Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 octombrie! Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 26 de grade, iar cele minime între 6 şi 16 grade, mai scãzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, spre 2 grade. Izolat, dimineaţa şi noaptea, se va semnala ceaţã, îndeosebi în centrul teritoriului. In Bucuresti cerul va fi variabil pe parcursul zilei şi mai mult senin noaptea, iar vântul va sufla slab pânã la moderat. Temperatura maximã va fi de 23…25 grade, iar cea minimã de 11…12 grade, mai scãzutã în zona preorãşeneascã, spre 8 grade.
“Analiză | Uimirile, indignările și „reformele” premierului Marcel Ciolacu Ajuns premier, Marcel Ciolacu s-a întrecut în declarații privind „risipa bugetară”, „șmecheria” celor care nu-și plătesc dările către stat, aparatul bugetar umflat. Promite o „reformă amplă” și descoperă, uimit și indignat, o realitate care este în bună măsură creația PSD. …. De altfel, din cei 33 de ani post-revoluționari, PSD a fost la putere 20 de ani bătuți pe muchie, în diferite formule și alianțe. …. Statul s-a îngrășat în guvernarea PSD-PNL De pildă, în primele 7 luni ale acestui an s-au făcut peste 4200 de noi angajări la stat, majoritatea în administrația publică locală, potrivit Ministerului Finanțelor. Angajările au continuat nestingherite, deși sistemul era oricum supraponderal- în total la stat lucrează 1.283.500 de oameni. Cel mai mare număr din istorie. Peste 792.000 dintre aceștia muncesc în administrația publică centrală, iar restul în cea locală. Așa cum a arătat Europa Liberă, aproape 370.000 de oameni la nivelul întregii țări lucrează în sistemul de educație, urmează primăriile care adună peste 280.000 de salariați și abia apoi Sănătatea, cu aproape 250.000 de angajați. Ministerul de Interne și Apărarea sunt următorii trei mari angajatori. Iar cheltuielile cu salariile depășesc media europeană. Anul acesta din totalul cheltuielilor din primele șapte luni, 22,8% au fost pentru salarii. În 2021 acestea s-au ridicat la 33,9% din totalul cheltuielilor. Media europeană este de 22,4% Atunci când premierul Ciolacu vituperează împotriva șefilor din sistemul bugetar și amenință că vor fi tăiate multe posturi, omite să spună că în timpul guvernării PSD-PNL s-a atins un record absolut la numărul secretarilor de stat- 200. Cei mai mulți sunt la Ministerul Transporturilor, unde ministrul PSD Sorin Grindeanu are NOUĂ secretari de stat. Transporturile sunt urmate de ministerele Mediului și Fondurilor Europene cu câte ȘAPTE secretari de stat. …. Adevărații mari datornici la stat Premierul Ciolacu, dar și alți lideri PSD au acuzat în repetate rânduri marile companii că nu plătesc taxe în România și că-și „externalizează profiturile”. …. Doar că marile datornice la buget sunt companiile de stat și nu cele private.
- Compania Națională a Huilei – arierate fiscale de 5,2 mld. lei, aflată în insolvență din data de 28.04.2015
- CFR Marfă – datorii fiscale de 2,2 mld. lei
- Complexul Energetic Hunedoara – arierate fiscale de 1,8 mld. lei, aflată în insolvență din data de 14.11.2019
Cele trei companii aflate în topul datornicilor cumulează 9,2 mld. lei arierate fiscale, aproape jumătate din totalul general de 19,8 mld. lei. …. Politizarea, brățară de aur Un alt lucru trecut sub tăcere de premier este că multe dintre funcțiile de conducere din aparatul de stat sunt atribuite pe criterii de clientelism politic și nu de competență. …. „Recomandările” umpleau birourile, chiar dacă erau „proști” și „dobitoci” – așa cum spunea fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD), pus sub urmărire penală de DNA – respectivele persoane erau angajate. La categoria specialiști intră, de exemplu:
- Fiul lui Dumitru Buzatu, baronul prins luând mită, care ocupa funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.
- Monica Hunyadi, consultant la Camera Deputaților, proprietara unui salon de coafură și înfrumusețare, numită la La CFR Electrificare.
- Alexandru Stănescu, fratele „baronului” PSD de Olt, Paul Stănescu, numit în conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANDRE). ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Noul impozit pe case „scumpe” Până la urmă a apărut și documentul oficial asumat de inițiatorii săi care conține modificările Codului Fiscal care se vor a combate evaziunea fiscală și a face o reformă administrativă. Din păcate, documentul nu rezolvă niciuna dintre cele două probleme. …. Există totuși o mențiune în acest document care dă o șansă reală reducerii evaziunii fiscale. Din păcate este probabil cea mai puțin dezbătută dintre toate. Mă refer la măsura din noua lege asumată de Guvern care vizează sistemul centralizat de facturare care în mod normal ar trebui să taie multe dintre căile de evaziune în zona colectării TVA. Însă, pentru a obține rezultate pozitive, este necesară o condiție esențială. Digitalizarea instituțiilor statului și în primul rând digitalizarea ANAF. Este prioritatea zero. Nu vorbim despre a înlocui oameni cu inteligența artificială. Ci despre a deține suportul informatic care să colecteze și să gestioneze date și informații centralizate la nivel național. Un nou impozit introdus în Codul Fiscal se bazează tocmai pe existența acestor baze de date digitalizate. Mă refer la impozitul pe casele de valoare mare. Conform legiuitorului, valoarea mare a casei este cea care depășește 2,5 milioane lei, echivalentul a 500.000 euro. Așadar, ce ar trebui să facă toate părțile implicate în acest nou impozit, respectiv ANAF, contribuabili și autorități locale. Autoritățile locale trebuie să se asigure că toți contribuabilii își cunosc valoarea impozibilă a fiecărei clădiri pe care o dețin. Nu valoarea de piață, ci acea valoare luată în calcul de primării în stabilirea impozitelor datorate pe clădiri. Aceste valori impozabile se găsesc în arhivele primăriilor sub diferite forme. Dumneavoastră o cunoașteți pe cea a casei pe care o aveți? Cel mai probabil nu, pentru că, până acum, nu a fost o informație de interes. În deciziile de impunere primite de la autoritățile locale pentru clădirile rezidențiale deținute, unele primării au consemnat valorile impozabile iar altele nu. Prin urmare, primul pas este ca această informație să ajungă la fiecare proprietar pentru fiecare clădire deținută. Aceleași informații ar trebui să ajungă și la ANAF – care este beneficiarul acestui nou impozit.
Contribuabilii trebuie să verifice dacă valoarea comunicată de primărie pentru fiecare dintre clădirile rezidențiale deținute este mai mare de 2,5 milioane lei. Nu valoarea cumulată a clădirilor, ci valoarea individuală a fiecărei clădiri. Și nu valoarea de piață, ci valoarea impozabilă stabilită de primării. În această situație, contribuabilul trebuie să declare la ANAF aceste clădiri și să plătească un impozit de 0,3% pe diferența dintre cât e valoarea impozabilă a respectivei clădiri și pragul 2,5 milioane lei. De exemplu, la o valoare comunicată de primărie de 3 milioane lei, impozitul de plătit până la 30 aprilie a anului în curs ar fi de 1500 lei. …..” Integral:
https://republica.ro
“De ce un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă în final ajunge să primească înapoi numai jumătate din aceşti bani, după ce iese la pensie? Cum de este bugetul public de pensii pe deficit? Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% – 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o „găleată mare“, care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii. Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat. ….” Integral: https://www.zf.ro
“De ce limitarea plăților cash pe care o vrea Ciolacu vine în cel mai prost moment pentru România / Ce spunea Isărescu despre cashless society Actualul Guvern vrea limitarea plăților în numerar, pentru a stârpi, zic guvernanții, evaziunea fiscală care le-a scăpat de sub control. Oamenilor nu le convine, comercianții sunt și ei foarte nemulțumiți. Dincolo de nemulțumiri, ne-am uitat la cifre, care arată că intențiile PSD vin în cel mai prost moment. Numărul ATM-urilor la suta de mii de adulți scade, numărul sucursalelor bancare scade, iar măsura preconizată de PSD vine să mascheze incapacitatea de a reduce evaziunea fiscală. Măsura nu este singura din pachetul fiscal pregătit de Guvern care nu are în spate niciun calcul sau vreun solid argument economic, ci pare creionată de un economist rupt de realitate care a citit multă teorie dar n-a avut nici măcar o zi de experiență practică în comerțul privat. …. Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar. „Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu.
„Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote, a mai spus guvernatorul BNR ….. La alți retaileri eram anunțat că nu funcționează sistemul electronic și erau acceptate doar plăți cash la anumite case de marcat. În unele zone din țară bancomatele lipsesc, iar magazinele nu au instalate POS-uri, așa încât dacă nu ai cash la tine, ești pierdut. Dar asemenea cazuri nu se petrec din vina mea. Digitalizarea ANAF ar fi rezolvat în bună măsură astfel de situații, însă răspunsul ține tot de voința politică de la cel mai înalt nivel. ….” Integral:
https://economie.hotnews.ro
“Comisia Europeană a virat tranşa a doua din PNRR pentru România, de 2,8 mld. euro Guvernul a atins 49 din cele 51 de ţinte şi jaloane pentru această tranşă şi are plăţi suspendate de 53 mil. euro pentru cele două jaloane neîndeplinite ♦ Banii pot fi recuperaţi dacă jaloanele vor fi îndeplinite în şase luni. România a primit vineri de la Comisia Europeană 2,8 mld. euro, sub formă de granturi şi împrumuturi, reprezentând tranşa a doua din banii pe care îi poate atrage prin mecanismul european de redresare şi rezilienţă, după ce a îndeplinit în mod satisfăcător 49 din 51 de jaloane şi ţinte. …. Acestea acoperă reforme în domeniul tranziţiei verzi şi digitale, precum adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind guvernanţa serviciilor de cloud utilizate în sectorul public. De asemenea, România a propus reforme care vizează îmbunătăţirea punerii în aplicare a politicilor publice, promovarea turismului şi a culturii, dezvoltarea resurselor umane în sectorul sănătăţii, îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a sustenabilităţii pensiilor, modernizarea infrastructurii sistemului educaţional, precum şi consolidarea independenţei sistemului judiciar şi consolidarea acţiunilor de combatere a corupţiei. Comisia Europeană a autorizat plata contribuţiei financiare pentru cea de-a doua tranşă cu o valoare de 3,16 miliarde euro în cadrul PNRR (din care 2,14 miliarde euro sprijinului nerambursabil şi 1,02 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut). ….” Integral:
https://www.zf.ro
“Cum a ajuns România să importe mii de tone de gunoaie din UE. Zeci de persoane ridicate de DIICOT ….. Legea interzice introducerea în România a deșeurilor. Membrii rețelei aduceau gunoaiele cel mai adesea din Italia, profitând că, în România, prețul reciclării unei tone de deșeuri este foarte ieftin – aprox. 80 de lei/tona. Primul pas era importul deșeurilor, care era realizat de „brokerii de deșeuri”. Aceștia identificau persoanele sau companiile din UE care voiau să scape de cantități mari de gunoaie și le importau în categoria celor reciclabile. „Importurile s-au efectuat de la societăți comerciale din mai multe țări europene, iar disimularea s-a realizat și prin falsificarea documentele însoțitoare în care s-au făcut mențiuni nereale în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării”, arată DIICOT. Al doilea pas era transportul. Acesta era realizat de regulă de firme de transport din România, care prelua gunoaiele de la firmele care voiau să scape de el. Cele mai multe dintre acestea erau din Italia. Ulterior, cu acte false, deșeurile erau aduse în România. Pentru ca totul să fie cât mai ieftin, deșeurile erau transportate laolaltă, fără a fi selectate în vreun fel. Cel de al doilea palier al grupului infracțional erau transportatorii români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, de unde preluau gunoaiele și le aduceau în țară. ….Procurorii au depistat 57 de astfel de transporturi, însumând 1.500 de tone de deșeuri, doar în timpul anchetei. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Preot la Finanțe în țara „păcănelelor” Greu de înțeles la ce se referă premierul Ciolacu atunci când vorbește despre șantaj și presiuni la care sunt supuși el și „Freddy” (adică Alfred Simonis), pe subiectul reglementării mai dure a industriei „păcănelelor”. Nu a dat detalii, nu a oferit nume, nu a explicat cine a încercat să-i șantajeze. ….. Problema sălilor cu jocuri de noroc („păcănele”) este total scăpată de sub control în România. Au apărut cu miile, peste tot, fenomenul se extinde în fiecare zi. Statul pretinde că încasează taxe și impozite de pe urma celor care vând iluzii despre câștiguri facile. De fapt bugetul este alimentat dintr-o problemă socială gravă, care afectează sute de mii de familii. Înainte de a umbla pe legislație, parlamentarii ar trebui să calculeze costul infinit mai mare al societății, care se îmbolnăvește în fiecare zi atunci când patronii de păcănele se extind atât de agresiv și aduc jocurile de noroc în fiecare casă. Statisticile oficiale, citate de Europa Liberă, spun că în România erau peste 12.000 de agenții de jocuri de noroc înregistrate la începutul anului 2023. În 2021, cele aproape 700 de firme din domeniul jocurilor de noroc, care și-au depus bilanțurile contabile, au avut o cifră de afaceri totală de 9 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde euro). Profitul cumulat a fost de peste 987 milioane de lei (circa 200 de milioane de euro), iar statul român a încasat între 400 și 600 de milioane de euro din acest domeniu, scrie panorama aici. Cifrele sunt considerabil mai mari în 2022 și 2023. …. Nicio discuție cinstită despre adicția pentru jocuri de noroc nu poate porni cu adevărat în public dacă victima iese din casă și la fiecare 5 metri primește tentația de a consuma ceea ce o face să creadă că e fericită. E ca și cum ai avea pretenția ca un dependent de droguri să se abțină în timp ce i se oferă substanțele peste tot în jur, în toate momentele zilei – pe noptiera de la pat când se pune la somn, la micul dejun când își bea prima cafea, la masa de prânz cu colegii de la muncă, în orele libere cu familia, când urmărește un serial sau iese cu copiii la spațiile de joacă. Statisticile oficiale vorbeau la începutul anului despre 100.000 de dependenți- numărul lor este cu mult mai mare. Publicitatea la păcănele este aproape neîngrădită (imaginea unor sportivi și oameni celebri este folosită – e indusă asocierea bunăstării și succesului profesional câștigat prin efort susținut cu șansa de a face bani ușor), bannere imense tronează pe toate clădirile, reclamele umplu spațiile publicitare pe televizor după anumite ore, sunt zero restricții în mediul digital, în general. ….Proiectele care ar fi limitat activitatea jocurilor de noroc au fost stopate în Parlament. ….Te-ai aștepta ca un preot care ocupă temporar funcția de ministru al Finanțelor să ia în vizor în primul rând taxarea unui astfel de viciu, atunci când se gândește la creșterea taxelor și impozitelor. Ca slujitor al bisericii, ar deveni chiar dușman al industriei.….” Integral: https://republica.ro
“Afacerea urât mirositoare ce poate învrăjbi România și Bulgaria. Duce în cabinetul unui ex-ministru …. O afacere urât mirositoare făcută de Friendly Waste România ar putea crea tensiuni între Bulgaria și România. Pe vechea platformă a fabricii chimice Verachim de pe malul românesc al Dunării ar urma să fei ridicat un incinerator de deșeuri medicale. Fapt care ar putea polua nu doar Giurgiu, ci și Ruse. …. Vestea că acolo ar putea fi construit un incinerator pentru arderea deșeurilor medicale și deșeurilor animaliere a readus locuitorilor de pe ambele maluri ale fluviului amintirea coșmarului din trecutul recent – mirosul sufocant de sulf, nopțile nedormite și mortalitate ridicată din cauza afecțiunilor căilor respiratorii. …. Friendly Waste România este o firmă înființată în urmă cu 4 ani. Nu a avut niciodată profit, anul trecut fiind pe pierdere cu 2 milioane de lei. Are datorii de 10 milioane de lei. Compania incinerează nu doar deșeuri medicale, dar și deșeuri animaliere. Compania a fost înființată de doi cetățeni români – Bratu Eugen și Mohamed Fadel. Potrivirt, Fadel Mohamad este căsătorit cu Fadel Olivia ( fostă Ardelean). Această Olivia Fadel este absolventă a Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București – Facultatea de Farmacie. n anul 2016, după rezidenţiat, Olivia Fadel a fost angajată, doar pentru scurt timp, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. În anul 2017, Olivia Fadel şi-a schimbat locul de muncă şi a devenit consilier personal la Cabinetul Ministrului Transporturilor. Cine era, pe atunci, ministrul Transporturilor pe care-l consilia Olivia Fadel? O persoană binecunoscută giurgiuvenilor: Răzvan Cuc, fost deputat de Giurgiu şi fost ministru al Transporturilor, în prezent senator de Neamţ. În acelaşi an în care devine consiliera lui Răzvan Cuc la Ministerul Transporturilor, Olivia Fadel este numită MEMBRU PROVIZORIU în Consiliul de Administraţie al CN APDF Giurgiu, o societate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, scrie jurnalgiurgiuvean.ro…. „O scrisoare din partea României despre acest proiect nu a ajuns cu siguranță în biroul meu pentru o rezoluție, pentru a se vorbi despre orice inacțiune din partea mea”, a scris Borislav Sandov, ministruil bulagr al Mediului pe profilul său de Facebook. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Ţările puternice nu-şi mai respectă propriile reguli când acestea le defavorizează .… Cele spuse de Stiglitz pot fi rezumate în şapte puncte: 1. Interdependenţa Naţiunilor şi Tensiunile Globale: Stiglitz a examinat complexitatea interdependenţei naţiunilor într-o lume globalizată şi a discutat creşterea tensiunilor şi antipatiei între ţări. A criticat conceptul de “grădini închise” al Statelor Unite şi a subliniat necesitatea reformelor sistemului global. 2. Evaziunea Fiscală şi Corporaţiile Multinaţionale: A abordat modul în care companii precum Apple exploatează lacunele fiscale şi a discutat despre iniţiativele OECD şi propunerea unui impozit global minim de 15%, pe care l-a considerat insuficient. 3. Criza Datoriilor Globale: Stiglitz a evidenţiat problema creşterii datoriilor globale, agravată de pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina şi creşterea rapidă a ratelor dobânzii, precum şi dificultăţile ţărilor supraîndatorate. 4. Lipsa unui Cadru Internaţional pentru Falimentul Ţărilor: A vorbit despre absenţa unui mecanism internaţional de gestionare a falimentelor ţărilor şi despre eforturile nereuşite ale ONU de a stabili principii în acest sens, opoziţia unor ţări puternice fiind un factor major de împiedicare. 5. Rolul şi Politicile FMI: Stiglitz a criticat FMI pentru practicile sale, care pot agrava crizele datoriilor şi destabiliza economia globală, prin creşterea ratelor dobânzii şi impunerea de taxe suplimentare ţărilor în dificultate. 6. Schimbări în Dinamica Puterii Globale şi Retragerea Democraţiei: A analizat schimbările din echilibrul puterii economice şi politice la nivel global şi a reflectat asupra retragerii democraţiei în multe părţi ale lumii, precum şi asupra declinului credinţei în ideologia de piaţă liberă. 7. Viitorul Globalizării şi Conducerea Globală: Stiglitz s-a întrebat cum va arăta viitorul globalizării şi ce ţări vor prelua iniţiativa în conducerea globală, în contextul în care Statele Unite se retrag din această poziţie. Pentru criticii lui, Stiglitz nu se dezminte ca un “etatist” înrăit – anticapitalist notoriu orientat împotriva pieţei libere; ei spun că întreaga lui conferinţă pare să justifice cît este de minunată forţa guvernului şi cum eşuează pieţele. …. De exemplu, unul dintre lucrurile pe care Banca Mondială, FMI şi guvernul SUA le-au spus ţărilor timp de 40 de ani este că nu ar trebui să aibă politici industriale. Unul dintre predecesorii mei, ca preşedinte al Consiliului de Consilieri Economici, Mike Boskin, a spus – faimos, deşi a negat-o -, că nu contează dacă o ţară produce chipsuri de cartofi sau chipsuri de computer. Dacă ar fi fost aşa, nu am fi adoptat Legea care ne pune să cheltuim zeci de miliarde de dolari pentru a încerca să readucem producţia de cipuri în Statele Unite. Statele Unite au încălcat regulile OMC. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Ce facem cu copiii pe care nu-i vede nimeni? …. Eurostat a publicat săptămâna aceasta un studiu referitor la situația copiilor în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2022 în Uniunea Europeană care infirmă orice credință că pentru România copiii ar putea fi vreodată o prioritate. …. Din păcate suntem pe primul loc, la mare distanță de vecinii bulgari și cu un procentaj aproape dublu față de media europeană. 41,5% – aproape jumătate din populația minoră din România este în stare critică: copiii suferă de foame, nu au haine sau nu au un acoperiș deasupra capului. Așa arată situația noastră, dar dacă nu-i vedem pe acești copii în Parlament sau dacă nu ne împiedicăm de ei prin ministere, ei nu există. Același procentaj dramatic figura în analizele Eurostat și în 2020, dar la acel moment ne uitam cu speranță spre Garanția pentru Copii și la Bruxelles se vorbea cu seriozitate despre cum 1 din 4 copii din UE sunt în risc de sărăcie. …. Astfel, ajungem în România la un semnificativ persoane cu vârstă de până în 18 ani care își pun probleme precum ”o să am ce să mănânc mâine?” sau chiar ”unde voi dormi?”. Dar cumva tot acești copii trebuie să fie viitorul nostru, cei cărora li s-au tăiat aripile de tineri, cei care nu au curaj să viseze pentru că le este prea frică de ziua de mâine. Acești copii învață să trăiască în jungla pe care ei au ajuns s-o numească viață și se adaptează cum pot. De aceea întâlnim în rândul minorilor în risc de sărăcie o rată mare a abanadonului școlar. Ceea ce duce la oportunități reduse pentru dezvoltarea lor și îi vulnerabilizează pe termen lung. De asemenea, problemele de sănătate fizică și psihică nu le sunt străine și rezolvarea lor nu este o opțiune pentru mulți dintre ei. O parte dintre acești copii care provin din familii defavorizate sfârșesc în centre de detenție și educative deoarece ajung să comită infracțiuni pentru a se întreține și acolo găsesc confortul unui acoperiș deasupra capului și al unor mese regulate. Când ies din centre au o rată mult mai mare de recidivă decât majorii și reajung în centre sau chiar în penitenciare. Cercul vicios al excluziunii sociale nu este perturbat cu nimic de măsurile de asistență socială care sunt implementate la momentul actual în țară, pentru că acestea sunt prea puține din lipsă de resurse în ciuda alocării de 161 de milioane de lei pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027. ….Ca majoritatea problemelor noastre, și aceasta se poate rezolva cu bani bine investiți și cu sinergie între ministere și instituții pentru o abordare pluridisciplinară. Bugetul de stat plânge când vorbim despre bani pentru salvarea copiilor și nouă ne sclipesc ochii când auzim de PNRR, Garanția pentru Copii sau ESF+. Însă clasa politică pe care o avem nu face niciun demers pentru scăderea acestei rate, deși soluții există. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Se reia producția de Oltcit, că românii nu prea se mai plâng de mașinile lor .… Doar că Dacia nu mai e ce-a fost, acum e o mașină fiabilă, iar Oltcitul a dispărut complet. Românii chiar nu prea mai au motive să se plângă de mașinile lor. Iată însă că un erou vrea să le redea românilor bucuria de a se plânge din nou de propria mașină: a anunțat că va relua producția de mașini, dacă le putem spune așa, Oltcit. Momentul ales nu este deloc întâmplător. În cazul în care nu se vor găsi destui români care să cumpere noile mașini Oltcit, ele pot fi vândute foarte ușor pe post de coteț de găini dat fiind că a cam început să vină frigul. Scenariu puțin probabil, totuși, că românii se vor înghesui cu siguranță la o mașină care le dă bucuria de a se plânge zilnic. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Noul impozit pe case „scumpe” Până la urmă a apărut și documentul oficial asumat de inițiatorii săi care conține modificările Codului Fiscal care se vor a combate evaziunea fiscală și a face o reformă administrativă. Din păcate, documentul nu rezolvă niciuna dintre cele două probleme. …. Există totuși o mențiune în acest document care dă o șansă reală reducerii evaziunii fiscale. Din păcate este probabil cea mai puțin dezbătută dintre toate. Mă refer la măsura din noua lege asumată de Guvern care vizează sistemul centralizat de facturare care în mod normal ar trebui să taie multe dintre căile de evaziune în zona colectării TVA. Însă, pentru a obține rezultate pozitive, este necesară o condiție esențială. Digitalizarea instituțiilor statului și în primul rând digitalizarea ANAF. Este prioritatea zero. Nu vorbim despre a înlocui oameni cu inteligența artificială. Ci despre a deține suportul informatic care să colecteze și să gestioneze date și informații centralizate la nivel național. Un nou impozit introdus în Codul Fiscal se bazează tocmai pe existența acestor baze de date digitalizate. Mă refer la impozitul pe casele de valoare mare. Conform legiuitorului, valoarea mare a casei este cea care depășește 2,5 milioane lei, echivalentul a 500.000 euro. Așadar, ce ar trebui să facă toate părțile implicate în acest nou impozit, respectiv ANAF, contribuabili și autorități locale. Autoritățile locale trebuie să se asigure că toți contribuabilii își cunosc valoarea impozibilă a fiecărei clădiri pe care o dețin. Nu valoarea de piață, ci acea valoare luată în calcul de primării în stabilirea impozitelor datorate pe clădiri. Aceste valori impozabile se găsesc în arhivele primăriilor sub diferite forme. Dumneavoastră o cunoașteți pe cea a casei pe care o aveți? Cel mai probabil nu, pentru că, până acum, nu a fost o informație de interes. În deciziile de impunere primite de la autoritățile locale pentru clădirile rezidențiale deținute, unele primării au consemnat valorile impozabile iar altele nu. Prin urmare, primul pas este ca această informație să ajungă la fiecare proprietar pentru fiecare clădire deținută. Aceleași informații ar trebui să ajungă și la ANAF – care este beneficiarul acestui nou impozit. Contribuabilii trebuie să verifice dacă valoarea comunicată de primărie pentru fiecare dintre clădirile rezidențiale deținute este mai mare de 2,5 milioane lei. Nu valoarea cumulată a clădirilor, ci valoarea individuală a fiecărei clădiri. Și nu valoarea de piață, ci valoarea impozabilă stabilită de primării. În această situație, contribuabilul trebuie să declare la ANAF aceste clădiri și să plătească un impozit de 0,3% pe diferența dintre cât e valoarea impozabilă a respectivei clădiri și pragul 2,5 milioane lei. De exemplu, la o valoare comunicată de primărie de 3 milioane lei, impozitul de plătit până la 30 aprilie a anului în curs ar fi de 1500 lei. …..” Integral: https://republica.ro
]
https://economie.hotnews.ro/stiri-blogul_pwc_romania-26576286-iccj-invalideaza-practica-des-intalnita-nelegala-pagubitoare-anaf-privind-reincadrarea-diurnei-venituri-natura-salariala.htm
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/comandourile-aur-si-furia-societatii-pericolul-neolegionar
Urmează, probabil, confiscarea și a mișcării sindicale, care a fost mereu fief-ul PSD?
Fiole de Fentanil furate din farmacia Spitalului Județean Pitești / Pericolul opioidului de până la 100 de ori mai puternic decât morfina
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26578427-fiole-fentanil-furate-din-farmacia-spitalului-judetean-pitesti-pericolul-opioidului-pana-100-ori-mai-puternic-decat-morfina.htm
Buna dimineata 🙂
Nu o fi ajunsd Fentanilul ala si la alesii neamului? 😀 😀
🙂
A ajuns… https://www.timesnewroman.ro/politic/sexul-cu-propria-mana-va-fi-considerat-incest-si-se-va-pedepsi-cu-inchisoare-de-la-2-la-7-ani/