Revista Presei – 3 noiembrie.”Noua lege a pensiilor aduce veniturile bătrânilor la nivelul anului 2020. Fondurile private, lovite și ele. „Suntem unde eram și în urmă cu patru ani””
| 03/11/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 3 noiembrie! Mai mult de jumătate din țară este vizată de o avertizare cod galben de intensificări ale vântului până sâmbătă, la ora 3.00. Vizate sunt sunt județele sau zone din Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Mureș, Arad, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Sibiu, Brașov, Covasna, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui. De asemenea, vântul va avea intensificări temporare şi în Dobrogea şi celelalte zone de munte. În jumătatea vestică a teritoriului vor fi averse. In Bucuresti pana sâmbătă vremea se va încălzi, astfel că temperatura maximă va fi de 21 gr C, iar cea minimă, de 10… 11 gr C. Cerul va avea înnorări și îndeosebi noaptea va crește probabilitatea de ploaie.
“Consiliul Fiscal dă de pământ cu măsurile fiscale luate de Guvern: În România avem „o negare a realității” / Este surprinzătoare motivarea publică a OUG nr. 90/2023 / E nevoie de construcții bugetare realiste În România avem „o negare a realității”, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri. Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale; a crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie. CF a subliniat acest aspect în mod repetat. Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum. Eliminarea exceptărilor și regândirea regimului fiscal (apropos de microîntreprinderi și PFA, etc.) fac parte din lupta contra evaziunii și optimizărilor fiscale. S-a avansat încă puțin, timid, din acest punct de vedere – probabil și din cauza împotrivirii grupurilor de interese. Plătim acum pentru nesăbuințe din trecutul îndepărtat și recent, lipsa de programare bugetară adecvată, inteligentă. …. Avem nevoie de construcții bugetare realiste Avem nevoie de construcții bugetare realiste, de crearea de spațiu fiscal, fiindcă șocurile viitoare (legate de schimbările climatice, tranziția energetică, nevoia de apărare într-un mediu internațional tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget. Este de repetat că reforma pensiilor și a salarizării pun presiune suplimentară pe bugetul public și, implicit, pe consolidarea bugetară. Corecția bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF; mai probabilă este finalizarea corecției bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecției pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale. De la începutul anului, Guvernul României a adoptat 42 de HG de alocare de sume din Fondul de Rezervă Bugetară …. În condițiile unor riscuri majore ce izvorăsc din precedentul legislativ și derogarea de la cele mai importante acte normative fiscal-bugetare, și plecând de la raționamente și date privind eficacitatea îndoielnică a demersului de reducere a deficitelor, prin modul de restrângere a cheltuielilor, se nasc întrebări privind legitimitatea recurgerii la acest procedeu bugetar. Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situația este foarte dificilă și este nevoie de măsuri urgente de restricționare a cheltuielilor. …. Regulile fiscale în UE și practicile promovate de OCDE reclamă ca acest procedeu (Ordonanța de Urgență pentru modificarea bugetului, fără rectificare propriu-zisă) să nu se repete, transparența fiind una din cerințele esențiale pentru derularea politicilor publice și, în special, a celei fiscal-bugetare. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Cum deschide Curtea Constituțională calea Guvernului să înlocuiască Parlamentul În data de 26 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei de respingere a sesizării de neconstituționalitate privind angajarea răspunderii Guvernului privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare. Două aspecte sunt interesante în privința motivării privind angajarea răspunderii: 1. felul în care Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență; 2. faptul că, după publicarea motivării deciziei, este deschisă oportunitatea Guvernului de a recurge la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege. Cum a trecut Curtea Constituțională peste propria jurisprudență În esență, spre deosebire de situații similare (precum cea din 2020) în care Guvernul și-a angajat răspunderea cu privire tot la măsuri fiscal-bugetare, Curtea Constituțională a afirmat că mecanismul de angajare a răspunderii a fost unul constituțional. Decizia a fost luată printr-o argumentație în 4 pași:
- Cu privire la analiza structurii politice a Parlamentului, respectiv existenţa unei majorităţi parlamentare stabile, a stabilit că aceasta nu exclude adoptarea legii pe calea angajării răspunderii Guvernului;
În trecut, aceeași Curte Constituțională (prin Deciziile nr. 1557/2009 și nr. 61/2020) stabilea că la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă. CCR arăta atunci că situația nu este la fel când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, drept pentru care adoptarea sub forma asumării răspunderii nu este oportună.
- Cu privire la necesitatea existenței unei urgențe, Curtea a stabilit faptul că o lege care prevede un termen până la data intrării în vigoare nu conduce la ideea conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate şi ar fi fost adecvată mai degrabă utilizarea procedurii parlamentare obişnuite sau de urgenţă.
Este interesant cum în Decizia nr. 1431/2020, condiţia urgenţei care să fi determinat măsura angajării răspunderii Guvernului nu era îndeplinită câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intrau efectiv în vigoare începând cu anul următor.
- Cu privire la adoptarea cu celeritate a măsurilor, CCR a constat că este dreptul exclusiv al Guvernului ca în cadrul politicii sale legate de piaţa muncii să intervină ori de câte ori este necesar.
Anterior, CCR susținea că adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună cu atât mai mult cu cât legea nu intră imediat în vigoare, iar dezbaterea în procedura obişnuită în Parlament ar fi permis depunerea unor amendamente și implicit și implicarea societăţii civile…..În anul 2020, CCR considera, în schimb, că era neconstituțională modificarea a 20 de acte normative….. Concluzia este simplă și Curtea Constituțională ne-a precizat-o în mod expres: „Este dreptul exclusiv al Guvernului să intervină ori de câte ori este necesar. Guvernul a optat pentru procedura de legiferare pe care a considerat-o potrivită raportat la situația dată.“ Este, astfel, imposibil de spus care sunt condițiile pe care Guvernul trebuie să le respecte pentru angajarea răspunderii pentru că ele tocmai au fost desființate chiar de Curtea Constituțională, deși chiar în jurisprudența acesteia erau stabilite. …..” Integral: https://www.contributors.ro
“Cum a fost modificată o lege, din pix, la Monitorul Oficial / Autorii rectificării legislative susțin că au îndreptat o eroare materială / Fostul ministru Stelian Ion: ”Vădit ilegal și neconstituțional” / Miza: deblocarea angajărilor la Inspecția Judiciară …. Sintagma „media aritmetică a notelor acordate la cele două probe” a fost înlocuită cu „suma punctajelor acordate la cele două probe” prin rectificarea legislativă făcută la cererea Secretariatului General al Camerei Deputaților, la cererea Ministerului Justiției și cu avizul Consiliului Legislativ, condus de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, controversat în special din cauza OUG13, prin care legile Justiției urmau să fie mutilate. Sintagma din articolul 80 alineatul 12 teza I a Legii 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii bloca concursurile de numire la Inspecția Judiciară (IJ), au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Problema a fost semnalată CSM de către conducerea IJ încă din martie 2023. Inspecția a cerut însă elaborarea unui proiect de lege sau de ordonanță de urgență ca să corecteze actul normativ.
- ”Considerăm că se impune sesizarea Ministerului Justiției în vederea declanșării unei proceduri de modificare legislativă a art. 80 alin. (12) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, anterior elaborarii și aprobării Regulamentului privind Concursul pentru numirea în functia de inspector judiciar”, a arătat IJ în cererea către CSM.
În schimb, legea a fost ”corectată” printr-o simplă rectificare legislativă la Monitorul Oficial. …. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion (USR) a explicat, într-o postare pe Facebook, de ce din punctul său de vedere modificarea este un ”abuz grosolan”: ”Așa-zisa rectificare a Legii CSM, apărută în Monitorul oficial de ieri reprezintă un abuz grosolan. Erorile din mintea celor care votează legi fără să analizeze cu atenție consecințele acestor legi nu sunt erori materiale care să poată fi rectificate printr-o simplă cerere adresată Monitorului oficial. Pentru a corecta aceste anomalii din lege este nevoie de modificarea legii, cu parcurgerea tuturor procedurilor legislative. ….” Integral: https://www.g4media.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/11/noua-lege-a-pensiilor-aduce-veniturile-batranilor-la-nivelul-anului-2020-suntem-unde-eram-si-in-urma-cu-patru-ani-si-tot-asa-vom-ramane-cum-a-taiat-inflatie-si-pensiile-private.jpg?resize=213%2C120&ssl=1)
“Noua lege a pensiilor aduce veniturile bătrânilor la nivelul anului 2020. Fondurile private, lovite și ele. „Suntem unde eram și în urmă cu patru ani” Deși Guvernul anunță o majorare a pensiilor de la 1 ianuarie 2024, dacă scădem rata inflației, valoarea reală a pensiilor va fi cea din anul 2020. Noua lege a pensiilor, pusă în dezbatere publică și pe care Guvernul vrea să o pună în aplicare de la începutul anului viitor, va majora punctul de pensie la peste 2.000 lei. Majorarea însă, deși impresionantă, nu acoperă însă decât creșterea inflației, la rata oficială. De fapt, calculele arată că valoarea reală a pensiilor va reveni cel mult la nivelul anului 2020. Economiștii spun însă că impactul negativ asupra nivelului de trai va fi mult mai sever, în condițiile în care rata reală a inflației este mult mai mare. Mai mult, rata inflației a tăiat din economiile și pensiile viitoare și a celor care au contribuții la pilonul II și III. În 2024, pensiile ajung la valoarea din 2020 Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că, prin noua lege a pensiilor, pe care coaliția vrea să o treacă până la finalul acestei luni, de la începutul anului viitor pensiile românilor vor fi indexate cu 13,8%. Majorarea este importantă, iar punctul de pensie va ajunge astfel la 2032 lei, de la 1.785 de lei cât este în prezent, urmând ca valoarea punctului de referință să ajungă la 81 lei. Această nouă majorare vine după ce la începutul anului 2023, coaliția decidea majorarea punctului de pensie cu 12,5%, asta deși rata reală a inflației fusese de peste 15%. Practic, singurele pensii care au fost indexate cu rata reală a inflației au fost cele de până în 3.000 lei, iar acest lucru s-a făcut prin acordarea unor ajutoare de stat în două tranșe. De anul viitor, aceste ajutoare vor fi sistate însă, potrivit anunțului premierului Marcel Ciolacu. Dacă ne uităm însă la rata inflației din ultimii ani, vedem însă că valoarea reală a pensiilor va ajunge doar la valoarea acestora din anul 2020. Astfel, rata inflației în decembrie 2020 a fost de 2,1%, la finalul anului 2021, aceasta a urcat la 8,2%, urmând ca peste alte 12 luni să ajungă la 16,4%. La finalul anului 2023, prognoza BNR merge pe o rată a inflației de 7,5%, ceea ce înseamnă că începând cu anul 2020, impactul total al inflației a fost de 34,2%. Asta înseamnă că valoarea reală a punctului de pensie în 2024 va fi de 1.337 lei, raportat la puterea de cumpărare din 2020. Practic, avem media punctului de pensie din anul 2020 (în septembrie a fost majorat de la 1.265 lei la 1.442). ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Adevărata independență energetică din timpul iernii: România își majorează cu 50% capacitatea depozitelor de gaze și construiește unul nou Depogaz, divizia de stocare a Romgaz, are în plan investiții de aproape 500 de milioane de euro în următorii ani pentru a crește cu 50% capacitatea depozitelor de gaze existente și construirea unui depozit nou, potrivit datelor furnizate la solicitarea HotNews.ro. Tot cu 50% va crește și capacitatea de extracție a gazelor din depozite. Acest lucru ne-ar putea asigura independența de importurile de gaze chiar și în perioadele geroase de iarnă, întrucât degeaba avem depozitele pline-ochi, dacă este limitată tehnic capacitatea de a scoate gazele din depozite pentru a le trimite spre consumatori. În prezent, în România există cinci depozite de gaze, care au o capacitate totală de stocare de 2,87 miliarde de metri cubi. …. De ce sunt importante investițiile în depozitele de gaze România consumă într-o zi normală de iarnă în jur de 50 de milioane de metri cubi de gaze. Producția internă poate ajunge la 20-25 milioane de metri cubi pe zi. Din depozite putem scoate 29-30 de milioane de metri cubi, însă acest lucru este posibil doar la începutul iernii, când depozitele sunt pline. Pe măsură ce acestea se golesc scade și volumul care poate fi extras. Astfel că spre finalul iernii, se mai pot scoate abia 20 de milioane de metri cubi pe zi din depozite și atunci sistemul este cel mai vulnerabil. În plus, au fost ierni în trecut cu perioade de ger când consumul a ajuns la un vârf de 70-72 de milioane de metri cubi pe zi. În acele perioade, deși avem gaze în depozite noastre, suntem nevoiți să apelăm la importurile foarte scumpe din toiul iernii. Depogaz derulează investiții de 480 de milioane de euro pentru a crește capacitatea în patru din cele cinci depozite ale sale și pentru realizarea unui depozit nou, lucrări care vor fi gata în perioada 2027-2030. Astfel, capacitatea totală de stocare va crește de la 2,870 miliarde de metri cubi la 4,178 miliarde, iar capacitatea de extracție de la 29,2 la 42 milioane de metri cubi pe zi. …..” Integral: https://economie.hotnews.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/11/privatizarile-de-dupa-1989-un-faliment-subventionat-de-stat-curtea-de-conturi-dezvaluie-partial-proportiile-dezastrului.jpg?resize=208%2C117&ssl=1)
“Privatizările de după 1989, un faliment subvenționat de stat. Câți bani a câștigat, de fapt, România de pe urma lor Curtea de Conturi a terminat după șapte ani auditul privind privatizările din România, iar raportul prezintă o imagine a modului dezastruos în care statul și-a înstrăinat avuția. În anul 2016, Curtea de Conturi a declanșat auditarea performanței managementului general al privatizării, iar pentru finalizarea raportului a fost nevoie de nu mai puțin de șapte ani. Mai bine de jumătate din societățile comerciale supuse privatizării în perioada 1992-2020 nu mai există, iar veniturile obținute de statul român au fost relativ mici, ținând seama că, în multe cazuri, guvernele au acordat facilități financiare cumpărătorilor, fără ca acestea să fie o garanție împotriva falimentului. Neglijență de 90 de milioane de euro la privatizarea BCR …. Modul cel puțin neglijent în care statul a gestionat riscurile valutare este demonstrat de către privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR), în care s-au pierdut 93.620.000 de euro ca diferență de curs valutar între momentul încheierii contractului de privatizare cu Erste Bank, în decembrie 2005, și încasarea efectivă a contravalorii băncii privatizate, în octombrie 2006. Suma pierdută prin diferența de curs este aproape dublă față de suma obținută de către stat prin privatizarea BancPost, de 48 milioane de euro. …. Faliment cu subvenții de la stat Însă suma reală obținută din privatizări este considerabil mai mică decât cele 25,5 miliarde de lei contabilizate de către Curtea de Conturi, întrucât în multe cazuri statul a venit „cu bani de-acasă” pentru stimularea privatizărilor, adică o serie de facilități acordate îndeosebi în cazul societăților comerciale care aveau un volum mare de datorii: acordarea de fonduri de restructurare, lăsarea cu titlu gratuit la dispoziția societăților comerciale privatizate a unei părți din sumele cuvenite Fondului Proprietății de Stat (FPS) pentru acțiunile vândute, precum și acordarea de înlesniri la plata creanțelor bugetare societăților comerciale cu capital majoritar de stat aflate în proces de privatizare. …. Dintre cele 9.651 de societăți comerciale care au fost incluse în auditul efectuat de Curtea de Conturi, au beneficiat de facilități 4.026, iar 447 dintre acestea din urmă au beneficiat chiar de două sau mai multe tipuri de facilități. Valoarea totală a facilităților este enormă, de 8,907 miliarde de lei. Asta înseamnă că pentru fiecare trei lei încasați din privatizare, statul a mai trebuit să contribuie și el cu un leu, iar în 14,03% din cazuri aceste ajutoare de stat nici măcar nu au dus la finalizarea procesului de privatizare……” Integral: https://www.fanatik.ro
“Anul trecut, România a cheltuit pe pensiile speciale cât pe alocații, în timp ce categoriile vulnerabile au fost lăsate în voia sorții. „Cheltuielile cu serviciile publice sociale sunt cu 40% mai mici decât media europeană” Anul trecut, au fost plătite în România pensii speciale în valoare 12,37 miliarde de lei, o sumă aproape egală cu totalul alocațiilor plătite în același an tuturor celor 3,6 milioane de copii – 12,52 miliarde de lei. Potrivit unui buletin statistic realizat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, alocațiile copiilor au avut cea mai mare pondere din totalul de 30,2 miliarde de lei al beneficiilor sociale. Asta înseamnă că absolut toate celelalte cheltuieli cu beneficiile de asistență socială, 35 la număr, s-au ridicat în 2022 la 17,7 miliarde de lei, cu doar 4,3 miliarde de lei mai mult decât cele cu pensiile speciale. Printre ele, indemnizația pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție, sprijinul acordat clienților casnici pentru plata facturilor aferente consumului de gaze naturale și energie electrică, alocația lunară de plasament și cea de susținere a familiei, venitul minim garantat, prestațiile lunare pentru copiii cu handicap grav, accentuat sau mediu și însoțitorii lor, ajutoare pentru încălzire și de urgență, indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor cu HIV/SIDA, precum și alocația de hrană pentru copiii cu HIV/SIDA. Se spune deseori că România este o țară a asistaților social, dar datele arată că această afirmație este incorectă. Din punct de vedere valoric vorbind, România este o țară a pensionarilor speciali, în care categoriile vulnerabile duc o luptă cruntă pentru supraviețuire. „În România, cheltuielile cu serviciile publice sociale sunt cu 40% mai mici decât media europeană. Aceste 17,7 miliarde de lei nu sunt nici pe departe în linie cu ceea ce se întâmplă în UE”, spune Robert Ion, directorul general al Hope and Homes for Children Romania. Organizația derulează programe pentru reforma sistemului de protecție a copilului, prin prevenirea separarii de familie și prin închiderea orfelinatelor și înlocuirea lor cu instituții de tip familial. ….” Integral: https://republica.ro
“Judecătoare de la Tribunalul București, exclusă din magistratură pentru că nu a motivat sute de hotărâri / Ce salariu a încasat Judecătoarea Monica Claudia Cipariu de la Tribunalul București a fost exclusă din magistratură după ce a acumultat peste 450 de hotărâri, cea mai veche fiind de șapte ani. Este a doua decizie de excludere luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cazul judecătoarei, prima fiind din 2015, când ea a atacat hotărârea la instanța supremă, iar aceasta i-a admis contestația și a decis diminuarea salariului pentru un an. Decizia de excludere din magistratură a Monicăi Cipariu, judecător la Secția 1 Penală a Tribunalului București, a fost luată miercuri de către Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care a admis acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare. Abaterea disciplinară care i se impută – „neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege” (art 271, lit q din Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor). …. Conform Inspecției Judiciare, judecătoarea nu ar fi motivat hotărârile / încheierile într-un număr de 457 cauze, situație care „a dus la lipsirea părților de elementul esențial al aducerii la cunoștință a conținutului hotărârilor judecătorești sub aspectul considerentelor, indispensabile în aprecierea argumentelor necesare exercitării unei cai de atac, fapt ce are drept consecință prelungirea nejustificată a procedurii judiciare, aceasta constituind, totodată, și o încălcare a dispozițiilor articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la durata rezonabilă a procesului”, conform defapt.ro. Jurnaliștii de la defapt.ro scriu că în 2022 judecătoarea Cipariu a încasat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar. În medie, judecătoarea a încasat lunar 22.500 de lei, (4.500 de euro). ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Decizie crucială pentru Portul Constanța: a fost votată legea care permite accesul la șefie pentru persoane din afara sectorului naval. PSD a promovat puternic proiectul, liberalii au votat împărțit Camera Deputaților a votat marți proiectul de lege care permite ca la șefia Portului Constanța să fie numite persoane din afara domeniului naval. Proiectul prevede că atât directorul portului, cât și membrii Consiliului de Administrație pot avea experiență în alte domenii. Miza proiectului a fost deschiderea accesului la șefia acestei companii strategice și pentru persoane din alte domenii. PSD a promovat puternic proiectul, iar liberalii, colegii de alianță, au votat împărțit. Unul dintre principalii promotori ai proiectului în ultima lună a fost Laura Vicol, șefa PSD a Comisiei Juridice, potrivit informațiilor G4Media. Și Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, a susținut proiectul. Legea, care merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis, prevede că membrii Consiliului de Administrație trebuie să aibă studii universitare în științe economice, juridice sau inginerești, precum și minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice, cu capital de stat sau privat, sau 5 ani de experiență în funcții de conducere în administrația publică centrală sau locală. Legislația actuală prevedea că pot fi membri în conducerea portului doar persoane cu experiență în domeniul naval ori logistic (fie 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități din transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport nava, fie 5 ani de experiență în funcții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval). ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Putin în Ucraina : un război cât un imperiu Pe câmpurile de luptă din Ucraina nu este linişte: la un an şi jumătate de la agresiunea rusă, Moscova duce mai departe, cu aceeaşi energie, un război a cărui ţintă este subminarea definitivă a statalităţii Ucrainei. În umbra tragediei din Orientul Mijlociu, tragedia din Ucraina îşi scrie mai departe cronica ei teribilă. Rusia lui Putin îşi continuă războiul criminal şi nici un semn al slăbiciunii acestui stat cu instincte piratereşti nu se arată, spre a sugera o posibilă prăbuşire a regimului putinist. Rusia şi noi Riscul cu care naţiunile din Europa Centrală şi de Est se confruntă este acela al banalizării războiului : prelungirea pe o durată lungă a acestui conflict nu ar face decât să crească şansele ca invazia din Ucraina să devină o ştire oarecare, pierdută în fluxul de ştiri şi de emoţii al reţelelor sociale. Un război aproape ignorat ce ar hrăni un vast conflict îngheţat în imediata noastră vecinătate, iată ceea ce se poate întrevedea în acest viitor care s-a născut în februarie 2022. Şi chiar dacă Rusia nu deţine puterea militară de a anexa întreaga Ucraina, ea este în măsură să poarte această luptă până în momentul în care energia Ucrainei ar fi epuizată, iar sprijinul aliat ar fi diminuat, dramatic. Căci se poate spune că, la finele lui 2023, acesta este obiectivul realist al Rusiei lui Putin – perpetuarea războiului, spre a exploata şansele oferite de fisurile din blocul occidental. Atacurile pornite recent şi menite a opri ofensiva Ucrainei pot fi citite ca tot atâtea semne ale acestei viziuni politice. Departe de a se tempera , agresivitatea Rusiei creşte în noul context definit de atacul criminal al “Hamas”. Retorica ameninţării nucleare, în pofidda scenografiei ei groteşti, trădează acelaşi apetit al distrugerii. Rusia lui Putin a primit, graţie pogromului “Hamas”, instigat şi finanţat de Iran, un timp preţios pentru războiul ei de agresiune. În această nouă realitate, dominată de mobilizarea anstisemită şi de delirul propagandistic, Rusia are o libertate de mişcare impresionantă. Un al doilea front este deschis împotriva Statelor Unite, în vreme Europa occidentală este asaltată de mobilizarea islamistă. Împeriul lui Putin duce, în Ucraina, cea mai importantă bătălie pentru destinul său viitor. Pacea este posibilă, pentru Rusia, doar în condiţiile dezmembrării şi îngenuncherii Ucrainei. Anexările ar fi consfinţite, iar libertatea naţiunilor noastre definitiv compromisă. O asemenea pace, în termenii stabiliţi de Rusia, ar echivala cu o capitulare colectivă. În absenţa unei asemenea păci dictate prin crimă şi agresiune, îngheţarea acestui conflict, cu sau fără un armistiţiu, este opţiunea preferată de Rusia. Scenariul unei Ucraine care ar fi, asemenea peninsulei Coreea, divizată de o linie de demarcaţie se conturează, pe acest fundal al prelungirii conflictului. Un alt Război Rece revine în Europa, iar frontiera dintre cele două lumi trece în imediata vecinătate a României. Un asemenea conflict suspendat, dar niciodată încheiat, ar însemna o victorie a lui Putin. Imperiul rus, deplasat spre vest, ar ţine captivă întreaga Europă de Est şi Centrală, în vreme ce Marea Neagră ar rămâne sub ameninţarea armelor sale. ....” Integral: https://www.contributors.ro
“Cea mai frumoasă pisică din lume, descalificată după ce a început să latre O știre s-a răspândit ieri cu viteză în online-ul românesc: o pisică din România a fost aleasă drept cea mai frumoasă din lume. Este vorba de un motan din rasa Maine Coon de 4 ani, mai exact. Doar că azi, stupoare! Motanul din România a fost descalificat. În timp ce stăpânul motanului făcea un live pe Facebook ca să se laude cu performanța lui, cineva a bătut la ușa lui și motanul a început să latre zgomotos. Degeaba stăpânul a oprit imediat live-ul, imaginile cu motanul său lătrând s-au viralizat rapid. Au ajuns inclusiv la membrii juriului care aleg cea mai frumoasă pisică din lume, iar decizia lor a fost descalificarea motanului din România. ….„Ăsta e câinele meu, care a dispărut acum câteva luni de la stână”, a spus ciobanul. „Păi ăsta se bătea cu ursul și cu lupii, cum să fie votat cea mai frumoasă pisică din lume? ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Legea care le-ar fi permis medicilor să ocupe funcții de conducere în spitale până la vârsta de 70 de ani, declarată neconstituțională ….”
https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-26653257-legea-care-permis-medicilor-care-predau-umf-ocupe-functii-conducere-spitale-pana-varsta-70-ani-declarata-neconstitutionala.htm
Buna ziua 🙂 Excelent ca legea aceea este neconstitutionala, altfel replicau prevederea cu 70 de ani in toate domeniile in care baietii au un interes direct. Acea legea a fost un balon de incercare.
Postare noua!
https://politeia.org.ro/editoriale/prima-didactica-umilinta-romaneasca-pe-bani-europeni/72132/