Revista Presei – 30 aprilie.„Ce se întâmplă din 1 iulie, când pentru mulți români factura la energie se va dubla / „Băieții deștepți” din energie nu au dispărut……”
| 30/04/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Ce se întâmplă din 1 iulie, când pentru mulți români factura la energie se va dubla / „Băieții deștepți” din energie nu au dispărut. VIDEO INTERVIU cu președintele ANRE Facturile la energie au fost plafonate timp de trei ani, dar de la 1 iulie piața de electricitate se va liberaliza și consumatorii vor plăti prețul întreg. Pentru cei cu consum mic, care plăteau cel mai mic preț, facturile se vor dubla, însă Guvernul caută soluții pentru a le acorda subvenții, astfel încât să nu resimtă un șoc, spune George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), într-un interviu pentru HotNews. Este vorba despre aproape jumătate din totalul de 9 milioane de clienți de electricitate din România, care consumă sub 100 kWh pe lună și au plătit până acum cel mai mic preț, respectiv 0,68 lei pe kWh. Aceștia ar trebui să primească vouchere pentru a-și plăti facturile la curent, spune șeful ANRE. ....Șeful ANRE atrage atenția că piața nu este pe deplin matură și încă există acei „băieți deștepți” – traderi care cumpără ieftin de la producători o cantitate mare de energie pe termen lung, apoi o vând mai scump furnizorilor care au consumatori finali sau pur și simplu renunță la contracte dacă prețul în piață scade. …..Este timpul ca „băieții deștepți” să devină „băieți corecți”, spune Niculescu. ANRE vrea să introducă obligativitatea plății unui avans de 30% pentru toate contractele din piața angro, pentru a stopa aceste practici, iar măsura este în consultare publică. …. Și, evident, repet, furnizorii să vină cu oferte serioase. Nu cum am văzut acum ceva timp oferte pe comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE la niște prețuri foarte, foarte mari. Am ieșit public și am reacționat. Am spus că acele oferte, din punctul meu de vedere, sunt neserioase, iar furnizorii care vin cu astfel de oferte pesemne că nu vor clienți. Din moment ce își doresc să vândă cantități de energie la un preț foarte mare, înseamnă că de fapt nu își doresc clienți. Atunci nu înțeleg de ce mai dețin licență de furnizor……” integral: https://hotnews.ro/
“Daniel Dăianu: În România „s-au scăpat hățurile din mână”. Suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit Investițiile publice nu pot justifica deficite bugetare foarte mari în mod sistematic, afirmă Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată pe site-ul instituției. Dăianu explică pe larg despre o așa-numită „persistență a unei interpretări eronate” în ceea ce privește relația dintre deficitul bugetar și investițiile publice. „Am văzut în media o interpretare reluată a relației între deficitul bugetar și investițiile publice, ce este șubredă. Această interpretare este asumată de unii oficiali guvernamentali. Când se ajunge cu deficitul bugetar la 9,28% în 2024 (potrivit metodologiei ESA), când țara este amenințată de scădere de rating și dificultăți mari de acces la finanțare/ refinanțare, când cheltuieli permanente consumă foarte mult din bugetul public, ar fi bine să se arate smerenie”, sugerează Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal explică faptul că deficitul bugetar de 9,28% din 2024 l-a depășit pe cel din anul pandemiei (2020) – când a fost 9,2% din PIB –, deficit ce este „rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile”, dar și al „subestimării necesității de consolidare fiscală”. „Suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit, fiindcă acestea au lovit nu numai țara noastră”, arată Dăianu. …. „Se consideră și că deficitul primar (ce exclude cheltuielile cu dobânzile) ar fi fost ca procent din PIB sub investițiile publice. Dar ambele comparații folosesc un raționament defectuos, dacă avem în vedere că banii europeni dețin mult din finanțare în investițiile publice. Cum asemenea resurse financiare apar atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri în bugetul public, raportul între investiții publice finanțate din resurse proprii și împrumutate și deficitul bugetar este mult subunitar; a fost subunitar și în raport cu deficitul primar. Această situație are de ce să îngrijoreze, mai ales la un nivel al deficitului bugetar de peste 9% din PIB și când ponderea cheltuielilor permanente (rigide) este foarte mare în cheltuielile totale. Invocarea unor „reguli de sustenabilitate” pentru finanțele publice, ce ar fi respectate, nu are sens. Lucrurile stau altfel. În plus, la deficite foarte înalte, piețele reacționează aproape instinctiv”, explică președintele Consiliului Fiscal. Dăianu afirmă că investițiile publice ale României trebuie să fie efectuate cu precădere în domenii ce ajută producția de bunuri de export și care pot înlocui importul, mai ales când deficitele externe sunt foarte mari, cum este cazul la noi, iar investițiile publice nu pot justifica deficite bugetare foarte mari în mod sistematic. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Încrederea în economie a crescut în luna martie, dar analiştii CFA avertizează: Principalul risc pentru economia României, pe termen scurt, este retrogradarea în categoria „junk”, nerecomandată investiţiilor Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte, evoluţie care s-a datorat exclusiv creşterii componentei de anticipaţii a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente a rămas relativ similară valorii înregistrate în exerciţiul anterior. Potrivit standardelor acestui sondaj, încrederea trebuie să depăşească 50 de puncte, tot ce este sub înseamnă neîncredere. Aşadar există încă o neîncredere majoră în evoluţia economică, deşi sentimentul faţă de evoluţia economiei se apreciază. O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 82% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”). Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat. “În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agenţiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Cum explică un diplomat, expert în negocieri de acorduri comerciale, dificultatea încheierii lor. Și de ce politicienii mint când vine vorba despre comerț .…. De-a lungul timpului, guvernanții obișnuiau să dea mereu vina pe mărfurile străine, nu pe slaba competitivitate a producătorilor locali. E drept, importurile generau unele venituri pentru Trezorerie prin taxele de import plătite, dar duceau în același timp la scăderea veniturilor fermierilor locali și duceau fabricile la falimente. Guvernele ar fi putut încerca să rezolve această problemă făcându-și propriile ferme și fabrici mai eficiente, dar acesta ar fi fost un proiect pe termen lung și potențial incert, care ar fi implicat investiții mari și care poate nu ar fi avut succes commercial. Cazul Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea” e grăitor. Așa că guvernele au decis să atace problema prin creșterea taxelor de import suficient de mult ca să modifice competitivitatea importurilor străine față de producția locală. Dacă un cartof cultivat în străinătate este cu 20% mai ieftin decât unul cultivat local, atunci o taxă de 30% la graniță ar trebui să-i crească prețul până la punctul în care localnicii vor începe din nou să cumpere produse locale. Aceasta este esența a ceea ce numim acum politica „protecționistă” – o politică concepută în mod deliberat pentru a schimba piața în favoarea bunurilor locale. O provocare imediată pe care aceste politici au precipitat-o a fost un ciclu de escaladare și represalii. Blocarea intrării străinilor pe piața ta poate să-ți aducă acasă voturi, dar îi va supăra pe vecinii e care i-ai blocat. Dacă aș fi proprietarul unei fabrici franceze care descoperă brusc că guvernul Finlandei ridică bariere pentru a-i împiedica pe finlandezi să-mi cumpere produsele, o să vreau ca Franța să riposteze în numele meu. Franța poate să-mi subvenționeze produsele pentru a mi le face mai ieftine ca să pot apoi concura în Finlanda, în ciuda barierelor comerciale finlandeze. Dar Finlanda ar putea la rândul ei să răspundă făcând taxele vamale și mai mari. De asemenea, Franța ar putea riposta mărind barierele comerciale împotriva exporturilor finlandeze pentru a le ține departe de piațafranceză. Toate aceste lucruri riscă să genereze un ciclu în continuă escaladare de acordări de subvenții și de impuneri de noi bariere comerciale. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Voi citiţi ”The Economist”? Chiar dacă nu citiţi publicaţia, merita să admiraţi coperţile ultimelor 3 numere. Fac toţi banii din lume Uitaţi o clipa de alegerile din România care, apropos, au primul tur de Ziua Internaţională Star Wars, ştiţi voi, May the Force Be with You / May the Fourth Be with You. Mă mir că staff-urile de campanie nu au folosit calamburul pentru un slogan electoral. Uitaţi de datele financiare ale României, care sunt cum sunt pentru că 1) statul este prea grăsuţ, 2) sezonul electoral s-a prelungit într-un mod greu de anticipat, rezultând în pomeni electorale mai scumpe, plus că – şi asta nu spune nimeni – 3) România musteşte de criminalitate fiscală şi 4) mediul de afaceri este plin de ”nomenklaturişti” care fie îşi cară profitul din ţară fie primesc tot felul de facilitaţi când de fapt se pot descurca şi fără ele. Altfel spus, se colectează puţini bani la buget iar aceia puţini care se colectează sunt cheltuiţi aiurea. Uitaţi de influenserologii, consultantologii, expertologii, analistologii, părerologii şi dezbaterologii care ţipă din răsputeri pe toate canalele media că totul este nasol. E doar campania electorală. Uneori observaţia empirica este cea mai bună analiză, dacă sunt cozi peste tot economia nu are cum să meargă prost. Uitaţi de creşterile de taxe şi impozite, doar nu v-aţi fi aşteptat ca după ce preturile s-au dublat în ultimii 4-5 ani taxele şi impozitele să rămână la acelaşi nivel. Adică statul este fraier, dar nici chiar aşa de fraier. …. Coperta ediţiei din săptămâna 12-15 aprilie. Un colaj de feţe ale Preşedintelui SUA, cu titlul ”The Age of Chaos”. Coperta ediţiei duble din săptămânile 19-25 aprilie. Ţipătul pictat de Edward Munch, cu un sac de dolari stilizat în locul fetei, cu titlul ”How a Dollar Crisis Would Unfold”. Şi, cireaşă de pe tort, coperta ediţiei din săptămâna asta, 26 aprilie – 2 mai. Un vultur pleşuv american, parcă obosit, pansat din loc în loc, cu pene căzute, cu titlul ”Only 1,361 Days To Go”. …..” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/george-simion-nicusor-dan--foto-hepta.jpg?resize=153%2C86&ssl=1)
“Românii au de ales între stagnare, falsul remediu „suveranist” și un adevărat nou început. De ce moștenirea deceniului Iohannis e prima de care trebuie să scăpăm Capitalul social e definit prin încrederea din relațiile interumane, dar și între cetățeni și instituțiile unui stat. Trebuie să admitem, cu necazul aferent, că moștenirea comunistă ne-a lăsat și la acest capitol într-o stare deplorabilă. Scopul fostului regim a fost controlul societății prin frică și suspiciune generalizate. La sfârșitul deceniului stalinist, acest obiectiv tipic totalitar era practic îndeplinit. Intraseră și românii în epoca „vorbirii în șoaptă”, când semenii nu mai prezintă „încredere” și conștiința fiecăruia se dedublează. În perioada postcomunistă am reușit ici-colo să refacem capitalul social. Fără impulsul autoorganizării, societatea civilă – deci toate entitățile interpuse între familie și stat – n-ar fi reușit să renască. Ei i se datorează, de fapt, apariția nenumăratelor forme de asociere liberă grație cărora statul anonim și opresiv a fost obligat să dea socoteală cetățenilor săi plătitori de taxe și să practice o minimă transparență. ….Nici azi n-am scăpat de mentalitatea „nomenclaturii” situate abuziv deasupra „omului de rând” și gata să-l spolieze, după ce l-a îmbrobodit demagogic sau l-a intimidat prin decretele unei justiții arbitrare. ….Chiar dacă toată lumea trăiește (mult) mai bine ca acum 20 de ani, aroganța unei elite politice ermetic închise irită celebra „populație” dusă la vot și dusă de nas, dar sătulă de închiderea jocului electoral într-un cartel gata să facă orice pentru a confisca pe termen lung puterea decizională. Cetățeni români care nu fac neapărat distincții „doctrinare” – nefiind neapărat „de dreapta” sau „de stânga” – au migrat masiv către polul „suveranist”, fabricat în laboratoarele statale, dar scăpat de sub control. Ce-i atrage într-acolo e doar ideea că totul trebuie „ras”, că e nevoie de o dezordine „revoluționară”, că filmul rulat pe ecranele patriei din 1990 până astăzi trebuie înlocuit printr-o redistribuire radicală a rolurilor și a actorilor. …. PSD și PNL, care nu și-au putut impune în finală candidații separați, puși să simuleze la spartul târgului o „competiție” de fațadă, au scos de la naftalină figura unuia dintre fondatorii alianței lor formale sau informale, care blochează din 2012 până azi evoluția firească a societății românești: atât prin contraselecție și clientelism, cât și prin promovarea unor politici economice etatiste, așadar, ostile antreprenoriatului și liberei inițiative. ….În replică, direcția „suveranistă” se consolidează, obligând „polul european” să-i imite jalnic agenda, iar societatea civilă, greu susținută pe umerii clasei de mijloc, se orientează spre candidatul independent Nicușor Dan, care a câștigat de partea sa atât intelectualitatea, cât și votul liber al celor care vor o schimbare (și un aliat al lor la Palatul Cotroceni), fiind simultan îngroziți de perspectiva unui „puci suveranist”, capabil să ne slăbească poziția în Uniune Europeană (ultimul nostru refugiu, cel puțin pe durata mandatului haotic al lui Donald Trump). …. Mi-aș dori, desigur, să obținem pe 4 mai 2025 o confirmare de acest fel, pentru că, în ipoteza victoriei dlui Nicușor Dan, societatea civilă ar fi din nou stimulată să producă soluțiile de redresare a situației economice proaste în care ne-a adus guvernul Ciolacu, în timp ce partidele „clasice” ar fi obligate să-și primenească garnitura de conducere și să revină la un dialog responsabil cu profesioniștii din toate domeniile, până acum ignoranți, dacă nu chiar demonizați. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Dincolo de iluzii: Ce alegem, de fapt, când votăm președintele? .…Campania aceasta, la fel ca și precedenta, este – în proporție covârșitoare – o întrecere în a prosti oamenii. Sigur, se poate argumenta că toate campaniile electorale funcționează în acest fel, nu doar în România, și ar fi, în mare măsură, o observație justă. (Cu atât mai mult după nivelul de degradare la care Trump și apropiații săi au dus dezbaterea politică în SUA.) Ar fi cazul, însă, să ne punem problema până unde ne permitem să mai coborâm. ….Cu mici excepții, în România, balanța s-a înclinat tot mai mult spre derizoriu. Am pornit la drum, în 1990, cu Rațiu, Câmpeanu și Iliescu dialogând civilizat despre democrație. Treizeci și cinci de ani mai târziu, am coborât până la nivelul unui delir mistico-populist, sfertodoct și adesea agresiv, promovat inclusiv de unii dintre principalii candidați. …. Pe de-o parte, poate fi observată superficialitatea unei largi părți a electoratului, luând în considerare conținutul partizan, adesea manipulator, pe care îl preferă și modul – pe alocuri naiv, pe alocuri vehement – în care reacționează la acesta. Pe de alta, ignoranța unei alte mari părți, căreia nu-i mai pasă nici măcar să se informeze, cu atât mai puțin să voteze. Este o relație cu dublu sens, un cerc vicios care se autosusține. Astfel, s-a creat un teren fertil pentru indivizi fără scrupule, care duc minciuna și manipularea pe noi culmi. Chiar și atunci când nu reușesc să convingă, aceste personaje seamănă în mintea multora confuzie, determinându-i să urmeze piste false ori irelevante. Este, în foarte multe cazuri, suficient. Un număr considerabil de oameni iau drept obiective informațiile și opiniile emise de personaje cu interese politice directe. ….1. Oamenii „sistemului” Crin Antonescu și Victor Ponta sunt două figuri arhicunoscute, cu cariere politice îndelungate care i-au dus până la unele dintre cele mai înalte funcții în stat. Ei sunt produsele sistemului politic post-1989, cu tot ceea ce a însemnat acesta: de la rădăcinile adânci în structurile de partid și securitate din perioada ceaușistă, până la corupția endemică. (Este oportună o paranteză aici: un stat condus de o asemenea clasă politică este inevitabil vulnerabil în fața influențelor și atacurilor externe.) …. Ponta este însă opusul: și-a schimbat de mai multe ori fața publică, cea mai recentă versiune a sa fiind cea de „suveranist” anti-sistem. Are o însușire naturală de a mima aproape orice rol politic, în funcție de ce este convenabil la momentul respectiv. Pentru orice om cu inteligență măcar medie, discursul acestui individ ar trebui să aibă aproximativ aceeași credibilitate ca Madonna susținând că este o adolescentă timidă și virgină. 2. „Reformatorii” Dacă USR ar fi fost un partid cât de cât serios, Elena Lasconi n-ar fi ajuns în poziția de lider și candidat la Președinție. Îi lipsesc calitățile de bază necesare pentru a îndeplini aceste funcții, aspect observabil cu mult înainte de a fi aleasă la conducerea partidului. În mod deosebit în ultima perioadă, pe lângă lipsa de competență, au devenit tot mai evidente și carențele sale de ordin moral. ….În timp ce îi lipsesc anumite abilități de comunicare necesare unui lider, Nicușor Dan a dovedit în repetate rânduri că are nivelul intelectual care să-i permită să exercite cu succes funcția de Președinte. Pe baza a tot ceea ce este cunoscut public despre el până acum, este și un personaj mai curat, mai puțin legat de sistem decât indivizi precum Antonescu, Ponta sau Simion. …. 3. Dreapta radicală A treia tabără, reprezentată de candidatul George Simion și formațiunile AUR și POT, are – în ciuda discursului fals anti-sistem – rădăcini adânci în structurile și metodele sistemului pe care declară că vor să-l combată. În realitate, nu intenționează să-l reformeze, ci să-l domine, urmând rețeta politică a unor figuri precum Trump, Orbán și alții din aceeași tagmă. ….Simion este chintesența imposturii – un personaj care, cel mai probabil, nici nu crede în majoritatea prostiilor pe care le propagă. Promovează însă, din pur oportunism și cu maxim cinism, o ideologie toxică, contrară interesului național. …..” Integral: https://republica.ro/
“Experții avertizează: Recunoașterea anexării Crimeii ar avea consecințe devastatoare Recunoașterea oficială a anexării Crimeii de către Rusia ar submina grav ordinea internațională și ar ridica serioase probleme juridice, avertizează experții, în contextul în care Kremlinul a catalogat această concesie drept „imperativă” pentru rezolvarea conflictului cu Ucraina. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că îl vede pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski posibil dispus să cedeze peninsula Crimeea în cadrul unui acord de pace – o sugestie respinsă în mod repetat de Zelenski. Potrivit analiștilor citați de Kiev Post, o astfel de înțelegere ar reprezenta o abatere radicală de la principiile ordinii internaționale stabilite după Al Doilea Război Mondial, bazate pe interzicerea folosirii forței pentru modificarea granițelor. „Mesajul transmis este că, cel puțin pentru marile puteri, încălcarea interdicției privind folosirea forței poate aduce beneficii,” a explicat Lauri Malksoo, profesor de drept internațional la Universitatea din Tartu, Estonia. …. De la 1945, nicio țară nu și-a extins teritoriul prin forță militară, susține Phillips O’Brien, expert în studii strategice la Universitatea St Andrews. Totuși, Rusia insistă ca orice acord să includă recunoașterea anexării Crimeii – ocupată în 2014 – și a altor patru regiuni revendicate după invazia din 2022, dar pe care nu le controlează în totalitate. Autoritățile de la Kiev consideră aceste anexări o încălcare flagrantă a dreptului internațional și exclud orice posibilitate de recunoaștere, în timp ce experții avertizează că acceptarea cererilor Moscovei ar putea încuraja agresiuni similare în viitor. „Ar însemna o revenire la dreptul cuceririi,” a declarat Elie Tenenbaum de la Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). Consecințele unei astfel de recunoașteri ar putea fi „extrem de destabilizatoare, chiar catastrofale pentru pacea mondială,” potrivit lui Michel Erpelding, de la Institutul Max Planck din Germania. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Iluzia păcii: de la Danzig la Kiev În 4 mai 1939, cu câteva luni înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Marcel Deat, fost socialist francez devenit fascist, scria un editorial în L’Œuvre care punea o întrebare aparent provocatoare: “De ce să murim pentru Danzig?”. Contextul în care apărea editorialul era tensionat, Germania nazistă – care reuşise să profite de conciliaţionismul britanic şi francez remilitarizând Renania în 7 martie 1936, anexând Austria în 12 martie 1938, anexând apoi regiunea sudetă prin tratatul de la Munchen din 29 septembrie 1938, apoi în 15 martie 1939 anexând de facto întreaga Cehie şi protejând “independenţa” republicii marionetă Slovacia – cerea anexarea oraşului Danzig (azi Gdañsk, Polonia). Danzig-ul, devenit prin Tratatul de Versailles “oraş liber” sub protecţia Ligii Naţiunilor, era revendicat cu vehemenţă de Germania în virtutea dreptului de a proteja populaţia germană. Dar pentru o bună parte a opiniei publice din Franţa şi Marea Britanie, marcată încă de trauma Marelui Război, această problemă era marginală. Astfel că Deat dădea glas unei atitudini larg răspândite: ideea că un oraş îndepărtat, necunoscut multora, nu merita sacrificiul vieţilor franceze sau britanice. …. Câteva luni mai târziu, Germania invada Polonia, iar Franţa şi Marea Britanie erau obligate să-şi respecte angajamentele luate faţă de Polonia şi să declare război. Din acel moment, conflictul s-a extins rapid, cuprinzând întreaga lume şi provocând pierderi umane incomensurabile. Privită retrospectiv, întrebarea lui Deat apare ca expresia spiritului de capitulare în faţa agresiunii. Astăzi, într-un alt colţ al Europei, nu departe de Polonia, istoria pare să-şi joace din nou lecţiile. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, mulţi s-au întrebat: “De ce să riscăm un război mondial pentru Ucraina?”. Chiar dacă formularea nu este identică, esenţa întrebării este aceeaşi: merită să ne implicăm, să ne sacrificăm resursele, poate chiar vieţile, pentru un conflict care, aparent, nu ne afectează direct? Atât Danzig, cât şi Ucraina au devenit simboluri ale rezistenţei împotriva expansionismului totalitar. În ambele cazuri, agresorul a pretins drepturi istorice asupra unor teritorii, justificând acţiunile prin “protecţia populaţiei locale” sau “corectarea unor nedreptăţi” din trecut. La fel cum Hitler a folosit soarta germanilor din Danzig ca pretext pentru invazie, Vladimir Putin a invocat apărarea etnicilor ruşi din Donbas şi Crimeea pentru a justifica atacul asupra Ucrainei. ……” Integral: https://www.bursa.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/razboi-in-ucraina--imagine-cu-caracter-ilustrativ-foto-profimedia-e1742126866576.jpg?resize=139%2C78&ssl=1)
“Planul de pace al lui Trump este teribil, dar Ucraina trebuie să-l accepte, pentru că e imposibil să-l schimbe cât Donald Trump e la Casa Albă Oare a avut Donald Trump, cât timp s-a aflat la Vatican pentru funeraliile Papei Francisc, o revelație despre „intențiile de pace” ale lui Vladimir Putin? Mesajul publicat pe Truth Social după scurta întâlnire pe care a avut-o cu Volodimir Zelenski – în care afirmă că liderul rus „poate nu vrea să oprească războiul”, ci „doar mă duce cu vorba și trebuie tratat diferit” – oferă Ucrainei o oarecare speranță că ar putea modifica termenii acordului luat în calcul de administrația Trump și despre care se presupune că este deja „bătut în cuie”. ….În trecut însă, astfel de momente de limpezime au fost scurte și uitate rapid, așa că, deocamdată, conducerea de la Kiev trebuie să se confrunte cu consecințele unui ultimatum, scrie istoricul britanic Mark Galeotti într-un comentariu publicat în The Sunday Times. ….În pofida curajului de care dau dovadă, ucrainenii nu își pot permite să lupte încă trei ani și nouă luni fără sprijinul Statelor Unite. După cum a recunoscut săptămâna trecută chiar și primarul Kievului, fostul campion mondial de box la categoria grea Vitali Kliciko, „soluția dureroasă” de a ceda teritorii pentru a pune capăt luptelor „nu este corectă”, dar poate fi necesară în acest moment. ….Cea mai amară pastilă Planul de pace nu a fost detaliat public, dar termenii săi sunt clari. Prevede un armistițiu imediat și lansarea discuțiilor directe între Moscova și Kiev. Ucrainei nu i se permite să adere la NATO și i se cere să semneze cu Statele Unite un acord privind exploatarea mineralelor sale, dar și privind administrarea unor obiective de infrastructură. În același timp, Statele Unite acceptă suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și recunoaște ocupația rusă în alte patru regiuni ucrainene: Luhansk (în întregime), Donek, Herson și Zaporojie (parțial). Administrația Trump propune, de asemenea, ridicarea sancțiunilor impuse împotriva regimului de la Moscova, cu rezerva că le-ar reintroduce imediat în cazul unei noi agresiuni militare rusești. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Ce țăran! Donald Trump Jr. a fost la Terasa Obor și a cerut furculiță și cuțit la mici …. Ultimul astfel de ghiolban ajuns la Terasa Obor este fiul președintelui american, Donald Trump jr., care n-a înțeles absolut nimic din popularul produs culinar românesc. Acesta s-a uitat tâmp preț de vreo două minute la porția de mici, după care a rostit niște cuvinte mai grave decât cea mai dură înjurătură: „Da’ cuțit și furculiță nu primesc?”. Oamenii de la terasă au rămas efectiv înmărmuriți, nu le-a venit să creadă ce-a putut scoate pe gură Donald Trump jr. Practic a jignit un întreg popor cu doar câteva cuvinte. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Asta se va zari deseara:
https://m.ziare.com/alegeri-prezidentiale-2025/nicusor-dan-dezbatere-antena3-cristian-preda-1938460
Pana atunci, kk-rau = rechin imobiliar dovedit, facilitator incipient
https://m.ziare.com/alegeri-prezidentiale-2025/nicusor-dan-publicat-contracte-crin-antonescu-1938448
In afara de pucist, anti-american si proorc.
“Sistemul” este disperat, vom vedea insa si nivelul prostiei de masa la romani.
“Franța acuză direct Rusia de atacuri cibernetice prin intermediul GRU, serviciul militar de informații …..”
https://hotnews.ro/franta-acuza-direct-rusia-de-atacuri-cibernetice-prin-intermediul-gru-serviciul-militar-de-informatii-1959316
https://www.g4media.ro/comunitatea-declic-a-verificat-acuzatiile-aduse-lui-crin-antonescu-de-nicusor-dan-despre-terenurile-pierdute-de-bucuresteni-din-parcul-herastrau-dna-in-rezolutia-de-clasare-din-2015-exista.html
Toate facilitarile crocodililor imobiliari care ocupau capitala asa se faceau de politrorcii din clasa kk-rau
“… Actul a fost semnat de Crin Antonescu pe 22 decembrie 1999, într-o perioadă de vacanță prelungită pentru bugetari…”
Cand bizonii multi si presa erau anihilati de “tihna sarbatorilor”.
Asa si azi se face.