Revista Presei – 4 august.”Până statul calculează cum să facă economii cu 200.000 de posturi care nu există, 5 români îşi fac bagajul în fiecare oră pentru a emigra definitiv”
| 04/08/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 august! Vineri, 4 august, valul de căldură va cuprinde toată țara și se va intensifica, pe arii extinse va fi caniculă, iar disconfortul termic foarte accentuat se va resimți în majoritatea zonelor, astfel că indicele temperatură-umezeala (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități în mare parte din zi; temperaturile maxime se vor încadra între 32 și 39 gr. C, izolat în jurul a 40 gr C în sudul extrem. Minimele vor fi cuprinse între 17 și 25 grade Celsius, ușor mai coborâte în depresiuni. Pe litoral, valorile termice diurne vor fi de 28-30 gr C. Cerul va fi variabil, cu perioade scurte în care vor fi înnorări, averse slabe și-după-amiaza în zonele montane și submontane, iar seara și noaptea în vest-nord-vest. Bucuresti: 39/21 gr.C.
“A debutat al doilea val endemic post-COVID. „Vârful ar putea atinge un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână” Experții apreciază că România a intrat în al doilea val endemic de COVID-19 din 2023. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja, deoarece aceasta este o boală care ne îmbătrânește în medie cu 5 ani. Pandemia provocată de noul coronavirus a fost declarată încheiată, chiar dacă virusul SARS-CoV-2 continuă să circule. Din 690 de milioane de oameni care au trecut prin infecția cu COVID-19, 250 de milioane au fost europeni. Autoritățile din România continuă să difuzeze săptămânal buletinul statistic al infecțiilor cu COVID-19. Potrivit ultimului buletin din 1 august, s-au înregistrat în ultima săptămână 600 de cazuri noi de infecție, cu 100 mai multe decât în săptămâna anterioară. Cercetătorul Octavian Jurma observă că suntem în a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. „Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an. Având în vedere că acest val debutează cu aproape două luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână”, estimează expertul.. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Opinie Dana Ciriperu, redactor-sef adjunct ZF: Până statul calculează cum să facă economii cu 200.000 de posturi care nu există, 5 români îşi fac bagajul în fiecare oră pentru a emigra definitiv In fiecare zi din 2022, 130 de români, mulţi din Bucureşti, Timiş sau Iaşi, zonele cu cel mai mare PIB/capita, alegeau să îşi stabilească domiciliul în altă ţară. 2022 este anul în care statisticile din România au consemnat cel mai mare număr de români care au emigrat defintiv, aproape 50.000 de oameni în total. Oare cum ar suna un exit-interviu cu aceşti 50.000 de oameni? L-ar putea organiza Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă sau chiar preşedintele Klaus Iohannis, la fel cum într-o companie privată de multe ori CEO-ul este mai atent la ce mesaj îi transmite cel care pleacă decât cel pe care îl recrutează. Pentru că îi pasă, pentru că vrea să facă lucrurile mai bine pentru cei rămaşi. Poate din aceste 50.000 de interviuri de exit ale românilor care au emigrat anul trecut, statul ar fi putut să înveţe ce are de făcut astfel încât la final de 2023 să nu avem încă pe atâţia cu acelaşi traseu. Dacă, desigur, ar fi fost interesat de acest lucru. Poate ar fi primit şi câteva sugestii despre ce poate face pentru a reduce deficitul bugetar, subiectul de top al ultimelor săptămâni. Pentru că omul de rând, cel care pleacă din ţară, se loveşte de incapacitatea statului de a-şi gestiona resursele pentru a crea bunăstare în comunitate. Şi se loveşte până nu mai poate. De mai bine de un deceniu tot auzim poveşti cu redimensionarea aparatului bugetar, stufos, încărcat de bonusuri, neperformant. Zilele acestea mi-au rămas în minte cele 200.000 de locuri de muncă pe care statul le bugetează an de an, dar care în realitate nu există. Din eliminarea unor posturi care nu există se vor face economii de 10 mld. lei. Statul ne zice practic că a bugetat cheltuieli de 4.200 de lei lunar, echivalentul unui salariu mediu net pe economie, pe nişte poziţii care nu există în realitate. Situaţia nu este nouă, posturile acestea nu au apărut de un an, doi, ele sunt acolo de mulţi ani, bugetate. Acum cea mai mare economie anunţată public de Guvern, de 10 mld. lei, se face ştergând de pe hârtie locuri de muncă ce oricum erau doar pe hârtie: paravan pentru bonusuri, organigrame umflate care permit unui şef să fie şef fără a avea în subordine niciun subordonat, scheme locale care au trecut an de an prin semnăturile a zeci de reprezentanţi ai statului. (Dacă aţi primit recent orice document dintr-o corespondenţă cu statul ştiţi precis că pe acel document sunt minim trei ştampile şi tot atâtea semnături). …. Aş mai trece şi că statul are 117.000 de paturi în spitale pentru care alocă miliarde de lei annual, dar tinerele mame nasc pe stradă pentru că spitalele nu au medic de gardă sau nu au medic deloc. Statul alocă bani pe paturi, dar pacienţii nu au parte de îngrijire medicală de bază pentru că undeva lanţul se rupe. O anchetă, două, o sancţiune, o amendă şi lucrurile revin la normal. Mai trece ceva timp, un alt spital, un alt caz similar, acelaşi scenariu se repetă. La fel ca la Urziceni unde 70% din bugetul spitalului merge spre plata salariilor. Dacă ar fi să rămânem în zona sistemului medical aş mai trece şi că din contribuţiile de mii de lei pe care le plătesc anual la Sănătate nu am prins niciodată loc în ultimul an la un set de analize decontate. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Situaţia de la Urziceni, unde medicii şi asistentele au dat afară din spital o pacientă, să nască pe stradă, nu poate fi denumită decât într-un singur fel: neputinţă. Unde este PIB per capita cu care se laudă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că este mai mare decât în Grecia sau Portugalia? …. Doar 140-150 de copii se nasc într-un an la Urziceni, adică un copil la două zile, iar în întreg judeţul Ialomiţa doar 2.281 în 2022, arată datele de la Statistică, adică în medie şase copii pe zi. În Brăila şi Călăraşi la fel, depopularea este norma. Camioanele pline cu grâu de export lasă praful în urma lor în sate depopulate din Bărăgan, iar când intri în magazinele comunale nu găseşti picior de produs local – nici măcar mere sau ceapă. Unde sunt micile taverne şi magazinaşele cu ulei de măsline şi brânză feta din insulele pierdute ale Greciei, ţară despre care se spune că am depăşit-o la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare? Zău? Mai bine tăcem din gură cu aceste statistici şi vorbim mai mult despre cum reconstruim încrederea în România şi despre datoriile care vin peste ţară fără să se vadă cu adevărat bunăstarea sistemului public. Datoria externă este de 130 mld. euro şi creşte în fiecare lună, datoria publică este de 150 mld. euro şi creşte necontenit. Te-ai fi aşteptat ca după ce au fost triplate salariile medicilor şi ale asistentelor în urmă cu cinci ani sistemul public medical din România să devină mai bun. Dar astfel de cazuri nu dovedesc altceva decât lipsa crasă de empatie la adresa pacientului. Trebuie în continuare să îl cunoşti pe X sau pe Y ca să ai parte de un tratament corect şi de atenţie. În marile oraşe atitudinea s-a mai schimbat, dar în oraşele mici, ca Urziceni, medicii cunoscuţi sunt încă un fel de zeităţi de provincie de care nu se atinge nimeni. În general oricine mai cu stare din judeţ merge la Bucureşti pentru naştere, deşi dacă iei şi socoteşti banii cheltuiţi de casă, minister şi primărie pe servicii medicale, ar trebui să fie destui. Cine ar putea să facă presiune publică pe primărie sau consiliu judeţean, adică latifundiarii cu mii de hectare, cei mai puternici oameni din judeţ, sunt pe cale să devină noii Pascalopoli din Enigma Otiliei, merg la vânătoare de porci mistreţi şi nu au nici chef şi nici timp să-şi bată capul să fie administrate mai bine finanţele judeţului. Cu astfel de cazuri, nemulţumirea tinerilor faţă de ce se întâmplă în sistemul de sănătate, educaţie şi în general în sistemul public din România va creşte tot mai mult. Dar ce le pasă celor care poartă pantofi Santoni de 1.500 de euro şi nu gustă vinuri mai jos de Opus One, 500 de euro sticla, de la vârful guvernului României? Ei mimează grija faţă de ţară şi ne ţin cu poveşti despre cum or să reducă cheltuielile bugetare cu tăieri de sute de mii de posturi neocupate (cum adică?), dar preocuparea principală este cum să mai transfere prin Turcia şi Dubai milioanele de euro pentru când o să iasă de la guvernare. Acum aruncă cu taxe în PFA-uri, în microîntreprinderi şi pe unde mai pot să mai cârpească finanţele, dar efectele probabil că vor fi de bumerang, adică vor strânge şi mai puţin decât înainte. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Bani risipiți | Instituțiile de care nu a auzit nimeni. O caracatiță de sinecuri și rubedenii, cu salarii de top și zero rezultate …. Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială „Suntem instituția publică din România care, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, stabilește, acordă și efectuează plata beneficiilor de asistență socială, gestionează sumele destinate susținerii serviciilor sociale și asigură evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei specifice în domeniul asistenței sociale.” De la misiunea afișată pompos pe site, la practică e cale lungă. Inființate în 2011, prin reorganizarea unei singure direcții din Ministerul Muncii, Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială au preluat o parte din angajații ministerului și ai Inspecției Muncii. S-au creat 42 de structuri teritoriale, cu conduceri separate. Doar structura centrală are 142 de posturi, din care șapte de conducere. Director general a fost, până la scandalul azilelor din Voluntari, Cristina Elena Anton, licențiată în comunicare, dar cu puternice legături în PSD, conexiuni care i-au asigurat o urcare rapidă în ierarhie. ….Un inspector superior angajat al ANPIS câștigă cu puțin peste 5.000 de lei lunar, iar unul de la o agenție județeană, sub 4.500 de lei, net, lunar….. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse. Un păienjeniș de sinecuri și relații de rudenie, cu misiune pompoasă „Misiunea ANES este aceea de a promova principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex și de a preveni și combate violența domestică, prin implementarea unor măsuri, politici și programe adaptate nevoilor victimelor.” ANES a fost înființată în 2016, prin Hotărâre de Guvern, prin transformarea departamentului cu același nume și misiune din subordinea Ministerului Muncii. S-a creat, astfel, o structură nouă condusă de un secretar de stat, cu un sub secretar de stat, un secretar general și mai mulți directori în subordine. În total, 50 de angajați. După reorganizarea ministerelor, agenția a trecut în subordinea Ministerului Familiei. ….În acest moment, agenția este condusă de Luminița Popescu, profesoară de Română din Caracal și șefă a femeilor liberale din Olt. …. În 2022, Luminița Popescu a încasat 147.700 de lei – salariul de la ANES, de la Colegiul Ioniță Asan din Caracal și indemnizația de membru în CA al Romarm. Adjuncta Luminiței Popescu este Simona Butacu, care până 2009 a lucrat în televiziune ca producător la diverse emisiuni, iar în 2012 a fost aleasă consilier local pe listele PSD Sector 6. …. ATOP, autoritațile teritoriale de Ordine Publică. Șefi care primesc de două bani pentru aceeași misiune „Autoritatea teritorială de ordine publică este un organism cu rol consultativ, care prin activitatea sa asigură reprezentarea și promovarea intereselor comunității, în scopul asigurării unui climat de siguranță și de securitate publică.”…. Înființate în 2002, prin legea de funcționare a Poliției Române, Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică sunt structuri care reunesc:
- șeful Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau al Inspectoratului de Poliție Județean,
- un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor,
- Subprefectul,
- 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de Consiliul Județean,
- 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al Municipiului București, respectiv de președintele Consiliului Județean,
- șeful Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București sau al Inspectoratului Județean,
- șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean,
- șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz,
- șeful poliției locale din municipiul reședință de județ. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Într-un stat „mic și gras”, care sparge banii pentru propria osânză, românii trăiesc mai nefericiți decât vecinii lor post-comuniști .… Dacă luăm puțină distanță și ne uităm pe statistici și pe cum se simt românii, sondajele ne relevă și ele concluzii deloc îmbucurătoare: nu avem încredere în instituțiile statului, ni se pare că țara merge într-o direcție greșită și, în ciuda a ceea ce ne arată statisticile (în creștere!) cu privire la nivelul de trai, mulți dintre români simt că situația lor e mai rea ca în anul marii resetări: 1989. Toate acestea se întâmplă în contextul în care statul român pare mai preocupat de prezervarea propriului aparat supradimensionat și înțesat de privilegii, în condițiile în care cheltuie banii publici ineficient, iar când rămâne cu prea puțini, se îndreaptă cu taxe și impozite mai mari tot asupra mediului privat și a românilor care muncesc și produc bani, așa cum arată ultimele modificări propuse de guvern. …. Panorama: Cum se face că noi și bulgarii rămânem în coadă mereu, totuși? Cătălin Zamfir: PIB-ul e diferit, că tot vorbim de PIB-ul care crește. Dar PIB-ul este un indicator al schimburilor economice, iar în aceste schimburi economice, intră și împrumuturile. De doi ani de zile noi facem niște împrumuturi uluitor de mari. Sigur că PIB-ul crește, dar nu crește producția, însă crește artificial economia. Situația este aceasta: la toți indicatorii, economici și sociali, noi suntem într-o stare criză. Și vă dau și un exemplu, noi am făcut la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în ‘93, o cercetare pe standardul de viață și am ajuns atunci la concluzia că, în acel an, 37% dintre români erau săraci. Ulterior, în 2017, datele UE ne arătau că la cel mai important indicator de sărăcie eram tot la 37%. Panorama: E contraintuitiv. Cum se face că suntem tot acolo? Cătălin Zamfir: Economia este compusă din câteva domenii importante, precum industria și agricultura. Industria este marginală, s-a prăbușit, agricultura, la fel, s-a dezorganizat. Panorama: Noi am avut și multe perioade de instabilitate politică. Cătălin Zamfir: Ține mai degrabă de o strategie politică, nu una intenționată neapărat. Dar am avut și președinți care nu au făcut decât să distrugă. Și Iohannis a zis un lucru foarte interesant la un moment dat, că economia e prăbușită și că statul român e prea mare și trebuie redus, referindu-se la reducerea cheltuielilor publice, ale sistemului public, ca procent din PIB. Acum, dacă te uiți la datele statistice, noi suntem la mare distanță de celelalte țări în tranziție la cheltuieli publice. În vestul Europei, statul este un stat mare, se apropie la 50% din PIB. Noi suntem la diferență de vreo 20 de puncte procentuale de cheltuielile statelor din Vest. Noi și bulgarii. …. Sistemul public de asistență socială e cumplit de prost finanțat. Iar profesia de asistent social trebuia să fie o funcție socială foarte importantă în România, în perioada de tranziție. Faptul este că asistentul social este mai prost plătit decât ceilalți specialiști din sistemul public. Serviciile publice sociale sunt slab finanțate. ….Dar salariul profesorului este extrem de scăzut în raport cu ceilalți, de exemplu în raport cu cei din sistemul sanitar. Oamenii se uită și ei în jur, pentru că dacă acum șapte-opt ani aveau toți același nivel, dintr-odată, unii din sistemul public încep să aibă salarii mari, în administrația publică și politică au salarii foarte mari, și televizorul e plin de aceste informații. Pentru profesori, e un fel de frustrare relativă, adică te uiți în jur și zici: „Dom’le, măcar să fim și noi cam la fel cu ceilalți”. Asta are un efect pervers, căci la salarii mici, vin oameni slabi. Oamenii slabi fac un învățământ slab. Fiind slab, scade și controlul. Pun mâna în foc, dacă facem o estimare empirică, chiulesc și profesorii și elevii, e un efect inevitabil al salariilor foarte mici. ….Gradul de satisfacție a românilor cu viața este la ora actuală cu 20 de puncte procentuale mai scăzut decât gradul de satisfacție a populației din țările în tranziție din Europa, e o diferență foarte mare. La noi, undeva la 57% sunt satisfăcuți cu viața, față de 70% la sută cu ceilalți…….” Integral: https://panorama.ro
“Industria alimentară, prizoniera importurilor. Topul celor mai mari deficite comerciale agroalimentare: fructele, legumele, carnea şi lactatele sunt pe podium .. România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi ♦ Deficitul comercial de produse agroalimentare procesate a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori. Importul de produse agroalimentare procesate a urcat anul trecut la 12,3 mld. euro, o valoare de aproape trei ori mai mare decât acum un deceniu. Spre comparaţie, exportul de astfel de bunuri a ajuns la 7,7 mld. euro, faţă de 3,3 mld. euro acum zece ani. Astfel, deficitul comercial de produse agroalimentare procesate a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori, la 4,6 mld. euro. România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi, respectiv carne de porc, peşte, lactate şi brânzeturi, hrană pentru animale de companie, fructe şi legume, produse de patiserie, bere şi băuturi spirtoase, arată studiul Strategii pentru echilibrarea balanţei comerciale a României prin stimularea şi susţinerea producţiei naţionale, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) la iniţiativa retailerului Penny. ZF a scris în mai multe rânduri că dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie analizată în paralel cu evoluţia producţiei autohtone de mâncare şi băuturi, un domeniu de siguranţă naţională. Spre exemplu, comerţul românesc a primit în 2021, ultimul an pentru care există date publice, investiţii străine directe în valoare de 1,6 mld. euro, arată datele BNR. De departe, cei mai mulţi bani au mers către comerţul alimentar, o piaţă de 22-25 mld. euro anual ca vânzări, dominată clar de zece lanţuri străine. Aceste investiţii trebuie însă dublate de unele în producţie. Spre comparaţie, producţia locală de alimente, băuturi şi tutun a adunat ISD-uri de doar 350 mil. euro în 2021. Diferenţa e atfel de aproape unu la cinci. În aceste condiţii, importul de produse agroalimentare procesate a urcat anul trecut la 12,3 mld. euro, iar deficitul comercial a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori. În ceea ce priveşte cele mai mari minusuri, România le înregistrează la fructe şi legume, carne de porc şi lactate. Deficitul cumulat pe cele trei pieţe fiind de peste 3 mld. euro. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Augustin Zegrean, despre legea privind pensiile speciale: Parlamentarii au făcut-o prost ….. „Legea este foarte neclară, scrisă cu multe probleme, greu de aplicat, e greu de înţeles, în primul rând, ce se urmăreşte prin legea asta. Să spui aşa, per total, că se taie pensii, e una, dar să scrii în lege lucrul ăsta este altceva. Acolo au avut probleme”, a afirmat Augustin Zegrean, miercuri seară, la Prima News. Fostul preşedinte al CCR a adăugat: „Chiar cred că nu sunt specialişti şi eu am spus de multe ori: se poate rezolva problema asta, dar trebuie rezolvată conform legii şi cu respectarea legii şi a Constituţiei. Nu e destul să vrei să scrii o lege, trebuie să ştii să scrii o lege, adică eu, care sunt beneficiarul legii, să înţeleg ce îmi spune acolo”. Zegrean a precizat că nicăieri în lume nu este acceptat ca un act normativ să aibă dispoziţii aplicabile retroactiv, iar în acest caz ar fi „o catastrofă, nu numai cu pensiile, în general vorbind”. Întrebat dacă, de acum înainte, pot fi diminuate pensiile de serviciu ale magistraţilor, fostul preşedinte al CCR a răspuns da. Da, se pot, sigur că se pot, numai că ei (parlamentarii – n.r.) au făcut această lege, au făcut-o prost, Curtea a declarat-o neconstituţională şi după practica Curţii, şi nu numai a Curţii din România, a Curţilor Constituţionale în general, în lume, o soluţie legislativă declarată neconstituţională nu mai poate fi adusă în alt proiect de lege. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“România, țara cu cea mai rapidă viteză la internet din Europa de Est, are cei mai mulți cetățeni din UE care nu-și permit o astfel de conexiune România a înregistrat în 2022 cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie din UE care nu își permit o conexiune la internet (25%), fiind urmată de Bulgaria și Ungaria, potrivit unui raport Eurostat. 2,4% din totalul populației UE nu și-a permis o conexiune la internet în 2022, se arată în raport. Defalcat pe țări din blocul comunitar, România are cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie care anul trecut nu aveau conexiune la internet: 25%. Îi urmează Bulgaria (20,5%) și Ungaria (16,5%). Ca mai scăzută pondere a populației care nu are acces la Internet a fost înregistrată în țări precum Danemarca și Finlanda (ambele cu 1%), urmate de Cipru și Luxemburg (1,5%). În același timp, România este considerată țara cu cea mai rapidă conexiune la internet din Europa de Est și este clasată pe locul 15 în lume, potrivit Economica.net. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Un continent în derivă În Africa, memoria ajutorului Uniunii Sovietice (indiferent cât de simbolic și cu ce componentă militară) se traduce acum într-o simpatie față de Rusia. Summitul Rusia-Africa, ce s-a desfășurat la Sankt Petersburg între 27 și 28 iulie, și lovitura de stat militară din Niger din 26 iulie se leagă. Iar legătura o constituie reapărutul Evgheni Prigojin, ai cărui mercenari sunt tot mai prezenți pe urmele loviturilor de stat din Africa subsahariană. Lovitura de stat din Niger e a patra din regiune, după cele din Mali (unde s-au succedat două: în 2020 și 2021), din Ciad (în 2021) și Burkina Faso (din 2022). În două din cele trei țări, – Mali și Burkina Faso – președinții aleși au fost răsturnați de junte militare, care au proclamat „guverne de uniune națională”, au cerut retragerea – în cel mai scurt timp – a forțelor franceze desfășurate în Sahel și au chemat, în locul lor, militarii Wagner. Acestor două țări li se adaugă Republica Centrafricană, unde, deși nu s-a produs (încă) o lovitură de stat, lucrurile au evoluat în aceeași direcție. Dacă ținem cont de faptul că la recentul summit de la Sankt Petersburg a fost prezent și președintele senegalez Maki Sall, putem constata că (după puciul de la Niamey) practic tot Sahelul a trecut din tabăra franceză în cea rusă. Și nu pe nesimțite, ci în forță, cu manifestații publice împotriva prezenței soldaților francezi și cu acuze de violențe și violuri aduse acestora. Cum a fost cu putință – în mai puțin de trei ani – această răsturnare? Primul lucru care trebuie spus e faptul că, pentru toate aceste țări subsahariene, Franța e fosta putere colonială. Decolonizarea – de la începutul anilor ’60 – a lăsat în memoria elitelor locale o reactivitate față de metropolă care, în timp, a devenit ideologie națională. Printre puținii oameni care au înțeles, cu mult înaintea timpului ei, ce va urma, filosoafa Simone Weil spunea: „Decolonizarea va face să curgă mai mult sânge decât colonialismul”. ….Până la decupajul european, Africa e un continent al regatelor comunitare, bazate pe structuri tribale de rudenie și de limbă. Ceea ce fac – voluntar sau nu – europenii e să proiecteze în această lume extrem de diversă (și de instabilă, date fiind războaiele dintre varii triburi și regate) modelul statului național unitar de factură apuseană. Or, în mod necesar, acesta e reglat de ideologia unității de neam și de limbă care, pe Continentul Negru, se traduce prin predominanța unei comunități (a unui trib) asupra alteia. ….Pe acest fond, angajamentul Uniunii Sovietice (începând cu susținerea Egiptului din momentul proclamării naționalizării Canalului de Suez, în 1956) în favoarea independenței și a dezvoltării – se înțelege, pe model socialist- a țărilor africane vine aproape ca o salvare pentru acestea. Mai înainte de toate, pentru că rușii sunt – de la bun început și fără ambiguități – în favoarea independenței acestor țări. Occidentalii ezită, uneori se opun manu militari (precum francezii în Algeria), alteori, după independență, joacă pe cartea uneia sau a alteia dintre tabere (asemenea mercenarilor belgieni din Congo), în funcție de interese inavuabile. Rușii vin cu „ajutoare”, e drept, mai puțin civile, mai mult militare, dar știu să-și facă propagandă (de pildă cu Universitatea Rusă a Prieteniei între Popoare „Patrice Lumumba”) și – pe fondul Războiului Rece – își susțin eficient aliații. …. Așa se face că, în Africa, memoria ajutorului Uniunii Sovietice (indiferent cât de simbolic și cu ce componentă militară) se traduce acum într-o simpatie față de Rusia. „Încercuirea capitalistă” pe care-o invocă Putin pe fondul Războiului din Ucraina le evocă liderilor africani propriile lor probleme – mai ales de natură economică –, pe fondul discrepanțelor comerciale dintre Continentul Negru și marile țări ale Occidentului. În fine, eșecul Operațiunilor Serval și Brakhane – menite a stopa terorismul islamic în Sudul saharian – îi face să se îndrepte către militarii ruși fără însemne, mult mai dispuși la „măsuri radicale” decât francezii. Pe de altă parte – cum o știm, mai ales noi, din istorie – „ajutorul frățesc” al rușilor nu e fără un cost. Iar acesta e reprezentat, peste tot unde se infiltrează militarii Wagner, de concesiunea zăcămintelor strategice locale, care îi permit Rusiei să poată funcționa și în vreme de embargou, și lui Prigojin să-și lărgească și împrospăteze „orchestra”. ….” Integral: https://revista22.ro
“De ce sunt necesare zonele de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Patru interese naționale occidentale de a ajuta Kievul să-și securizeze spatele …. Un angajament militar activ în teritoriile din vestul Ucrainei, cu avioane de vânătoare și armament antiaerian, din partea țărilor occidentale și a altor țări interesate, ar răspunde nu doar unui strigăt de ajutor ucrainean. Războiul Rusiei împotriva statului, economiei și populației ucrainene atinge interesele de bază ale multor națiuni din afara Europei de Est. Interesele naționale ale Ucrainei se aliniază cu ale multor alte țări ale lumii în cel puțin patru moduri și, prin urmare, cer o acțiune directă din partea actorilor din afara Ucrainei: În primul rând, capacitatea continuă a Ucrainei de a recolta și de a exporta produse alimentare și în special cereale este strâns legată nu numai de chestiuni umanitare îngrijorătoare. Este, de asemenea, o condiție necesară pentru menținerea stabilității și ordinii la nivel mondial. O penurie și o nouă creștere a prețurilor la produsele alimentare de bază, cum ar fi făina și pâinea, vor avea repercusiuni sociale și politice transcontinentale grave. Acestea pot include guverne instabile, revolte armate, fluxuri de migrație, creșterea xenofobiei și chiar războaie civile sau interstatale. O utilizare a puterii aeriene și antiaeriene occidentale și non-occidentale pentru a ajuta Ucraina să își asigure producția și exportul de alimente nu este, prin urmare, doar o chestiune de empatie sau de caritate față de ucraineni. O astfel de utilizare directă a puterii militare NATO și non-NATO ar fi suficient de justificată de necesitatea de a minimiza riscurile generice pentru securitatea internațională. Prevenirea foametei și a consecințelor sale distructive pentru ordinea globală este, în sine, un motiv suficient pentru a lua în considerare crearea unor zone de interdicție aeriană deasupra și în jurul Ucrainei. Astfel de măsuri ar putea fi justificate fără a se menționa măcar solicitarea ucraineană în acest sens și cu referire exclusivă la preocupările naționale non-ucrainene și la cele transnaționale mai largi. În al doilea rând, centralele nucleare ucrainene – inclusiv defuncta centrală nucleară de la Chornobîl – au devenit, de la începutul invaziei pe scară largă, în mod repetat, locuri, teatre, ținte și instrumente ale activității militare rusești. Riscurile transfrontaliere care decurg dintr-un astfel de comportament pentru sănătatea a milioane de ucraineni, dar și a cetățenilor din mai multe state membre NATO, sunt evidente. Atunci când Ucraina a cerut o zonă de interdicție aeriană în 2022, a fost surprinzător faptul că interesul național ridicat al mai multor țări europene în ceea ce privește siguranța materialului radioactiv al Ucrainei a rămas sub radar. Astăzi este timpul ca NATO și guvernele sale să se implice direct în protejarea cetățenilor lor de o repetare a consecințelor dezastrului de la Chornobîl din 1986. La fel ca și în ceea ce privește susținerea unei producții alimentare și a unui transport ucrainean stabil, interesul Ucrainei în protejarea centralelor sale nucleare poate fi considerat chiar secundar. Și în acest caz, cererea Kievului de instituire a unei zone de interdicție aeriană nici nu ar mai trebui să fie menționată în justificarea angajamentului militar al NATO și al altor aliați în spațiul aerian al Ucrainei. …..” Integral: https://www.contributors.ro
“Ne batem joc de valorile noastre! Campion mondial la Solitaire, dat afară de la ANAF Sector 3 România arată încă o dată că nu-şi respectă valorile! Marcel, triplu campion mondial la Solitaire şi vicecampion olimpic la Minesweeper, a ajuns pe drumuri după ce a fost dat afară de la ANAF Sector 3, unde a lucrat aproape 30 de ani. „E inadmisibil ce se întâmplă. Marcel a pus România pe harta mondială a jocurilor de pierdut timpul şi s-a trezit dat afară de la ANAF, de ce? Doar pentru că e în concediu medical de 8 luni?”, se întreabă Georgeta, fostă colegă a lui Marcel, ea însăşi membră a loturilor naţionale de Zuma şi Candy Crush. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“BREAKING Contract de 1,6 miliarde de euro semnat de Petrom cu italienii de la Saipem pentru lucrări de infrastructură în Marea Neagră. Suma va fi plătită de Petrom și Romgaz în părți egale…”
https://www.g4media.ro/breaking-contract-de-16-miliarde-de-euro-semnat-de-petrom-cu-italienii-de-la-saipem-pentru-lucrari-de-infrastructura-in-marea-neagra-suma-va-fi-platita-de-petrom-si-romgaz-in-parti-egale.html
“De ce punerea sub acuzare a lui Trump este un test fără precedent pentru democrația americană / „Constituția s-a îndoit doar, dar se poate rupe”
Fiecare punere sub acuzare a lui Donald Trump din ultimele luni a fost istorică în felul său. Dar cel mai recent act de acuzare atinge un nou nivel: acuzându-l de conspirație împotriva statului, acesta prezintă un fost președinte atât de hotărât să rămână la putere încât a pus în pericol bazele democrației americane, scrie AFP…..”
https://www.hotnews.ro/stiri-international-26438687-punerea-sub-acuzare-lui-trump-este-test-fara-precedent-pentru-democratia-americana-constitutia-indoit-doar-dar-poate-rupe.htm
“INCOGNITO Am dezlegat misterul crucilor gigant care au împănzit România / Cine este părintele Serafim, eminența cenușie din spatele afacerii. O cruce ar costa între 10.000 și 15.000 de euro
Zecile de cruci de mari dimensiuni care au apărut, în special în ultimul an, în mai multe județe din România reprezintă demersuri intermediate de un singur preot, pe nume Serafim, care ar fi stareț la o mănăstire de lângă Drăgășani, județul Vâlcea. În timp, Serafim a devenit capul unei rețele la nivel național care acționează cu discreție și plantează cruci în ritm rapid, fără autorizație în unele cazuri, după cum a descoperit, zilele trecute, G4Media.ro…..”
https://www.g4media.ro/incognito-am-dezlegat-misterul-crucilor-gigant-care-au-impanzit-romania-cine-este-parintele-serafim-eminenta-cenusie-din-spatele-afacerii-o-cruce-ar-costa-intre-10-000-si-15-000-de-euro.html
Mari tembeli…
https://www.g4media.ro/breaking-romania-a-autorizat-compania-chineza-lenovo-sa-participe-la-reteaua-5g-din-romania-in-ciuda-legislatiei-create-tocmai-pentru-a-impiedica-intrarea-chinei-in-piata-decizia-a-fost-semnata-de.html