Revista Presei – 30 iunie.„Cât de gras e aparatul de stat. Guvernele s-au lăudat că taie posturi, dar în realitate avem mai mulți bugetari de la an la an…..”
| 30/06/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“România va avea cel mai mare deficit bugetar din regiune chiar și după ce începe ajustarea fiscală, spune un bancher. Unde vede el cursul euro la final de an “România va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală. Povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private. Astfel, cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est”, spune economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu UniCredit a redus așteptările de creștere economică la 1,0% pentru 2025 și la 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%) . Negrescu mai explică și faptul că există riscul ca nici în 2026 inflația să nu coboare în intervalul țintă al Băncii Naționale, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creșteri ale unor cote de TVA sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului. Drept urmare, e posibil ca BNR să aplice o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară în 2025, cu 0,25pp în noiembrie. „Vedem riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, adaugă ea. După ce cotația EUR-RON s-a mutat în intervalul de tranzacționare de 5-5,10, economistul UniCredit Bank estimează o mișcare ușoară a cursului în acest interval până la finalul anului, cu un nivel de 5,07 la final de decembrie. „România își va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, dacă nu vor exista întârzieri majore în implementarea programului de guvernare și dacă vom vedea primele îmbunătățiri pe plan fiscal.”, mai spune ea. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Stolojan: Tandemul Ilie Bolojan-Alexandru Nazare are datoria să împingă tot Guvernul şi toată România în aplicarea măsurilor de reducere a deficitului. N-au încotro! / UE, pe 15 octombrie, dacă nu e convinsă, ne poate tăia accesul la fonduri .…”N-au încotro. România nu are încotro. Noi, dacă nu luăm măsurile acum, vom ajunge în imposibilitate de a finanţa deficitul bugetar. Nu mai vorbesc că Uniunea Europeană, pe 15 octombrie, dacă nu e convinsă că am luat măsurile necesare, ne poate tăia accesul la fonduri europene, ceea ce înseamnă instantaneu deprecirea masivă a leului”, a spus fostul premier. ….”Tot guvernul trebuie să contribuie la această reducere a deficitului de care vreau să vă spun că a beneficiat nu numai întreaga populaţie a României, dar şi tot sectorul privat. Sectorul privat aruncă acum, sigur, pe guvernari, pe nu ştiu ce, dar să nu uităm că deficitul bugetar nu e legat de un anumit venit sau de o anumită cheltuială. Oricine a beneficiat de o cheltuială din bugetele publice a beneficiat de acest deficit bugetar”, a precizat el…..” Integral: https://www.news.ro/
“BNR avertizează: Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din UE pe titluri de stat şi credite pentru stat. Sunt la limită cu finanţarea statului. Titlurile de stat sunt „principalul determinant“ al creşterii activelor bancare. Ce urmează? Există o tendinţă accentuată a băncilor de orientare către expuneri faţă de administraţia publică centrală – 27% din bilanţ, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, potrivit BNR ♦ Titlurile de stat (aproape 200 mld. lei) au devenit principalul determinant al creşterii activelor sectorului bancar în anul 2024, iar creditele acordate administraţiei publice au crescut şi ele, cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei, potrivit BNR ♦ Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, la 915,6 mld. lei în decembrie 2024 ♦ BNR atenţionează că intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, deşi schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară. …. Creditele private, acordate sectorului neguvernamental, reprezentau 46% din bilanţ anul trecut. Însă, dinamica anuală a acestor credite, de 8,8%, a fost semnificativ inferioară celei specifice deţinerilor de titluri de stat (26,7%), marcând o creştere a interconexiunii bancare cu sectorul de stat, relevă datele de la BNR. „Deşi deţinerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurent„ a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenţei dintre sectorul bancar şi statul român. Un procent de 21,1% din titlurile de stat deţinute de bănci sunt denominate în valută, aspect stimulat inclusiv de tratamentul prudenţial favorabil conform prevederilor tranzitorii ale Regulamentului UE 1623/2024. Evoluţiile structurale la nivel bilanţier au favorizat capacitatea de a genera profit a băncilor, contribuind la consolidarea poziţiilor de lichiditate şi solvabilitate“. În ultimii ani, în România depozitele la nivel de sistem bancar au depăşit cu mult creditele. În timp ce depozitele bancare private (retail şi corporate) reprezentau în aprilie 126 mld. euro, volumul creditelor private era de 85 mld. euro, astfel că surplusul depozitelor faţă de credite este de 41 mld. euro. Însă, o mare parte din această sumă este plasată de bănci în titluri de stat. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Taxarea profitului excesiv la bănci şi repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii prin abrogarea legislaţiei de plată anuală a dividendelor, două idei confuze ale Guvernului care necesită clarificări imediate Programul de guvernare de 88 de pagini publicat pe site-ul oficial al executivului crează confuzie în rândul investitorilor la Bursa de Valori, prin prisma aspectelor fiscale, dar mai ales prin prisma unor sintagme de natură a aduce schimbări în portofoliu şi deci zile agitate pe piaţa de capital. Despre creşterea impozitării şi taxarea excesivă a profiturilor băncilor, s-a vorbit încă de ieri, aspecte precum nivelul impozitelor, cât timp, cine şi de ce, nefiind clarificate nici astăzi. Însă despre al doilea aspect s-a vorbit prea puţin sau spre deloc. Este vorba de “reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic. Abrogarea legislaţiei prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual”, se arată la pagina 26. Ce au vrut să spună autorii? Despre care evident nu ştim cine sunt. De ce sunt atât de opace aceste documente? Ce este acest fond? Cine îl administrează? De ce de fiecare dată trebuie clarificări pe fiecare subiect? Companiile din energie sunt obligate prin lege să distribuie cel puţin 50% din profit în fiecare an sub formă de dividende. Inclusiv companiile listate, de aceea sunt atractive în ochii investitorilor. Ori din aspectul de mai sus se înţelege că s-ar renunţa la această prevedere. Atunci 50% se vor duce către fond şi nu către stat acţionar? Despre care profit este vorba? Cel distribuil pentru acţionarul majoritar, cel distribuibil total? Nu este clar. Ce înseamnă asta pentru investitori, pentru fondurile de pensii? Cine răspunde? ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Cât de gras e aparatul de stat. Guvernele s-au lăudat că taie posturi, dar în realitate avem mai mulți bugetari de la an la an Guvernul pornește reforma în sectorul bugetar de la un prag ridicat: la finalul lunii aprilie 2025, numărul posturilor ocupate în sistemul public a fost de 1,3 milioane. Oficial, cifra e aproape identică celei din decembrie 2024, dar în realitate este vorba despre un plus de câteva mii de locuri de muncă, explică Profit.ro. Pe hârtie, numărul posturilor a scăzut nesemnificativ – doar 659 în patru luni, iar comparativ cu martie, diferența este de doar șapte locuri. Însă, potrivit sursei citate, această aparentă stagnare este influențată de o schimbare de metodologie cerută de Ministerul Finanțelor, care a exclus din raportări aproximativ 4.600 de posturi – în special ale rezerviștilor voluntari din cadrul MApN. Dacă aceste locuri ar fi incluse, rezultă că numărul real de angajați bugetari a crescut cu circa 4.000 în 2025. Un sistem mereu în expansiune Aparatul bugetar a depășit în octombrie 2023 pragul de 1,3 milioane de posturi ocupate – nivel atins anterior doar în 2009. După reducerile drastice impuse de acordurile cu FMI, minimul a fost înregistrat în 2014, cu doar 1,18 milioane de bugetari. De atunci, sistemul public a crescut constant, cu guverne succesive care au adăugat în fiecare lună câteva sute sau mii de posturi. Datele analizate de Profit.ro arată că toate guvernele din 2017 încoace au contribuit la expansiunea aparatului bugetar. Guvernul Ciucă a adăugat aproape 25.000 de posturi în 18 luni, în timp ce Guvernul Cîțu – peste 9.000 în 11 luni. Guvernele PSD din perioada 2017-2019 au crescut numărul bugetarilor cu peste 45.000. ..…” Integral: https://spotmedia.ro/
“Directorul Institutului ce protejează pădurea: 30.000 lei salariu. Alți 832 angajați iau 15.000 lei Directorul Institutului Național de Crecetare- Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” are un salariu de 30.000 lei net. Are în subordine 832 de angajați plătiți, în medie, cu 15.800 lei. Salariile au crescut, doar într-un an, cu 1.700 lei. ….Directorul Institutului Național de Crecetare- Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS) este Davidescu Șerban. El câștigă cu peste 5.000 de lei mai mult decât președintele Nicușor Dan. Salariul lui Șerban Davidescu a crescut an după an. Potrivit ultimei declarații de avere, Davidescu a avut 3 venituri de la stat:
327.000 lei ca director științific al INCDS
20.750 lei ca Președinte Consiliul de Administrație INCDS
8.700 premiere articole științifice UEFSCDI Total venituri: 356.000 lei. Venituri lunare – 29.700 lei net Veniturile lui Davidescu au crescut în fiecare an. În 2022 a câștigat 312.000 lei pe an, în 2021 a câștigat 300.000 de lei, iar în 2020 a adus acasă suma de 191.000 lei ca șef de stațiune. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Bruxelles-ul extins: România prezentă prin oameni, absentă prin viziune Pe lângă cei aproximativ 50.000 de angajaţi ai instituţiilor europene din Bruxelles, un număr similar de persoane îşi desfăşoară activitatea în imediata lor vecinătate. Este vorba despre un adevărat „oraş paralel”, format din corporaţii, federaţii industriale, ONG-uri, think tank-uri, firme de consultanţă şi reprezentanţe regionale. Acest ecosistem vibrant, dinamic şi interconectat joacă un rol esenţial în modelarea politicilor europene. Peste 400 de companii multinaţionale şi-au deschis birouri permanente în capitala UE pentru a urmări şi influenţa reglementările care le afectează domeniul de activitate. Firme precum Microsoft, Bayer, Enel sau Novartis investesc serios în echipe de relaţii instituţionale şi afaceri europene, într-un efort constant de a anticipa şi de a modela deciziile luate la nivel comunitar. Deosebit de active sunt şi federaţiile industriale – în jur de 3.000 la număr – care reprezintă interesele economice ale sectoarelor-cheie din UE. Cu un personal cumulat de aproximativ 20.000 de persoane, aceste organizaţii acoperă totul, de la industria auto (ACEA), chimică (CEFIC) sau farmaceutică (EFPIA), până la tehnologie digitală (Digital Europe). Ele participă frecvent la consultări publice, organizează evenimente şi sunt interlocutori permanenţi ai Comisiei Europene. ….În acest mediu complex, peste 500 de profesionişti români lucrează în aceste structuri europene – în companii, ONG-uri, federaţii industriale sau consultanţă. Ei nu reprezintă oficial statul român, ci organizaţiile în care activează. Cu toate acestea, prin expertiza, prezenţa şi reţeaua lor, ei creează punţi între România şi mecanismele decizionale ale Uniunii Europene. …. Relaţionarea la nivel macro – ideea că „diaspora” ca întreg ar trebui să colaboreze coerent cu statul – s-a dovedit, în practică, o utopie. Nu funcţionează, nici în Bruxelles, nici în altă parte. Ce poate funcţiona însă este o abordare realistă: analiză sectorială, proiecte punctuale, identificarea clară a felului în care fiecare dintre cei aproximativ 500 de români cu rol activ în structurile europene poate contribui nu doar la succesul UE, ci şi, concret, la modernizarea României. Nu e nevoie de lozinci despre implicare. E nevoie de dialog real, de instituţii capabile să recunoască resursele existente şi să le folosească eficient. România nu duce lipsă de oameni buni la Bruxelles. Duce lipsă de un sistem care să ştie ce să facă cu ei. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Escadrila gratuită care dă bătăi de cap. România primește 18 avioane F-16, dar nota de plată abia începe Deși livrarea gratuită a unor avioane de vânătoare moderne pare o veste bună, acordul semnat de România cu Țările de Jos ar putea veni la pachet cu cheltuieli greu de susținut pe termen lung. În joc nu este doar pregătirea piloților ucraineni, ci și viitorul capacităților aeriene românești, arată o analiză DefenseExpress. ….Pe fondul intensificării cooperării internaționale, nu lipsesc însă vocile critice. Fostul consilier prezidențial și expert în securitate Iulian Fota avertizează că, deși flota de 67 de avioane pare impresionantă, România se află într-o zonă gri: „Prea multe pentru timp de pace, prea puține pentru un conflict real”. El atrage atenția asupra dezechilibrelor strategice, acuzând o investiție disproporționată în Forțele Aeriene, în timp ce Marina militară rămâne serios subfinanțată. Mai mult, costurile de operare ale acestor aparate nu sunt deloc neglijabile. Generalul-locotenent în rezervă Victor Strîmbeanu, fost comandant al Bazei 86 Aeriene, avertizează că întreținerea unei flote extinse de F-16 ar putea deveni, pe termen lung, o povară bugetară: „Începem să fim jucători relevanți în regiune, dar trebuie o analiză economică foarte serioasă. Există un prag peste care costurile de mentenanță fac aceste sisteme ineficiente.” Pe lângă beneficiile de imagine și rolul strategic crescut în cadrul NATO, România preia și o parte din sarcina formării forțelor aeriene ucrainene. Buna funcționare a acestor avioane este esențială pentru succesul programelor de instruire, motiv pentru care Ucraina ar putea fi nevoită să contribuie la costurile de întreținere ale escadrilei. ….Donația de F-16 primită de România reprezintă, fără îndoială, un pas important în consolidarea poziției țării în arhitectura de securitate a NATO. Însă, așa cum avertizează mai mulți specialiști, o astfel de oportunitate vine la pachet cu responsabilități mari și cheltuieli pe măsură. .….” Integral: https://techrider.ro/
“Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall: „Europa este sub presiune din cauza apei. Analiza riscurilor climatice în România a arătat că 9 din 10 râuri ar urma să-și reducă debitul” …. Referindu-se la România, Roswall a amintit și de impactul recentelor inundații: „Analiza riscurilor climatice în România a arătat că 9 din 10 râuri ar urma să-și reducă debitul. Țara voastră frumoasă a suferit pagube pe scară largă, inclusiv recent la mina de sare Praid, unde apele de inundație au compromis stabilitatea galeriilor subterane”. Jessika Roswall a precizat că experți din Germania, Olanda, Spania și Ungaria sprijină autoritățile române în strategia de recuperare. Roswall a prezentat și soluțiile propuse prin Strategia Europeană pentru Reziliența Apei, lansată de Comisia Europeană la 4 iunie 2025: „Nu există o «soluție magică» pentru criza apei. Strategia nu este un «glonț de argint». Dar este harta și trusa de instrumente pentru reziliența apei în acțiune”. Ea a evidențiat trei obiective: „Trebuie să reparăm ciclul hidrologic, să construim o economie inteligentă din punct de vedere al apei și să asigurăm apă curată și accesibilă pentru toți”. Printre măsurile anunțate se numără:
-
creșterea eficienței utilizării apei în Europa cu cel puțin 10% până în 2030;
-
modernizarea infrastructurii de apă, având în vedere că „în medie, 30% din apă se pierde în Europa din cauza conductelor care curg, înainte de a ajunge la utilizatori, iar în unele țări din bazinul Dunării, poate ajunge până la 50%”;
-
investiții suplimentare de 15 miliarde de euro din partea Băncii Europene de Investiții în următorii trei ani;
-
promovarea digitalizării și inovației, cu exemple precum „un model de inteligență artificială care a atins o acuratețe de peste 90% în detectarea scurgerilor în Burgas” și proiectul „Danube Water Balance” condus de Ungaria;
-
îmbunătățirea guvernanței și implementării legislației europene privind apa;
-
combaterea poluării, inclusiv a contaminării cu PFAS, pe baza principiului „poluatorul plătește”. ….” Integral: https://g4food.ro/
“Cu cât devin mai avansate, sistemele AI „halucinează” mai des şi oferă informaţii incorecte şi inexacte …. Cercetări realizate de OpenAI au ajuns la concluzia că cele mai noi şi mai puternice modele AI, o3 şi o4-mini, au halucinat în 33% şi respectiv 48% din timpul în are au fost testate cu instrumentul de benchmark PersonQA al OpenAI. Adică de peste două ori mai mult decât rata de halucinare observată la modelul mai vechi o1. Chiar dacă modelul o3 oferă informaţii mai exacte decât predecesorul său, se pare că acest progres este însoţit de costul unor halucinaţii mai frecvente. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea şi fiabilitatea modelelor mari de limbaj (LLM) aşa cum sunt chatboţii AI, conform lui Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE) şi inginer specializat în etica sistemelor AI la Singularity University. „Atunci când un sistem produce informaţii fabricate – cum ar fi fapte, citări sau evenimente inventate – cu aceeaşi fluenţă şi coerenţă de care dă dovadă pentru conţinutul exact pe care-l generează, riscă să-i inducă în eroare pe utilizatori în mod subtil şi consecvent”, a declarat Eleanor Watson pentru Live Science. Chestiunea halucinaţiilor scoate în evidenţă nevoia de a evalua cu atenţie şi de a supraveghea conţinutul produs de sistemele AI atunci când sunt folosite sisteme LLM şi modele de raţionare, conform experţilor. Esenţa unui model de raţionament este că poate gestiona sarcini complexe prin fragmentarea lor până la nivelul componentelor individuale şi identificarea de soluţii pentru fiecare în parte. În loc de a încerca să ofere răspunsuri bazate pe probabilităţi statistice, modelele de raţionament vin cu strategii pentru rezolvarea unei probleme, asemănător modului în care funcţionează mintea oamenilor. Pentru a dezvolta soluţii creative şi potenţial noi la diverse probleme, AI-ul are nevoie să halucineze, altfel fiind limitat de datele rigide acumulate de LLM-ul său. „Este important de subliniat că halucinaţiile sunt o caracteristică şi nu un defect al AI-ului”, a declarat Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, pentru Live Science. „Pentru a-l parafraza pe un coleg, ‘tot ce produce un sistem LLM este o halucinaţie, doar că unele dintre aceste halucinaţii sunt adevărate’. Dacă un sistem AI ar genera doar rezultatele exacte pe care le-a acumulat în timpul antrenamentului, întregul AI s-ar reduce la o problemă masivă de căutare”. ….” Integral: https://techrider.ro/
“Românii își redescoperă țara căutând un loc unde să poată traversa Dunărea la bulgari Cea mai „hot” destinație turistică din această perioadă o reprezintă, surprinzător, sudul țării, unde zeci de mii de turiști se plimbă pe toate șoselele din preajma Dunării în căutarea unui loc mai liber pentru traversat Dunărea la bulgari. Desigur, poduri între cele două țări există de aproape un secol, dar acestea sunt deja arhipline, la fel ca și bacurile. „Am luat în calcul să traversez și pe la Drobeta Turnu Severin, am auzit un zvon că acolo ar fi construit un pod un anume Apolodor din Damasc. Clar o manevră cu bani de la guvern și corupție, nu vă zic în ce hal era totul. Practic nu au făcut decât un picior din podul ăla, dar și ăla pare neterminat”, s-a plâns Bogdan Stancu, un turist care a străbătut aproape toată Oltenia în căutarea unui loc de traversat. Pe de altă parte, du-te-vino-ul turiștilor este mană cerească pentru proprietarii de pensiuni și restaurante din zonă. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Migraţia inversă a început. Autorităţile italiene încep să fie îngrijorate de numărul în creştere de români care părăsesc Italia şi se întorc în România, pentru că acest lucru va afecta demografia şi economia peninsulei…..”
https://www.zf.ro/business-international/migratia-inversa-inceput-autoritatile-italiene-incep-fie-ingrijorate-22843444
Buna ziua
Dezindustrializarea italiana despre care am scris cu ani în urmă , a accelerat.
Nivelul de trai general a scăzut puternic.
Unica țară cu putere de cumpărare mai scăzut decât in 2008 ( date OCSE) si cu cel mai ridicat pret la gaz și curent , ( date UE) industria e necompetitiva .
Un singur exemplu edificator.
In 2024 Dacia și Ford au produs in Romania mai multe vehicule decât întreaga Italie.
Nu e de mirare că mulți se reîntorc acasă.
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse…..”
https://www.zf.ro/opinii/dragos-damian-terapia-cluj-bursa-doua-burse-trei-burse-milion-burse-22843853
“Românii fac economii de frica unei crize financiare majore. Ce trădează ultimele statistici despre piața muncii și nivelul de creditare din țară, în 2025…..”
https://ziare.com/studiu/romani-economii-frica-criza-economica-2025-piata-muncii-nivel-credite-1950063
“Ministrul Sănătății explică de ce pleacă medicii din țară: ”Sunt nevoiți, nu au unde să practice meseria’…..”
https://ziare.com/medici/pleaca-romania-1950326
“Directorul companiei Termoenergetica, controlată de Primăria București, are salariu lunar de 30.000 lei brut, ajutor de înmormântare pentru el și părinți, ajutor de naștere a unui copil, plus despăgubiri dacă e concediat…..”
https://www.g4media.ro/directorul-companiei-termoenergetica-controlata-de-primaria-bucuresti-are-salariu-lunar-de-30-000-lei-brut-ajutor-de-inmormantare-pentru-el-si-parinti-ajutor-de-nastere-a-unui-copil-plus-despagub.html
“Info Sud-Est: Containere ale flotei iraniene, aflată sub sancțiuni UE și SUA, ajung în Portul Constanța, în timp ce Autoritatea Vamală spune că nu știe ce mărfuri intră în țară: ”Nu deținem informații” / Statul verifică sub 2,3% din containerele care ajung în port…..”
https://www.g4media.ro/info-sud-est-containere-ale-flotei-iraniene-aflata-sub-sanctiuni-ue-si-sua-ajung-in-portul-constanta-in-timp-ce-autoritatea-vamala-spune-ca-nu-stie-ce-marfuri-intra-in-tara-nu-detinem-in.html
“Digitalizare cu șină: Doar 20% din proiectele de mobilare și digitalizare a școlilor din România cu 1 miliard de euro din PNRR sunt finalizate la termen
….Statul român are nevoie de cel puțin 3 ani să cumpere calculatoare, imprimante și table interactive, arată documentarea reporterilor, întinsă pe trei luni de zile în care focusul a fost în mediul rural din Dobrogea, acolo unde există localități cu abandon școlar foarte ridicat.
În județul Tulcea, spre exemplu, doar 11% din localitățile din mediul rural au reușit să implementeze la timp proiectele de achiziție de echipamente pentru digitalizarea grădinițelor, școlilor sau liceelor…..”
https://www.g4media.ro/digitalizare-cu-sina-doar-20-din-proiectele-de-mobilare-si-digitalizare-a-scolilor-din-romania-cu-1-miliard-de-euro-din-pnrr-sunt-finalizate-la-termen.html