Buna dimineata intr-o zi de sambata, 31 decembrie! În ultima zi a acestui an, dar şi în debutul anului 2023, vremea va fi deosebit caldă. Valorile maxime, în următoarele zile, se vor situa între 6-14 gr. Chiar şi în noaptea de Revelion vom avea temperaturi minime pozitive, cu cele mai ridicate valori în partea de vest a ţării, până la 6-7 gr. În restul regiunilor, valori între 0-5 gr. Inclusiv în Capitală valorile vor fi pozitive, între 12/3 gr. C. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile vestice și la munte.
“Pentru ce vom plăti mai mult de la 1 ianuarie 2023: de la taxe și impozite la masa în oraș. „Până și distracția ne va costa mai mult” …. Taxele și impozitele locale vor crește cu 5,1 la sută, cât era rata inflației la finalul anului 2021, așa cum prevede Codul Fiscal. …. TVA băuturi carbogazoase crește de la 9 la sută la 19 la sută ….Pentru veniturile obținute din chirii începând cu 1 ianuarie 2023, cota de impozitare va fi de 10%. În plus, contractele vor trebui înregistrate obligatoriu la ANAF. … „Pentru mare parte din populație, viața va fi și mai grea. De la alimente la utilități, la haine și încălțăminte, la tot ce au nevoie în viața de zi cu zi, toate vor fi mai scumpe decât în 2022. Și dacă nu era de ajuns experimentul social din 2022, în 2023 până și distracția ne va costa mai mult. …. Să nu uităm și că, în 2023, taxele și impozitele locale vor crește cu peste 5%, că asigurările vor fi mai scumpe și că, de la 1 ianuarie, să îți cumperi o casă nouă, de 2-4 camere va deveni o misiune aproape imposibilă în condițiile în care statul a decis să crească TVA-ul la locuințele mai scumpe de 600.000 lei de la 5 la 19%. O decizie sinucigașă pentru buget, în condițiile în care scăderea tranzacțiilor imobiliare va duce la căderi semnificative în toate industriile conexe, de la mobilă, la electrocasnice”, a adăugat Adrian Negrescu. Acesta este de părere că ajutoarele date persoanelor vulnerabile și creșterile de venituri nu acoperă nici pe departe inflația. „În loc să ofere românilor șansa de a trăi mai bine, de a investi într-o nouă locuință în țară și nu afară, statul le va cere mai mulți bani, le va taxa dur și tăios dorința de a avea o viață mai confortabilă. …. „Între timp, în alte țări, precum Spania și Polonia, TVA-ul la alimente a fost redus la zero, la fel cum s-au redus taxele la toate serviciile importante care au legătură cu viața de zi cu zi. Noi, din păcate, suntem singura țară din UE în care taxele cresc în vreme de criză, în care apar noi biruri și în care, prin inflație, statul ne face să trăim din ce în ce mai prost”, mai spune Adrian Negrescu. ….” Integral: https://ziare.com
“Noii informatori cibernetici și cum vrea statul să intre în mintea românilor Legea Securității Cibernetice a trecut prin filtrele parlamentare păstrându-și filosofia inițiatorilor care urmăresc controlul rețelelor sociale și militarizarea spațiului virtual. …. Noua lege a securității cibernetice trimisă președintelui spre promulgare poate transforma în suspect pe oricine are un laptop virusat și îi poate trimite la închisoare pe cei care au o părere diferită celei oficiale și o exprimă în mediul online. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, APADOR-CH, a descris pe larg pericolele acestei legi cu ocazia votului precipitat dat de senatori înainte de Crăciun. Senatul a scos câteva din prevederile absurde ale Legii, dar a păstrat suficient de multe încât, Avocatul Poporului tocmai a reclamat-o la Curtea Constituțională. De pildă, Avocatul Poporului consideră excesivă prevederea din Lege care sancționează acțiunile derulate de „o entitate statală sau nonstatală” prin lansarea unor campanii de propagandă sau dezinformare în spațiul cibernetic „de natură a afecta ordinea constituțională”. În acest caz, domeniul securității naționale devine foarte lax și orice articol critic, opinie diferită sau dezacorduri editoriale despre acțiunile statului ar putea fi incluse într-o astfel de campanie. APADOR-CH dă exemplul opiniilor antivacciniste, exprimate pe Facebook, care în baza noii legislații ar putea fi încadrate ca amenințări la securitatea națională și pedepsite cu dosar penal și eventual închisoare de la 6 luni la 5 ani, conform Codului penal. Controlul asupra libertății de exprimare poate constrânge și micile insule independente care au mai rămas în peisajul mediatic autohton să intre sub umbrela cenzurii sau autocenzurii spontane, care a devenit atât de comună în marile televiziuni de știri, dar nu numai. Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României lărgește, deci, domeniile securității naționale și dă mai multe puteri Serviciului Român de Informații (SRI), guvernului și altor instituții de stat. În cazul campaniilor de propagandă și dezinformare, este delegat SRI să depisteze răufăcătorii, pe cei care atentează la siguranța națională sau, poate, doar pe cei care strică imaginea decidenților, înalților demnitari. Legea e ambiguă, nu definește campania de propagandă sau dezinformare și îi lasă pe profesioniștii serviciilor să detecteze pericolele, să clarifice, eventual de la caz la caz, ce înseamnă campanie și să decidă dacă afectează sau nu siguranța statului. Avocatul Poporului consideră că oricum „sfera de aplicare este atât de largă, încât față de orice persoană se poate reține exercitarea unei acțiuni care constituie amenințare la adresa securității naționale”. …. Sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de forță ale statului român vor să controleze internetul, computerele personale, rețelele sociale, presa. Oricât de nocivă ar fi, însă, dezinformarea produsă de inamicii Occidentului, restrângerea dreptului la opinie, cenzura, presiunea militarizării spațiului virtual sunt mult mai periculoase și pot afecta pe termen scurt și lung viitorul României, alegerile, statul de drept. Brusc, ne-am putea trezi în întunericul din care am plecat acum 33 de ani. ….” Integral: https://www.dw.com
“Câți bani a recuperat ANAF din dosarele penale ale marilor corupți, în 2022. Prejudiciul înregistrat de statul român: un miliard de euro După un deceniu de luptă cu ”marii corupți”, în dosare cu prejudicii de peste un miliard de euro, ritmul de recuperare a banilor furați rămâne unul scăzut. …. Doar în dosarele de corupție în care inculpați au fost: Paul de România, Remus Truică, Radu Mazăre, Puiu Popovici, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, prejudiciul total depășește o jumătate de miliard de euro, potrivit datelor DNA. În 2018, Direcția Națională Anticorupție înainta suma de un miliard de euro ca provenind din dosare penale. …. ANAF ne-a comunicat că în primele zece luni ale anului (în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022), ”din activitatea de executare silită cazuri speciale, conform datelor și informațiilor transmise de structurile regionale de executare silită rezultă că a fost încasată suma de 109.713.341 lei”. Suma reprezintă aproximativ 22,3 milioane euro. La nivelul instituției, nu există o evidență exactă pentru aceste cazuri Instituția recunoaște că statistica nu este una foarte exactă, în condițiile în care nu există o evidență centralizată, executările silite fiind organizate la nivelul organalului fiscal regional. …. În tot anul 2021, ANAF a recuperat 135,2 milioane lei, adică aproape 28 milioane euro din dosare penale, cu 47% mai mult decât în 2020, potrivit datelor publicate de Libertatea. În prezent, ANAF are în lucru peste 40.000 de dosare la direcția specială care se ocupă cu recuperarea prejudiciilor din dosare penale. …. Deși în România există, din 2020, o lege a confiscării extinse a averilor ilicite, modul în care aceasta este aplicată este cu totul deficitar. Astfel, în cazul condamnaților care au apucat să-și înstrăineze averea sau și-au investit banii în bunuri care legal aparțin altor persoane, confiscarea se aplică doar când instanța ”își formează convingerea” că bunurile provin din activități infracționale. Evident, astfel de decizii pot fi contestate. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Cei mai fericiți dintre pensionari. O listă scurtă de foști magistrați care încasează până la 8.000 de euro pe lună Cele mai mari pensii „speciale” din 2022 sunt cele ale unor magistrați care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a legii care stabilește că nicio indemnizație nu poate fi mai mare decât salariul în plată. Unele dintre cele mai mari venituri de acest tip au fost obținute de către procurorii sau judecătorii care s-au pensionat în timp ce dețineau funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel mai recent caz este al procurorului militar Codruț Olaru. Acesta nu a mai așteptat o săptămână să-și finalizeze mandatul de șase ani în CSM, ci s-a pensionat începând cu data de 31 decembrie. Olaru a declarat anul trecut un salariu de 27.500 de lei pe lună de la CSM. Deși avea un apartament în București, el și-a stabilit domiciliul în localitatea Săucești, județul Bacău. Astfel, procurorul militar a încasat în fiecare an de mandat câte 157.000 de lei diurnă și detașare la CSM, chiar dacă are locuință în Capitală. Pentru a încasa o pensie mai mare decât salariul, Olaru a plecat din sistem înainte de finalizarea mandatului în Consiliu. Având în vedere că are gradul de general, pensia lunară a acestuia se ridică la aproximativ 45.000 de lei/lună. Alt membru al CSM care a plecat din sistem profitând de salariu mare este Gabriela Baltag. A ieșit la pensie înainte de finalizarea mandatului, cu o pensie de aproximativ 32.000 de lei/lună. La fel a procedat judecătoarea Nicoleta Margareta Tînț. Și ea a plecat din Consiliu înainte de expirarea mandatului, deși câștiga 27.000 de lei pe lună. Va încasa o pensie de aproximativ 32.000 de lei începând cu luna ianuarie a anului următor. …. Alte pensii uriașe încasează și foștii judecători ai Curții Constituționale.
- Daniel Morar a încheiat mandatul de judecător la CCR cu pensie de 323.000 de lei pe an, adică 27.000 de lei net/lună.
- Fostul său coleg Valer Dorneanu încasa în 2021 o pensie de 454.000 de lei, adică 37.800 de lei net pe lună.
- Mona Pivniceru, colegă cu Morar și Dorneanu în CCR, primea anul trecut 393.000 de lei, adică 32.750 de lei pe lună.
Alt magistrat cunoscut care s-a pensionat în acest an este Lucian Netejoru, fost inspector șef al Inspecției Judiciare, instituția care anchetează disciplinar magistrații. Netejoru s-a pensionat începând cu 1 iunie, venitul acestuia fiind de aproximativ 32.000 de lei pe lună. Nelu Ciobanu (51 de ani) a fost procuror militar, a ieșit din activitate în 2017 și a încasat anul trecut 34.500 de lei pe lună pensie. În prezent, s-a reangajat ca secretar de stat în ministerul Justiției și cumulează salariul cu pensia. …. Le plătește statul chiria Gheorghe Muscalu, fost procuror și fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a încasat anul trecut o pensie de 423.000 de lei, adică 35.250 de lei net pe lună. Informația apare în ultima lui declarație de avere, cea depusă în iunie 2022, Muscalu fiind membru în consiliul de administrație al companiei de stat Romarm. Un alt pensionar de top este Ilie Botoș, fost procuror general al României. El a ieșit din activitate în octombrie 2016, la 51 de ani, cu o pensie de 24.000 de lei, echivalentul a 5.300 de euro pe lună. Între timp, aceasta a crescut, pensiile magistraților fiind indexate ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui magistrat în activitate. Pe Muscalu și pe Botoș nu-i unește doar pensiile enorme, ci și faptul că foștii magistrați au apartamente primite de la stat, pentru care plătesc chirii modice. Europa Liberă a arătat că cei doi ocupă pe viață două apartamente de 185 și 124 metri pătrați din centrul Capitalei pentru care plătesc 443 de lei, respectiv 300 de lei chirie pe lună. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“De ce a scăzut producția de gaze în 2022 și cât de vechi sunt zăcămintele exploatate de România .… România va fi produs la finele acestui an aproape 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, reiese dintr-o notă de informare realizată la mijlocul lunii decembrie de compania de stat Romgaz. Scăderea este de 1,8% față de 2021, an în care industria a repornit după pandemie. Războiul și scăderea naturală a rezervelor de gaze sunt principalele cauze invocate de Romgaz. România și-a asumat, în strategia de dezvoltare din domeniul energiei 2021-2030, o scădere medie anuală de 2,5%; rezervele de gaz ale țării, unele exploatate de decenii, sunt în scădere. …. „Zăcămintele din România au o vechime foarte mare în exploatare: între 70-80 și chiar 110 ani de când sunt exploatate. Practic, un termen extrem de lung, aș putea spune aproape unicat la nivelul Europei și printre puținele zăcăminte atât de vechi care se exploatează din lume. Asta face ca aceste zăcăminte să se găsească undeva în partea a doua a vieții, adică în zona de declin”, spune Chisăliță. Cel mai vechi zăcământ exploatat de Romgaz este în județul Mureș, de unde se extrage gaz din 1913. …. „Războiul din Ucraina a condus la sincope în aprovizionarea cu materiale şi echipamente, generând întârzieri în achiziţia de piese pentru reparaţia unor compresoare, precum şi dificultăţi în derularea contractelor de lucrări, care au condus la întârzieri majore la introducerea în exploatare a unor noi capacităţi de producţie care ar fi putut diminua și mai mult declinul de producţie”, arată Romgaz, sub semnătura directorului general Răzvan Popescu. Romgaz mai identifică o cauză: închiderea unuia dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din țară, Combinatul Azomureș, care a dus la scăderea producției obţinute pe platforma Mureş – Corunca a Romgaz. …. „Pe de o parte, să încercăm să identificăm noi resurse de gaze naturale – aici vorbesc atât de zona offshore, care vedem că practic este întârziată cu aproape 10 ani de zile – cât și pe zona onshore; și nu în ultimul rând, să ne preocupe reducerea risipei de gaze naturale. România rămâne una dintre țările energofage chiar dacă este cea mai săracă țară din punct de vedere statistic sub aspectul sărăciei energetice”, spune Chisăliță. România a importat în primele zece luni din 2022 o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,828 milioane tone, cu 20,1% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, potrivit INS. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cum se explică suprataxa de 60% privind profiturile companiilor de petrol şi gaze? Daniel Anghel, PwC: Cota indică o nevoie mare de resurse bugetare. Vedem din nou lipsa de dialog cu mediul de afaceri Ordonanţa de urgenţă privind supraimpozitarea pe profit a companiilor producătoare de petrol, gaze naturale, cărbuni şi rafinării a fost publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe în aceeaşi zi în care a fost aprobată de Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă, fără a fi supusă consultării publice, aşa cum promisese Executivul în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, spune Daniel Anghel, partener coordonator servicii fiscale şi juridice, PwC România. …. „A ajuns deja o tradiţie ca, în perioada sărbătorilor de iarnă, guvernul să adopte acte normative cu impact major, fără dezbatere publică (…) Observăm că România a ales o cotă de 60%, de circa două ori mai mare decât limita inferioară propusă de Regulamentul UE, ceea ce indică o nevoie mare de resurse bugetare”, adaugă Daniel Anghel. …. „Vedem din nou lipsa de dialog cu mediul de afaceri, lipsa de predictibilitate şi transparenţă a procesului legislativ care pune presiune asupra investitorilor şi generează neîncredere în climatul economic din România, într-o perioadă în care investiţiile în energie sunt vitale. Totodată, vedem aceeaşi abordare în transpunerea unor regulamente europene, fără a le adapta pe cât posibil la contextul naţional”, continuă Daniel Anghel. Pentru anul viitor, Guvernul estimează că va obţine încasări la buget de 3,9 miliarde lei din aşa-zisa „taxă de solidaritate”. Totuşi, argumentează Daniel Anghel, Guvernul nu a realizat o analiză de impact, un studiu de tip costuri-beneficii, în condiţiile în care Regulamentul UE prevede că această contribuţie se impune companiilor, cu excepţia cazului în care statele membre au adoptat deja măsuri naţionale echivalente. „Având în vedere că România are deja în vigoare o contribuţie de solidaritate, respectiv contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, care se aplică începând cu 1 septembrie 2022 prin OUG 119, pentru a colecta lunar la buget un miliard de lei destinat măsurilor de sprijin pentru facturile la energie, rezultă că România are acum două contribuţii de solidaritate în acelaşi sector economic şi cu acelaşi scop. Analiza de impact era necesară şi pentru a vedea dacă era necesară implementarea contribuţiei prevăzută de Regulamentul UE sau contribuţia existentă era echivalentă.” ….” Integral: https://www.zf.ro
“Frica și apelurile la frică în comunicările privind schimbarea climei. Studiu de caz: Coperțile revistei The Economist din perioada 2005 – 2022 …. După cum am documentat într-o serie de articole anterioare, climatismul a luat amploare în ultimii ani, devenind atât de omniprezent și de bine înfipt în viața publică, încât este din ce în ce mai greu de demascat fără a fi catalogat drept un negaționist al climei. Ne confruntăm zilnic cu această viziune periculos de mioapă care reduce condiția lumii la soarta temperaturii globale sau la concentrația atmosferică a dioxidului de carbon, în detrimentul acordării unei atenții serioase altor probleme, mai variate și de mai mare prioritate precum sărăcia, sănătatea, educația, terorismul, libertatea etc.[1] Am ajuns să trăim ca și cum doar clima ne determină prezentul și viitorul. Trăim astăzi într-un climat (sic!) de teamă cu privire la viitorul climei noastre. Limbajul discursurilor publice despre încălzirea globală antropogenă (cea naturală nu se pune în discuției) utilizează în mod curent un vocabular plin doldora de cuvinte precum „catastrofă”, „apocalipsă”, „urgență”, ”extincție”, „teroare”, „cod roșu”, „pericol”, „colaps” ș.a. Dar discursurile despre frica față de schimbarea climei nu sunt, cum s-ar crede, o invenție mass media a ultimelor decenii. De fapt, pentru a le pune într-o perspectivă temporală mai vastă, trebuie să menționez existența a cel puțin trei tipuri de discursuri, condiționate cultural și poziționate istoric.[2] 1. Clima ca judecată cerească (frica de cauze necunoscute) De-a lungul timpului, vremea a fost o parte importantă a narațiunii religioase. Evenimentele meteorologice extreme (secete, furtuni) au fost multă vreme interpretate de oamenii și culturile pre-moderne ca semne ale judecății divine, situație care mai persistă încă în multe societăți tradiționale. Fricile provocate de acele evenimente extreme au fost cauzate de necunoașterea și neînțelegerea cauzelor adevărate, naturale. Exemplu: arderea pe rug a „vrăjitoarelor” care, în perioada Micii Glaciații (1500 – 1650), ar fi produs friguri abundente și persistente, deci foamete și boli.[3] Acest tip de frică a fost eliminat, sau cel puțin îmblânzit, prin adoptarea explicațiilor naturaliste despre fenomenele meteorologice. 2. Clima ca patologie (frica de locuri necunoscute) Începând din sec. al XVI-lea și până în sec. al XIX-lea, exploratorii europeni au descoperit populații și climate noi, precum cele tropicale, deșertice, polare, diferite de ce era cunoscut până atunci. Clasificarea climatelor tropicale ca periculoase și amenințătoare a fost strâns împletită în discursul despre aclimatizare – ar putea albii europeni să locuiască și să supraviețuiască în climate „ostile”? A apărut astfel o clasificare morală a climatelor tropicale, pe lângă cele geografice existente, propuse de Humboldt sau Köppen. …. 3. Clima ca o catastrofă (frica de viitorul necunoscut) Aici suntem pe un teren binecunoscut și actual – discursul despre frica și pericolele care domină tot mai mult portretul schimbării globale antropogene sau avatarul său „încălzirea globală”, considerate o catastrofă planetară. Ceea ce se cunoaște foarte puțin și se pomenește chiar mai puțin, din motive propagandistice, sunt declarațiile savanților de care se leagă începuturile studiilor actuale despre încălzirea globală. …. Dacă primele două tipuri de discursuri despre emoțiile negative provocate de schimbarea climei – frica de cauze necunoscute, respectiv frica de locuri necunoscute – au fost substanțial anihilate (nu complet înlăturate), frica de viitorul în care schimbarea climei este o posibilă catastrofă ridică niște întrebări vitale: Vom putea să facem inofensiv și acest discurs contemporan al fricii climatice, omniprezent și periculos? Sau, din contra, suntem condamnați să trăim perpetuu cu sabia catastrofei climatice deasupra capetelor? Există oare vreo modalitate să învingem această frică, o maladie care face ravagii pe multe meridiane, conform motto-urilor alese pentru articol și a numeroaselor exemple pe care cititorii le-au putut găsi în articolele mele de-a lungul ultimilor ani? …. Deși problematica apăruse de ceva vreme, The Economist a publicat prima copertă dedicată schimbării climei (aka încălzirii globale) pe 10 decembrie 2005 (textul a fost Don’t dispair – Grounds for hope on global warming). Împreună cu următoarele 13 coperți similare, tematica climatică reprezintă 1,4% din totalul coperților revistei. …. În final, combinând toate elementele Tabelului 1, apelul la frica față de viitorul climatic necunoscut lansat de The Economist apare cu trei grade de intensitate – scăzut, moderat și ridicat. Dacă la început, în 2005, am reținut un apel scăzut la frică, regăsit numai în 2015, în restul anilor se poate constata o creștere a utilizării apelului la frică, atingând valori moderate (4 ani) și crescute (8 ani). …. Întrebarea esențială care se pune în legătură cu apelurile la frică lansate de mass media în general și de diverse reviste non-științifice în special este următoarea: Care sunt urmările acestor apeluri la frică? Devin privitorii coperților revistelor Time sau The economist mai înfricoșați decât erau înainte, mai anxioși, mai apocaliptici, mai dornici de acțiuni etc.? …. Apelurile la frica de schimbarea climei sunt sortite eșecurilor indiferent de numărul și conținutul coperților revistelor, filmelor din categoria Don’t Look Up, reportajelor narate apodictic/apocaliptic de Sir David Attenborough etc. Pentru că se pervertește limbajul cotidian transformând-l într-unul cu valențe orwelliene: O clădire în flăcări este o urgență. O navă care se scufundă este o urgență. Un nebun care trage în oameni este o urgență. Evoluția condițiilor din atmosfera planetei va avea un impact asupra vieții de pe suprafața acesteia, dar ritmul și amploarea evoluției nu se califică suficient pentru a fi catalogate drept o criză iminentă, de tipul „apel la 112” sau „apel la 911″ – Veniți urgent să ne salvați de la catastrofă, apocalipsă, colaps, cod roșu etc.!!! ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Cel mai puternic om de Dreapta. După cearta cu Alina Gorghiu a venit și pierderea funcției de președinte a PNL pentru Orban și Cîțu .… Ultimii trei șefi ai PNL au fost numiți sau demiși în funcție de relația politică pe care o aveau la acel moment cu Alina Gorghiu, preferata lui Klaus Iohannis din rândul liberalilor. Ludovic Orban a rămas și fără poziția de premier după un conflict cu aceasta. Influența Alinei Gorghiu în rândul PNL, dar și la Cotroceni amintește de Elena Udrea care intervenea în deciziile fostului PDL cu girul fostului Președinte al României, Traian Băsescu. Alina Gorghiu, cel mai puternic om de Dreapta din România. Cum au căzut foștii premieri după certuri cu ea La începutul toamnei anului 2020, unul dintre cei mai importanți lideri PNL, ne povestea, sub rugămintea să nu fie citat cu numele, că în partid a apărut o mică ceartă care riscă să explodeze. Alina Gorghiu nu mai vorbește cu Ludovic Orban. …. A urmat votul pentru alegerea parlamentarilor de la începutul lunii decembrie 2020, iar PNL a pierdut primul loc, ceea ce a dus la nemulțumirea unor lideri regionali, dar i-a oferit un prilej Alinei Gorghiu de a-l contra pe Orban. …. După alegerile amintite, a venit de la Cotroceni varianta ca Ludovic Orban să nu mai fie propus premier, ci Nicolae Ciucă. Propunere susținută sau inițiată, printre alții, și de Alina Gorghiu, conform surselor impact.ro. … La acel moment, liderii USR Plus îl considerau pe Florin Cîțu un liberal modern cu care se poate lucra pentru a se concepe un nou mod de guvernare în România, spre deosebire de Ludovic Orban care era văzut un politician gata să facă alianțe cu oricine. Florin Cîțu era promovat de Alina Gorghiu și în interiorul PNL ca un posibil premier, așa cum ne-au spus mai multe surse liberale. După anunțul USR, liberalii au decis să-l susțină pe Florin Cîțu pentru funcția de premier într-o alinață cu USR, UDMR și minorități. …. Alina Gorghiu este liberalul care l-a adus pe Cițu în PNL, în anul 2016. La acel moment, aceasta ocupa funcția de președinte al partidului. Cîțu este un apropiat al lui Lucian Isar, soțul Alinei Gorghiu. De altfel, Lucian Isar era un prieten bun al lui Florin Cîțu de pe vremea când acesta era ministru de Finanțe în cabinetul lui Ludovic Orban. Cîțu l-a numit pe Isar în poziția de reprezentant al României la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Cei doi se cunosc de mai bine de 15 ani, din mediul bancar. Amândoi au lucrat împreună la Citybank și ING. Isar este un personaj controversat, de profesie economist care a urmat studii la Colegiui Național de Apărare și la Academia Națională de Informații. …. Chiar și după ce Ludovic Orban a pierdut funcția de premier, conflictul cu Alina Gorghiu nu a fost unul stins. Aceasta din urmă i-a spus lui Orban că va pierde și conducerea partidului. …. În luna iulie 2021, acest conflict a devenit public de la o miză puerilă, un post de inspector general școlar în județul Argeș. Alina Gorghiu, deputat de Argeș, a încercat să schimbe inspectorul general școlar, moment în care Orban a pus-o la punct fără perdea. „Nu știam că o colegă senator conduce Guvernul și Ministerul Educației și că inspectorii școlari sunt schimbați la comandă politică”, a afirmat astăzi Orban pe 21 iulie. Atunci, premierul în funcție recunoștea și că Gorghiu îl contestă în partid. …. Din poziția de șef PNL, el a condus o parte din negocierile interne pentru desemnarea miniștrilor din cabinetul condus de Nicolae Ciucă. ….Mai exact, Alina Gorghiu insistă să fie desemnată la Justiție, în condițiile în care pentru acest minister se luptau deja Cătălin Predoiu și Iulia Scântei. Gorghiu s-a supărat că Florin Cițu nu a insistat pentru numirea ei la Justiție și între cei doi relațiile s-au răcit, așa cum ne-au mai precizat surse liberale. …. Curios sau nu, în mai puțin de trei luni, Ciți pleacă de la șefia Senatului. Și-a dat demisia pe 30 iunie 2020. Ironic, în locul său a fost numită în funcție ca interimar, Alina Gorghiu. Și acum această ocupă funcție de al doilea om în stat, conform Constituției României. Primul om în stat este Klaus Iohannis, protectorul politic al acesteia. ….” Integral: https://www.impact.ro
“Lecțiile neînvățate ale lui 2022 …. 1) Pandemia de Covid 19 s-a stins aproape de la sine, lăsând în urma sa milioane de morți și un conflict mai ascuțit ca niciodată între știință și pseudoștiință, între adevăr și fake news, între solidaritate și egoism. Cei doi ani de pandemie oficială au pus la grea încercare societățile actuale, iar cea românească nu pare să fi ieșit mai întărită din dura experiență la care a fost supusă. În același timp, în condițiile unei gestionări adeseori deficitare, abuzive sau chiar dincolo de limitele legii de către stat a pandemiei, rolul nefast al acestor dispozitive s-a tradus și prin confiscarea și, deci, anihilarea posibilităților de critică necesară a formelor de putere, a mecanismelor securitare și de capturare a unei părți crescânde din viețile private a oamenilor de către diferitele și netransparentele structuri de informații. …. 2) Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ne-a întors cu șapte decenii în urmă, reînviind o formă parțial tehnologizată a războiului clasic. … Ocuparea de teritoriu cu armament greu, bombardarea orașelor, a spitalelor, gărilor, școlilor, uciderea și violarea civililor ne-au trezit la o realitate pe care o credeam depășită, dacă am fi rămas cumva insensibili la crimele oribile petrecute în alte zone ale lumii în ultimele zeci de ani. …. În același timp, criza energetică declanșată de războiul dus de Rusia în Ucraina a scos la iveală supărătoarea dependență de și complicitate cu Rusia, fragilitatea arhitecturii diplomatice și de relații internaționale atunci când este construită pe compromis și interese mai puțin transparente. Iar ca un efect al acestei crize, la un capăt al ei, regăsim un stat incompetent și incoerent, care se trezește cu cămara plină de oalele sparte în timp de privatizările frauduloase sau de contractele direcționate spre grupuri de interese obscure și prădătoare. 3) În plan intern, societatea românească trăiește încă stupefacția și frustrarea – abil întreținute de o clasă politică eșuată și iresponsabilă – a neadmiterii în spațiul Schengen. O țintă de politică externă și diplomație construită prost, urmărită de niște politicieni incapabili să articuleze câteva fraze corecte în limba română, darmite să priceapă subtilitățile dialogului internațional. O țintă mărită artificial de o media cumpărată cu bani grei de către partidele aflate la guvernare, care au sperat să-și poată compensa o parte din politicile interne jalnice printr-un succes răsunător în exterior. ….. 4) Adaug la lista evenimentelor marcante ale acestui an dezbaterea din jurul sinistrelor proiecte de legi ale Educației. O fac pentru că ea dă seama de riscul pe termen lung pe care îl creează pentru societate promovarea de către o rețea de oameni foarte puternici, dar lipsiți de orice integritate, a unor proiecte anume concepute pentru interesele acestei rețele și nicidecum pentru generațiile de mâine, proiecte care nu promit o Românie mai dreaptă și mai educată, ci o Românie mai capturată și mai îngăduitoare cu frauda. …. Am văzut în acest an, în toată splendoarea sa, spectacolul grotesc al deficitului de etică și integritate publică: atunci când poți aduna într-un același guvern un prim-ministru, un ministru de Interne și un ministru al Educației suspectați temeinic de plagiat și fraudă intelectuală, e greu să susții că România trebuie să fie una educată și să convingi oamenii că merită să se alinieze în spatele unor idealuri comune promovate de asemenea personaje. A fost un an din care au ieșit înfrânți, ca de obicei, concetățenii noștri cei mai săraci și mai dezavantajați din satele și orașele românești: pandemia, războiul, criza energetică, neaderarea la Schengen sau gestionarea defectuoasă a educației – toate acestea îi lovesc în primul rând pe ei și pe copiii lor. Nu a fost un an în care dreptatea socială și solidaritatea să iasă câștigătoare, dimpotrivă. Iar lecțiile acestui an vor fi învățate în anii ce vin, căci, cu siguranță, niciuna din provocările lui 2022 nu se încheie la noaptea dintre ani. Și pentru că tot e ora bilanțului, îmi iau libertatea de a numi aici doar două personalități care țin aprinsă în România flacăra speranței, care sunt cel puțin pentru mine veritabile modele sociale și morale: Emilia Șercan și Valeriu Nicolae. ….” Integral: https://presshub.ro
“Se revine la sistemul Bretton Woods? Băncile centrale cumpără puternic aur ….. Deși China și Rusia nu recunosc, surse din piață susțin că băncile centrale de la Beijing și Moscova vor să diminueze pe cât posibil ponderea dolarului american ca monedă de rezervă și cumpără aur. Oficial, cele mai mari achiziții de aur au fost făcute de băncile centrale din Turcia, Uzbekistan și Qatar, dar neconcordanțele din date arată că există achiziții nedeclarate. Etalonul aur Ultima dată când acest nivel de cumpărare a fost văzut a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global, scrie Financial Times. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat cantități masive de aur din SUA, ceea ce a dus la o diminuare puternică a prețului și la prăbușirea rezervelor de aur din Londra. Acest lucru a grăbit dispariția sistemului Bretton Woods, care a legat valoarea dolarului american de metalul prețios. În 1971, președintele SUA Richard Nixon a anunțat renunțarea ”temporară” la etalonul aur, dar o revenire nu s-a produs nici până în zilele noastre. Fuga de azi a băncilor centrale către aur ”ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine”, după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful de cercetare la BullionVault, o piață a aurului. … Specialiștii pieței consideră însă că achizițiile din Rusia și China indică o reticență tot mai mare a țărilor de a se baza pe bancnota verde. ….” Integral: https://ziare.com
“
Ucraina, America: Anthony Snyder și Anne Applebaum despre ”Cine ajută pe cine?” Nimic nu a fost mai important în anul 2022 decât soarta Ucrainei. Nimic nu va fi mai important nici în anii ce vor veni. Nicio conflagrație din ultimii 40 de ani nu a făcut atâtea victime: războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990 au adus cu ele circa 130.000 de morți, războiul din Golf (1991) aproximativ aceeași cifră (predominant soldați), 50.000-60.000 de victime la invadarea Irakului în 2003 (multe vieți au pierit în războiul civil care a urmat, cum s-a întâmplat și după intervenția americană în Afganistan). Conform surselor cele mai credibile, engleze și americane, numărul celor uciși până acum în Ucraina depășește deja valorile cele mai înalte enumerate mai sus. …. Rezistența Ucrainei la invazia genocidară a Rusiei face pentru securitatea Statelor Unite, afirmă Timothy Snyder, mai mult decât orice politică americană. Schimbarea pe care o aduce Ucraina asupra echilibrului global crește speranța menținerii păcii în deceniile care urmează. Republicanii prezintă China drept rivalul pe termen lung al Americii. Și republicanii, și democrații sunt de acord că războiul dintre cei doi uriași ar porni, dacă ar porni, în urma invadării Taiwanului de către China. Or, prin rezistența lor la invazia rusească, ucrainenii le-au demonstrat chinezilor riscurile unei asemenea aventuri. Apărându-se, ucrainenii au redus riscul unui război major și al unui război nuclear. Pentru această realizare extraordinară, datorată curajului și priceperii ucrainenilor, aceștia ar merita să primească mai mult credit și mai mult sprijin. Învingând forțele armate ale Rusiei și expunând slăbiciunea Rusiei, ucrainenii au făcut puțin probabil un război care să cuprindă întregul continent european. Următorul raaționament merită reprodus ad litteram: „Timp de zeci de ani, administrațiile republicane și democrate nu au reușit să formuleze o politică capabilă să pună stavilă intenției Rusiei de a slăbi și de a anula ordinea internațională. Rusia servește drept laba pisicii, făcând ceea ce China nu și-ar dori să fie văzută făcând”. Ucrainenii au redus posibilitatea unei agresiuni chineze prin Rusia și au făcut ca agresiunea chineză directă asupra intereselor SUA să fie mai puțin probabilă. A fost suficient să se apere, fără a face vreo mișcare împotriva Chinei. Opunând rezistență, ucrainenii au creat o oportunitate pentru politica SUA care altfel nu ar fi existat. Toate acestea, fără ca nicio viață americană să fie pusă în pericol. Să fie prea mari resursele trimise de SUA, Ucrainei? Echivalentul unei erori de rotunjire a bugetului apărării. În concluzie, afirmă Snyder, câștigurile pe care rezistența ucraineană le aduce securității americane sunt atât de enorme, încât instituția de securitate națională a SUA este jenată să vorbească despre ele direct. Reproduc din nou: „Este incomod să spunem că o altă țară face atât de mult pentru noi. Este ciudat să spunem că rezistența ucraineană a făcut mai mult pentru siguranța americanilor decât orice politică a SUA de la sfârșitul Războiului rece. Dar este adevărat și trebuie spus”. …. Dacă planul rus ar fi fost realizat, Kievul ar fi fost cucerit în doar câteva zile. Zelensky, soția sa și copiii săi ar fi fost uciși, statul ucrainean ar fi fost preluat de colaboratorii care își aleseseră deja apartamentele de la Kiev. Armata rusă ar fi luptat cu rămășițele armatei ucrainene, localitate după localitate, iar Ucraina ar fi astăzi împânzită de lagăre de concentrare, de camere de tortură și de închisori improvizate – precum în Bucha, Izyum, Herson etc. O generație de scriitori, artiști, politicieni, jurnaliști și lideri civici ucraineni ar fi deja îngropați în gropi comune, cărțile scoase din școli și biblioteci, limba ucraineană suprimată în toate spațiile publice. Sute de mii de copii ucraineni ar fi fost răpiți și transportați în Rusia sau traficați mai departe. Soldații ruși s-ar afla deja la granițele Poloniei. NATO ar fi în haos și ar trebui să cheltuiască miliarde pentru a se pregăti pentru inevitabila invazie a Varșoviei, Vilniusului sau Berlinului. Milioane de refugiați ucraineni ar hălădui prin Europa. Economia moldovenească s-ar fi prăbușit în întregime, iar guvernul format la Chișinău pe valul victoriei ruse ar fi planificat încorporarea în federația ruso-belaruso-ucraineană – salutată de un propagandist pe 26 februarie 2020. De cealaltă parte a lumii, planurile chineze de a invada Taiwan ar fi fost în plină desfășurare. Beijingul ar presupune că o America care nu vrea să apere un aliat european, blocată în fața unei Rusii în ofensivă, nu va sări în ajutoruo unei insule din Pacific. Iranienii, încurajați de succesul Moscovei ar fi anunțat că au achiziționat, în sfârșit, arme nucleare. Ad litteram: „Din Venezuela până în Zimbabwe și până în Myanmar, dictaturile din întreaga lume și-ar fi înăsprit regimurile și și-ar fi intensificat persecuția împotriva oponenților lor, acum siguri că vechile reguli — convențiile privind drepturile omului și genocidul, legile războiului, tabuul împotriva schimbării granițelor prin forță — nu se mai aplică”. …. Integral: https://www.contributors.ro
“Un analist de la Harvard face bilanțul sumbru al lui 2022: Cele 3 mari surprize pentru Rusia, China și SUA …. Michael Barone consideră că prima surpriză a anului 2022 o constituie Rusia, dar nu datorită faptului că a invadat Ucraina, ci datorită slăbiciunii arătate de armata lui Putin, care spera să cucerească țara vecină în doar câteva zile. Experții militari au spus că Rusia are o superioritate covârșitoare și că ar putea ocupa Ucraina destul de repede. În mod evident, administrația Biden a împărtășit acest punct de vedere, evacuând Ambasada SUA și oferind un avion pentru a-l salva pe președintele (și fostul actor de comedie) Volodimir Zelenski, care în acel moment a rostit cuvintele nemuritoare: „Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”. O a doua surpriză a anului 2022 a fost declinul Chinei. Nu a trecut mult timp de când unii analiști au prezis că economia sa va fi în curând mai mare decât cea a Americii și că experții săi centralizați și autoritari, arătau calea de a planifica viitorul. Blocarea rigidă a Partidului Comunist Chinez pentru a suprima COVID-19 a provocat mai multe daune economice decât aproape oricine a considerat că este posibil. Vestea bună despre aceste așteptări este că eșecul neașteptat al Rusiei de a cuceri Ucraina ar putea să-i fi făcut pe liderii Chinei să fie mai precauți în ceea ce privește atacarea Taiwanului, susține Barone. O a treia surpriză din acest an este că transferurile masive de trilioane de dolari, inițiate de administrația Trump și crescute considerabil de democrații lui Joe Biden, nu au restabilit economia americană cu inflație scăzută. Astfel, inflația Statelor Unite a crescut până la 9,06% în iunie 2022, însă ea a scăzut la valoarea 7,11% în noiembrie. Teoria din spatele acestor infuzii enorme de dolari este că, atunci când cererea scade, dacă arunci destui bani din elicoptere (metafora lui Milton Friedman), va rezulta o creștere. Barone susține că acest procedeu financiar a funcționat în anii copilăriei sale din Detroit Dându-le consumatorilor mai mulți bani prin subvenții sau reduceri de taxe, cererea de mașini a crescut, iar General Motors, Ford și Chrysler și-au rechemat toți acei muncitori pe care i-au concediat cu câteva luni înainte. …” Integral: https://ziare.com
“Universul e al nostru! Românii răpiţi de extratereştri au început să trimită bani acasă …. În prezent, la Dristor Exchange se pot schimba dolari Klingonieni chiar şi fără buletin. Printr-un serviciu gen Revolut Galactic poţi trimite şi primi bani rudelor. Din cauza unor bizarerii spaţio-temporale, unii spun că au primit bani din viitor, exact când aveau nevoie să dea o şpagă la medic. Recent, SETI, institutul pentru cercetarea mesajelor din spaţiu, a crezut că a primit un mesaj de la altă civilizaţie, dar de fapt era un virament bancar făcut de un moldovean plecat în Proxima Centauri, cu mesajul „Să daţi şi la veterinar, să nu-i beţi pi tăţi. Daţi şi la părintele, şi la doctor, dar şi la biserică! “. Pe lângă bani, românii trimit şi alte lucruri folositoare, precum plutoniul aruncat de extratereştri din gospodăriile lor. Cei mai mulţi români plecaţi în spaţiu vin în ţară când sunt eclipsele, că atunci au ei concedii. Cei mai mulţi vin să-şi reînnoiască buletinele, sau să ia copiii în spaţiu, pentru şcoală. ….Marian spune că viaţa în altă dimensiune nu e atât de uşoară, şi nu doar pentru că acolo nu există şaorma de acasă. „Extratereştrii sunt şmecheri. Ei au OZN-uri de lux, muncesc doar câteva ore pe zi, se respectă, îşi fac vacanţele în alte galaxii şi râd de români, pe care îi tratează ca pe nişte extratereştri de categoria a doua şi de multe ori trag cu laserele în ei doar ca să se distreze “, s-a plâns acesta. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Dragi prieteni vazuti si nevazuti, să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, înţelegere şi recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri, cu sanatate! La mulţi ani 2023!
@Desy si @Cetatean
Like this:
Like Loading...
“De ce a scăzut producția de gaze în 2022 și cât de vechi sunt zăcămintele exploatate de România .… România va fi produs la finele acestui an aproape 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, reiese dintr-o notă de informare realizată la mijlocul lunii decembrie de compania de stat Romgaz. Scăderea este de 1,8% față de 2021, an în care industria a repornit după pandemie. Războiul și scăderea naturală a rezervelor de gaze sunt principalele cauze invocate de Romgaz. România și-a asumat, în strategia de dezvoltare din domeniul energiei 2021-2030, o scădere medie anuală de 2,5%; rezervele de gaz ale țării, unele exploatate de decenii, sunt în scădere. …. „Zăcămintele din România au o vechime foarte mare în exploatare: între 70-80 și chiar 110 ani de când sunt exploatate. Practic, un termen extrem de lung, aș putea spune aproape unicat la nivelul Europei și printre puținele zăcăminte atât de vechi care se exploatează din lume. Asta face ca aceste zăcăminte să se găsească undeva în partea a doua a vieții, adică în zona de declin”, spune Chisăliță. Cel mai vechi zăcământ exploatat de Romgaz este în județul Mureș, de unde se extrage gaz din 1913. …. „Războiul din Ucraina a condus la sincope în aprovizionarea cu materiale şi echipamente, generând întârzieri în achiziţia de piese pentru reparaţia unor compresoare, precum şi dificultăţi în derularea contractelor de lucrări, care au condus la întârzieri majore la introducerea în exploatare a unor noi capacităţi de producţie care ar fi putut diminua și mai mult declinul de producţie”, arată Romgaz, sub semnătura directorului general Răzvan Popescu. Romgaz mai identifică o cauză: închiderea unuia dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din țară, Combinatul Azomureș, care a dus la scăderea producției obţinute pe platforma Mureş – Corunca a Romgaz. …. „Pe de o parte, să încercăm să identificăm noi resurse de gaze naturale – aici vorbesc atât de zona offshore, care vedem că practic este întârziată cu aproape 10 ani de zile – cât și pe zona onshore; și nu în ultimul rând, să ne preocupe reducerea risipei de gaze naturale. România rămâne una dintre țările energofage chiar dacă este cea mai săracă țară din punct de vedere statistic sub aspectul sărăciei energetice”, spune Chisăliță. România a importat în primele zece luni din 2022 o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,828 milioane tone, cu 20,1% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, potrivit INS. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: The Jungle Book, animaţia Disney din 1967, manualul de căpătâi pentru 2023 al managerului român
…. Carismaticul Baloo, instructorul de serviciu. Intruchiparea perfecta a modului in care se face training in corporatii, 10% lucruri utile si 90% distractie si pierdere de vreme, caci, nu-i asa, sa nu stresam prea tare angajatii cu dezvoltarea profesionala, poate se supara si pleaca.
Magnificii Buzzy, Dizzy, Flaps si Ziggy, vulturii inspirati de The Beatles, care sunt intr-o deruta totala, le este imposibil sa decida incotro s-o apuce “Hey Flaps, what we’re gonna do?” ”I don’t know, what you wanna do?” O adevarat echipa de management al crizei, nu credeti? Si amintiti-va acum ultima sedinta in care vi se cerea o analiza a competitiei, din ce in ce mai agresive, si un plan de actiune: ”I don’t know, what you wanna do?” Nu trebuie sa faceti nimic, la deficitul de resurse umane nimeni n-o sa aiba curajul sa va dea afara.
Exigentul Colonel Hathi, militar de cariera, un autentic ofiter operational, de buna seama la fel cum sunt cei din operatiunile corporatiilor de astazi. Care conduce cu mana (trompa) de fier organizatia si solicita disciplina, atitudine si pasiune. Un respectat formator de echipa, retineti scena in care cere voluntari ca sa mearga in cautarea lui Mowgli si patrula se da un pas in spate, lasand in fata angajatul visator, probabil pe cel care munceste. Un crampei de viata reala in corporatii in care cei mai multi imping o hartie si unul, maximum doi, sunt cei care lucreaza din greu.
Hipnotizantul Kaa, cu acea privire care iti da incredere si calm – foarte asemanator cu specialistii de resurse umane din corporatiile care fura angajati. “Trust in me you can sleep safe and sound, knowing I am around”. Iti promit ca o sa ai niste beneficii extraordinare si intri intr-o echipa minunata, asa ca pleaca de la job-ul tau. Ai incredere in mine.
Si desigur, ultimul pe lista, narcisistul King Louie, VIP-ul junglei, desprins de nevoile grupului, mereu nemultumit de ceea ce are, in cautare de mai multa putere. Aspirand sa acumuleze atata putere incat sa ia si locul celui de deasupra lui in lantul trofic, chiar daca asta inseamna sa distruga organizatia. Inconjurat, neaparat, de armata de aplaudaci, gata la randul lor sa-i ia locul. Cu cine seamana oare King Louie intr-o subsidiara a unei corporatii?
….Iar amatorilor de o lectura care strabate istoria sa le reamintim ca pe 30 decembrie, acum 157 de ani, se nastea la Mumbai poetul, prozatorul si jurnalistul britanic Sir Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1907. Autorul inegalabilului poem “IF” ne-a invatat, inclusiv pe cei din lumea afacerilor ca “ai mii de motive sa esuezi in viata, dar nici macar o singura scuza”.”
https://www.zf.ro/opinii/opinie-dragos-damian-ceo-terapia-the-jungle-book-animatia-disney-din-21459645
Buna ziua
Nu doar băncile cumpără aur.
In lingouri mari și mici, să se umple bine mansarda. ( că garajul e plin) 😀😀😀
Va urez tuturor un an nou fericit.
” Cele bune să se adune, cele rele să se spele” .
PS.
Putin, să te văd lovit de o paralizie din aia mică, mică.
Să poți mișca doar ochii.
Asa sa fie, Stefan! 🙂
Salut, Stef, vad ca ai intrat tare pe piata aurului, s-au dus preturile in sus 🙂
Eu abia ma apuc de facut beciul (ca garaj nu am nevoie), insa il umplu cu alte chestii mai utile: muraturi, cartofi etc 😀 😀
Cele bune si tie, prietene, iti fac acum urari, inainte de editorialul care va fi adresat tuturor in putin timp 😀
La Multi Ani 2023 cu multa sanatate aducand!
https://www.pism.pl/publications/the-schengen-zone-while-croatia-joins-further-enlargement-faces-challenges
O analiza poloneza.
Buna seara, postare de final de an pentru toti membrii Politeia 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/2022-annus-horribilis-2023-annus-spei/70401/