculescu s-au contrat de mai multe ori pentru cumpărarea de teste rapide antigen pentru școli, dar cauza a rămas nesoluționată până la mijlocul lunii iunie, atunci când a început vacanța de vară….. Examene și rezultate. Fără manuale Examenele naționale au avut loc la datele stabilite din iunie-iulie, însă programele după care au învățat elevii de clasa a VIII-a și cei de clasa a XII-a „au fost adaptate la realități”, în sensul că unele părți din materiile pentru examene au fost scoase, după cum a anunțat Ministerul Educației. Procentul de promovare la Evaluarea Națională a fost de 76,90%, în timp ce la Bacalaureat 69,8% dintre elevi au reușit să obțină media 6. Anul școlar 2021-2022, început în luna septembrie, a adus și el mai multe schimbări. În primul rând, că nu toate manualele au fost pe băncile elevilor – cei mai văduviți de cărțile pentru școală fiind elevii de IX-a care au început școala cu manualele școlare vechi, cu toate că s-au pregătit timp de 8 ani după o programă școlară nouă. Schimbarea programei școlare pentru liceu a fost oprită de actualul ministru cu motivația că planurile cadru puse în dezbatere publică pe 5 februarie 2021 au primit prea multe observații.….„Dacă ar fi să dau o notă acestui an din perspectivă educațională, ar fi un 5 cu indulgență, având în vedere că o mare parte dintre probleme sistemice nu s-au rezolvat: guvernanții au uitat de ‘România educată’, educația este în continuare sub-finanțată, iar curriculumul național a fost iar și iar amânat, închis în sertarele ministerului”, spune Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor….. Ana Măiță amintește și modul în care au ajuns testele pe bază se salivă în școli. Doar într-un final și dar pentru o scurtă perioadă. „De fapt, am asistat la batjocorirea banului public, a cadrelor didactice și părinților cu ridicola campanie de testare rapida neobligatorie și necontorizată în școli realizată prin distribuirea inconstantă de teste rapide cu eficiență îndoielnică, ambalate necorespunzător și achiziționate la suprapreț”, a completat Ana Măiță….. Unul din cinci profesori poate preda online Datele de la Ministerul Educației arată că doar unul din cinci profesori este pregătit pentru predarea online. În plus, din cei aproximativ 3 milioane de elevi, aproximativ un milion de elevi învaţă în şcoli din mediul rural, unde internetul nu permite desfăşurarea în bune condiţii a cursurilor online. Profesorii nu sunt însă pregătiți foarte bine nici în privința predării clasice. Rezultatele de la Titularizarea 2021 arată că doar o treime, adică 11.000 de profesori au reușit să obțină nota 7 la examenul național de titularizare. Integral: https://romania.europalibera.org
De la casa de rugăciune la peștera de tâlhari O știre aparent banală anunța zilele trecute că un credincios sucevean s-ar fi plâns arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, că prețul lumânărilor comercializate în bisericile din județ a crescut brusc cu 50%.„Am constatat cu profundă tristeţe scumpirea lumânărilor mici de la 1 leu la 1.50 lei. De cele mari nu mai vorbesc cât au crescut (…). La Bucureşti, o lumânare mică costă 50 bani şi nu s-au scumpit (sic)” – scria textual omul, în reclamația sa. Cum spuneam, faptul este banal. Câte nu s-au scumpit! Nu chiar cu 50%, dar toate prețurile au crescut. Îmi permit să redau o apreciere sintetică asupra scumpirilor, așa cum a fost făcută public de INS (Institutul Național de Statistică) în comunicatul de presă nr.288/10.11.2021: „Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,5%”. Deci acestea sunt cifrele oficiale, așa cum le-a comunicat INS: în perioada dată de 12 luni, rata anuală a inflației a fost de 6,5%. S-ar putea ca, în următoarele două luni, rata să mai fi crescut și să ajungă, de exemplu, 7%. Poate depăși și acest 7% cu câteva zecimi, dar nu mai mult. Ar putea să greșească și INS la calcule, dar distanța de la 7 la 50 este uriașă, domnilor de la Suceava. Notam de la început că știrea pare banală, dar implicațiile faptului ating zone nebănuite. IPS Calinic a răspuns la sesizarea enoriașului nemulțumit de scumpirea lumânărilor mici cu 50 bani/buc, explicând că respectiva scumpire a fost aprobată de Permanenţa Consiliului Eparhial, având ca argument principal scumpirea materiei prime cu 100% şi a energiei electrice cu 200%. „Vom amenaja un nou atelier ca să putem oferi spre vânzare mai multe tipuri de lumânări și la prețuri accesibile” – a mai adăugat Înaltul Prelat. Nu pun în discuție dacă este bine sau nu să se organizeze un nou atelier. Dar mă întreb care este, în fond, rolul reprezentanților Bisericii: să organizeze ateliere sau organizeze slujbe, rostind cu smerenie rugăciuni? Atâta rețin: noul preț n-a rezultat dintr-o confruntare concurențială, așa cum se procedează într-o economie de piață, ci din aprobarea dată de Permanenţa Consiliului Eparhial, aidoma stilului practicat în comunism. Nu pun problema legalității, ci una strict morală: nu este firesc ca Biserica să găzduiască activități comerciale sau industriale, în spațiile ei și cu mijloacele ei, toate necesare procedurilor duhovnicești….. Sub pretextul libertății cultelor – un principiu mai mult decât corect – a apărut un fel de stat în stat, în interioul căruia funcționează un monopol de proporții: fabrici și ateliere de lumânări, de mobilier, accesorii, podoabe, odăjdii, icoane, editură, calendare, suveniruri și multe altele. La fabricarea multora din asemenea produse, BOR deține un fel de monopol absolut. Este corect? Cum spuneam, sub aspectul legalității, nu poți reproșa nimic. Dar Biserica are ea, oare, misiunea să fabrice produse de uz laic, pe proprietățile sale sacre, sau are menirea sacră de a acorda asistența duvovnicească atunci când enoriașii au nevoie?…. Scrierea este prea limpede ca să pretindă cineva că trebuie să fii negreșit teolog, ca s-o pricepi. Rezultă clar: Iisus i-a dat afară din templu pe negustori și pe „schimbătorii de bani” – am zice astăzi, pe afaceriști. Mai mult. Iisus îi etichetează „tâlhari” pe cei ce comercializează produse în Biserică. Biserica o definește simbolic „Casa Mea”, iar scopul Casei îl precizează tot El: este „o casă de rugăciune”. Nu trebuie să fii neaparat teloog ca să deduci că, în viziunea sacră, Biserica are o funcție exclusiv duhovnicească, incompatibiă cu oricare alta, laică. Pe cât mi se pare de nobil scopul strict duhovnicesc al ”Casei Domnului”, pe atâta mi se pare mai nepotrivit să folosești spațiile, terenurile, avuția funciară a Bisericii, ca să fabrici acolo lumânări aducătoare de beneficii ca orice SRL, să tipărești calendare, să imprimi iconițe, să comercializezi suveniruri și, până la urmă, să fabrici chiar și lumânări. Nimic nu este duhovnicesc în toate aceste mărunțișuri, nimic nu exprimă rolul sacru al prelatului. Totul exprimă numai interesul laic, raportul dintre efortul depus și beneficiul rezultat. M-am limitat până aici numai la o latură a problemei, dar tematica este mult mai largă. Știe toată lumea că BOR deține o rețea de canale de televiziuni, care funcținează exact ca unul comercial, cu cheltuieli și cu beneficii contabilizate, în stil SRL. În stațiuni balneoclimaterice, dar și în mănăstiri, sau în apropierea lor, funcționează hoteluri, unde te poți caza onorabil, plătind o taxă, ca orice turist. Tarabe instalate în apropiere îţi oferă icoane executate artizanal sau iconițe imprimate, amulete, suveniruri, calendare, crucifixuri, toate fabricate manual sau în serie. Dar BOR deține și agenții de turism, bine organizate și concurente turismului non-bisericesc. Dacă nu mă înșel, agenția de turism „Basilica Travel”, ceva mireano-duhovnicesc, îi aparține tot Bisericii și desfăşoară o activitate reușită în respectiva branșă…..Biserica desfășoară afaceri în biserică, face negustorie în toată regula și astfel devine – termenul nu-mi aparține – peșteră de tâlhari….. Iar IPS Calinic, în loc să se arate generos în fața enoriașului, face o demonstrație de meschinărie pură, recomandând soluția sa – nedesimulat de meschină: „Credincioșii Bisericii noastre, care până acum ceva vreme cumpărau trei lumânări, acum vor putea cumpăra doar două lumânări, păstrând astfel o bună rânduială în biserică”. Asta îmi sună ca un fel de negociere, în care Înalt Prea Sfinția Sa le face o reducere enoriașilor în ce privește numărul de lumânări, dacă ei acceptă să-i plătească Bisericii un +50%, la fiecare lumânare. Integral: https://spotmedia.ro
Anul Sistemului Există doar două partide în România. Partidul Sistemului și Partidul Reformei. Nu sunt înregistrate la tribunal, iar fiecare dintre ele conține partide întregi, părți din partide, politicieni individuali, entități mass-media, interese din administrație și servicii, părți din societatea civilă – cu ghilimele sau nu. Unul dintre ele a obținut o mare victorie anul ăsta. Primul. Dar despre asta, mai jos. Dar ce este Sistemul? Sistemul e o entitate amorfă dar imensă, o încrengătură de interese. Ce fel de interese? Financiare în primul rând. Se joacă pe mize imense. De putere și control în al doilea. De evitare a pușcăriei în al treilea. Sistemul nu are un lider și nu are o structură, are doar tipare de operare pe care le folosesc membrii săi. Așa cum rockerii, interlopii, colecționarii de timbre, mafioții sau skaterii nu au un lider sau o singură organizație dar știu sigur ce sunt și se recunosc, așa nici Sistemul nu are. E mânat doar de interese și acționează direct asupra unui singur subiect. Statul român. Cum? Măsluind contracte de stat, mufându-se la instrumente bănoase precum retrocedările, punând mâna pe puncte esențiale din Justiție, numind zeci de mii de oameni în consilii de administrație ale unor companii de stat, în instituțiile de control financiar și așa mai departe. Controlând opinia publică prin presa lor din lesă. E cam ce au făcut cele mai multe partide din România de când se știu ele. Nu doar din ’90, ci de la coaliția de la Mazar Pașa încoace. Ce este Partidul Reformei? Partidul ăsta conține puțini politicieni. Unii sunt din partide mai noi și mai curate, alții chiar din partidele vechi și împământenite în Sistem, fiind în minoritate printre colegii lor. Au în comun faptul că sunt anticorupție și favorizează o societate deschisă. Dar conține mai ales partea ’’trează’’ a societății. Oamenii ăia care se luptă să avem democrație adevărată, un stat care are grijă de cetățean, cât mai puțină hoție. Unii sunt jurnaliști, alții magistrați, alții ONG-ști, dar cei mai mulți sunt oamenii care au ieșit în stradă și s-au implicat atunci când a fost nevoie. Paradoxal, Partidul Reformei e mai numeros decât Partidul Sistemului și îl împinge pe acesta să schimbe lucrurile în bine de multe ori. Dar Partidul Sistemului este mai puternic. De ce? Pentru că are controlul asupra celor mai importante instituții din țara asta. Are controlul asupra presei. Are resurse imense, venite în primul rând din corupție….. Sistemul a câștigat toate bătăliile din 2021. Pe plan politic, alianța dintre PSD și PNL este chintesența alianței între două mari (dar nu singurele) partide de tip Sistem. Deși există diferențe semnificative între ele, cele mai importante principii pe care le respectă sunt de tip Sistem: Popularea oricărei instituții de stat unde e posibil cu oamenii de partid – competenți sau incompetenți – cumințirea Justiției, aceeași permisivitate pentru afaceri pe spinarea statului român care îi fac milionari în euro pe cei mai mulți dintre liderii partidului, centralizarea alocării banilor pentru a ține sub control cât mai multe dintre centrele locale de putere și așa mai departe. Faptul că PNL și PSD s-au aliat înseamnă nu doar că și-au mințit alegătorii, ci și că au băgat sub preș multe dintre problemele de corupție pe care, din rațiuni politice, își mai scoteau ochii. Acum închid ochii. Mai mult, dincolo de corupție în sine există problema imoralității folosirii resurselor. Folosirea în scopuri electorale ale resurselor statului, de la cele pompate de ex-premierul Cîțu pentru a ajunge președintele PNL la marea împărțire a resurselor de la formarea coaliției PNL-PSD e o ceartă cu bunul simț și cu democrația. Dar Partidul Sistemului nu include doar partide. Alte brațe ale Sistemului, unele de-a dreptul odioase, au căpătat noi puteri în 2021. Secția Specială, un instrument de prigonire a vocilor incomode din justiție și de scăpare de pușcărie a unor moguli politici și de afaceri, a reușit să rămână funcțională și să-și continue opera și anul acesta. Inspecția Judiciară și CSM s-au comportat și anul ăsta ca gărzi pretoriene ale intereselor unor baroni judiciari și politici. Fără nicio îndoială, în combinație cu Secția Specială, au mai pus un picior pe gâtul justiției. Sau putem alege să credem că de 2-3 ani nu se mai dau tunuri în România și că marile probleme sunt câțiva magistrați mai curajoși. Despre Curtea Constituțională nici nu mai are rost să vorbim, este (și va rămâne pentru mulți ani) turnul din care se ucid tentativele de balansare a puterii Sistemului. Și, mai recent, din care pornesc absurdități constituționale care ne pun în conflict cu însuși dreptul Uniunii Europene. În sfârșit, ar trebui să vorbim despre președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a ales Sistemul. Dacă a fost vreodată în afara lui. Cel mai probabil, anul ăsta și-a dat arama pe față. Integral: https://spotmedia.ro
Ana Birchall, atac devastator la Gabriela Firea: „Astfel de personaje sunt caricaturi în arhitectura statului român” …. „Este cam greu să găsești o persoană mai obsedată de funcții și de preamărire ca această doamnă, nu?! Pai dacă tot moare cu atâta ipocrizie de grija bucureștenilor, poate răspunde credibil de ce în octombrie 2020 (când a candidat și a fost aleasă consilier general la primăria Bucureștiului) a fugit și s-a retras din Consiliul General al Municipiului București candidând ulterior pentru Senatul României? Era prea mică funcția de consilier pentru un ego atât de mare? Atunci nu murea de grija bucureștenilor? Acum e ministru de o lună si deja se visează în alte funcții arătând, faptic, cât preț pune sau cât de importantă (sau de neimportantă) consideră că este funcția pe care o are in acest moment! De fapt, doamna Firea face exact ce a făcut și în trecut: vă aduceți aminte că abia ajunsese primar general și deja sa visa în alte funcții, nu?” „Adevărul este că doamna Firea este expertă în a își folosi funcțiile pe care vremelnic le ocupă pentru PR și campaniile personale pentru a accede în alte funcții! Nu am avut, nu am și nu voi avea respect pentru niciun politician care, în loc să fie preocupat să facă treaba bună în funcția pe care o ocupă, mereu e preocupat de următoarea funcție și de preamărirea personală, deși ipocrit declară altceva! Astfel de personaje sunt, din punctul meu de vedere, caricaturi în arhitectura statului român, nu oameni de stat și politicieni în sensul corect al cuvântului și anume <<în slujba cetății>>! Integral: https://project-e.ro
Klaus, mesaj pentru români: 2022 va fi un an cu suișuri și coborâșuri pe pârtie! …. Klaus Iohannis a intrat mai apoi în detalii și a spus că pentru a putea schia cum trebuie trebuie făcute sacrificii, respectiv schiorul trebuie să se urce până în vârful muntelui ca să aibă de unde să coboare. În aceste vremuri moderne acest lucru poate fi realizat cu telecabina, telescaunul sau chiar și cu un teleschi „iar cel mai avantajos este să vă cumpărați un TelePass de trei zile, chiar dacă stați doar un weekend, pentru că are mai multe urcări incluse”. Președintele a menționat că cele mai bune zile de schi sunt cele senine, deoarece din vârful muntelui, de la cabană, se pot urmări cu atenție și îngrijorare toate evenimentele ce au loc în țară. Totodată, la baza pârtiei, nu strică o cană de vin fiert, pentru încălzire, și o ședință foto pentru încurajarea celorlalți care doresc să practice sportul alb de iarnă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Necunoscutele din cariera parlamentarilor care și-au pus în decembrie, la cererea presei, CV-urile pe site
https://www.libertatea.ro/stiri/necunoscutele-din-cariera-parlamentarilor-care-si-au-pus-in-decembrie-la-cererea-presei-cv-urile-pe-site-3911102
Sărut mâinile! 🙂
Cu scuzele de rigoare, am adus, din link-ul dat de dumneavoastră, lista indivizilor „ne-transparenți”. Așa, ca săi- vadă lumea, să-i cunoască!
LISTA ACTUALIZATĂ A LIPSEI DE TRANSPARENȚĂ
Deputați fără CV pe site (45)
PSD – 16: Patriciu Achimaș Cadariu, Simona Oprescu, Radu Cristescu, Raluca Dumitrescu, Remus Mihalcea, Marian Mina, Remus Munteanu, Nicolae Pavelescu, Radu Mihai Popa, Eduard Popică, Marian Rasaliu, Elena Stoica, Paul Stancu, Irinel Stativă, Vasilică Toma, Marian Țachianu
PNL – 16: Alexandru Andrei, Călin Bota, Claudiu Chira, Adrian Cozma, Valentin Făgărășian, Alexandru Kocsis-Cristea, Olivia Morar, Gheorghe Pecingină, Tudor Polak, Alexandru Popa, Florin Roman, George Stângă, Maria Stoian, Cosmin Șandru, Nelu Tătaru, Cristina Vecerdi Minorități – 6: Amet Varol, Ognean Crîstici, Silviu Feodor, Iulian Firczak, Cătălin Manea, Bogdan Alin Stoica Neafiliați – 2: Ionel Dancă, Bogdan Bola
AUR – 3: Călin Balabașciuc, Mihai Lasca (dat afară din partid), Vasile Nagy*
PPU-SL –1: Vlad Popescu Piedone
USR – 1: Teodor Lazăr
Senatori fără CV (14)
PNL: 9 – Viorel Riceard Badea, Iulian Bîca, Septimiu Bourceanu, Ovidiu Florean, Lucica Muntean, Ciprian Pandea, Eugen Pîrvulescu, Mihail Veștea, Liviu Voiculescu
PSD: 2 – Călin Matieș, Maricel Popa
Neafiliați: 2 – Diana Iovanovici Șoșoacă, Ion Iordache
UDMR: 1 – Lorand Turos
*Dintr-o eroare, Nagy n-a apărut pe lista inițială a Libertatea, deși nici el nu-și publicase CV-ul.
O scurtă analiză a listei de mai sus arată că, practic, toate găștile din șparlavrament au asemenea specimene. Până și plusereii, e drept – doar unul!
Apoi, șoșonoaica, aia „cu gura mare”, e „secretoasă”! Oare de ce???
De departe, deși are mai puțini șaprlamentari, ciuma galbenă „bate” ciuma roșie la total „ne-transparență”, mai ales la Senat, unde are mai mult de jumătate (9 din 14!)!
Am văzut și vreo doi ieșeni pe-acolo: la Cameră – toma. iar la Senat – maricel popa, ambii de la ciuma roșie și aflați în șparlavrament și înainte de 2020! Chiar „n-au avut timp” să-și pună CV-urile „la vedere”??? Sau „n-au știut”, sărăcuții, că așa se cade??? A, ar mai fi și șoșonoaica, dar ea e ieșeancă doar cu numele: a fost pusă acolo că noi avem tradiție de „fraieri” care votează indivizi trimiși „de la centru”. Între „predecesori”, de tristă amintire, votați de ieșeni în alte legislaturi, emacu (ăla care confunda Piața Unirii cu „parcul” Unirii) și (a)dormeanu/dorneanov, jivina șefă de la curtea prostituțională!…
Bine, ar fi o discuție și despre „calitatea” CV-urilor la mulți din cei care le au „la vedere” deja, dar aiasta-i o altă poveste și nu vreau să-l „las șomer” pe Valeriu Nicolae! 🙂
Ce pot remarca – inclusiv după ce-a descoperit chiar Valeriu Nicolae – este că hiper-mediocritatea „aleșilor” reflectă, fidel, „apetitul” acestui „bobor” pentru mediocrități, hoți, corpupți!… Asta „îi place”… „boborului”, asta avem!…
‘Cercetătorii francezi, detalii despre o nouă variantă de COVID, cu 46 de mutații. Ar putea proveni din Camerun
Varianta a fost descoperită de cercetătorii de la Spitalul Universitar din Marsilia și este denumită provizoriu B.1.640.2. 12 persoane au fost infectate cu o tulpina necunoscută anterior. Într-un studiu preliminar, postat pe medRxiv, experții afirmă că au identificat 46 de mutații în noua variantă, notează Daily Mail…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/franta-noua-varianta-covid-marseille-camerun-3911866
Buna ziua!
Situatia evolueaza conform asteptarilor specialistilor:
https://ziare.com/cazuri-noi-coronavirus/coronavirus-romania-raport-covid-cazuri-noi-decese-4-ianuarie-1718409
Guvernantii pot fi multumiti de masurile de preventie (ne)aplicate!
buna ziua, postare noua 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/despre-sistem-ccr-si-cjue/68395/