Revista Presei – 3 decembrie.„Companiile cer că înainte să schimbe taxele, adică să le mărească, Guvernul PSD/PNL ar trebuie să atace economia neagră, evaziunea fiscală și piață gri a muncii dacă vrea mai multe venituri la buget.”
| 03/12/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 3 decembrie! Meteorologii anunţă că de joi seară și până sâmbătă dimineaţă se vor semnala intensificări temporare ale vântului, care va spulbera zăpada în zona montană înaltă, dar şi ploi, lapoviţă şi ninsoare. Vineri va ninge pe arii restrânse în vestul, centrul şi nordul țării, iar apoi şi în estul şi în sudul țării. Informarea meteo emisă de Administrația Națională de Meteorologie este în vigoare pentru perioada joi, ora 20.00, sâmbătă, ora 10.00. Vântul va avea intensificări la munte, la altitudini de peste 1700 de metri, unde vitezele vor depăși temporar 60-70 km/h, iar pe creste, rafalele vor depăși 90-100 km/h, spulberând zăpada. Intensificări ale vântului vor fi și în regiunile vestice, iar vineri, local și temporar și în restul țării, cu viteze în general de 45-55 de kilometri la oră. Pe parcursul zilei de vineri, aria precipitațiilor se va extinde, iar la munte treptat vor predomina ninsorile și local se va depune strat nou de zăpadă. Ploi, lapoviță și pe arii restrânse ninsori se vor semnala în vestul, centrul și nordul țării, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă și în est și sud. Bucuresti: soare. 13/1 gr.C.
Persoanele cu alte patologii care se îmbolnăvesc de Covid-19 dezvoltă mai mulți anticorpi STUDIU Un nou studiu despre Covid-19, publicat miercuri, 1 decembrie, de Universitatea de Medicină din Graz (Austria), arată că pacienții care au trecut prin boală când au avut şi alte patologii, precum probleme respiratorii, digestive sau cardiace, au dezoltat o cantitate mai mare de anticorpi. De asemenea, persoanele pozitive care au prezentat cel puţin un simptom important, precum febră, tuse, dificultăţi de respiraţie, pierderea gustului şi a mirosului, au dezvoltat un nivel de anticorpi mai ridicat decât cei care au avut forme asimptomatice….. Dincolo de semnalarea faptului că nivelul de anticorpi se menţine stabil timp de opt luni, studiul arată că cei care aveau patologii prealabile au dezvoltat un nivel mai ridicat de anticorpi şi un grad mai mare de protecţie, notează Universitatea de Medicină din Graz, într-un comunicat. “Persoanele cu boli ale sistemului cardiovascular, respirator, gastro-intestinal, tiroidian, sistemului nervos şi presiunii arteriale al avut un nivel mai ridicat de anticorpi” decât cei care nu sufereau de boli preexistente, semnalează Chiari Banfi, una dintre autoarele studiului. Studiul semnalează că două treimi dintre participanţi au avut simptome şi după 38 de zile de la îmbolnăvire, precum oboseală (41 %), alterarea gustului (23,6 %), dureri de cap (23,3 %) şi pierderea mirosului (19,9 %). Integral: https://ziare.com
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/12/sequence-01-still002.jpg?w=640&ssl=1)
După festivitățile de 1 Decembrie, înapoi la realitate. De ce emigrează un asistent medical: „Aici e un film SF. Ne mai șochează că ard spitalele?” Alexandra Knizel, 29 de ani, a absolvit şcoala de asistente medicale, a făcut voluntariat în clinici din Sibiu şi şi-a dorit să se angajeze într-un spital de stat din oraşul său. Dar nu a fost dispusă să-şi plătească postul pentru care concura. Anul acesta, s-a hotărât să plece departe de România și să-și facă meseria în Germania. … A încercat să se angajeze în spitalele din oraşul său, dar de fiecare dată a fost surclasată de concurenţi mai puternici, cu relaţii mai importante. A bătut şi la uşile clinicilor private şi i s-a râs în nas când le spunea viitorilor angajatori că scopul ei e să ajute oameni. „Eu am încercat“, şi-a spus Alexandra. A simţit că a făcut tot ce-i stă în putinţă să-şi pună priceperea în slujba oamenilor de lângă ea. Dar acum se simte respinsă de un sistem din care nici măcar n-a făcut parte prea mult timp: a făcut şi ea voluntariat la câteva spitale din Sibiu şi chiar şi-a încercat norocul în cabinetele private. Numai că, atunci când apăreau posturi libere şi venea vorba de angajare, Alexandra ajungea să fie mereu pe locul doi. Spune că n-a fost concurs la care să nu fi câştigat o persoană care avea o relaţie specială cu angajatorul. …. Ce lasă în urmă: şpăgi, nepăsare, dezamăgiri Anul acesta, şi-a aşternut pe hârtie toate dezamăgirile şi a constatat că s-a ales c-o listă mult mai mare decât cea a împlinirilor sau măcar decât cea a speranţelor. Şi-a amintit de momentele în care le înregistra pe ascuns pe infirmiere când le cereau bolnavilor câte 10 lei pentru a le schimba aşternuturile. Sau cum se ducea la farmacie să le cumpere pastile şi leucoplast bolnavilor internaţi în spital, pentru că stocurile se terminaseră. Sau de domnul acela care n-avea bani de şpagă şi căruia doctorul i-a spus că mai are doar şase luni de trăit, după care bărbatul s-a dus la alt spital, a fost operat, s-a vindecat şi a trăit. Şi-a mai amintit şi de domnul căruia doctorul nu voia să-i scrie reţetă, din orgoliu pentru că nu fusese el cel care-l operase….. Noi, în România, suntem ca-n filmele SF în care călătoreşti în timp. Ne mai șochează că ard spitalele? Noi trăim în trecut, în epoca lui Ceauşescu, cu paturi ruginite şi sârme la uşi, iar Europa e viitorul. Aici nu înțelege de ce oamenii „se mai miră când ard spitalele?”, dacă altceva nu s-a pus în loc de 30 de ani și peste. Aceleași paturi ruginite, aceleași WC-uri legate cu sârmă, aceeași tencuială căzută. Și toate au făcut înconjurul lumii în presă și la TV. Alexandra le-a trăit pe viu, în practica ei din spital, dar le-a întâlnit și în imaginile despre România din documentarele nemțești. Aşa că a decis să plece în „viitor“. Integral: https://www.libertatea.ro
Noua politică a lui Isărescu: BNR ţine dobânda jos şi sacrifică inflaţia pentru a ţine în viaţă creşterea economică, creditarea şi plata ratelor la bancă, dar şi pentru a finanţa guvernul România se confruntă, la finalul anului 2021, cu: ► O inflaţie mare – 8% – octombrie 2021/octombrie 2020 – cu mult peste prognoze, care nu va scădea aşa de uşor şi atât de repede pe cât a crescut. BNR prognozează o revenire o inflaţie de 3% de-abia în T3/2023.► O scădere rapidă a creşterii economice; dacă agricultura nu ar fi avut cel mai bun an din istorie, atât pe volum cât şi pe preţuri, economia ar fi intrat pe minus. Pentru 2022, creşterea economică scade de la 7% la 4%.► Industria şi construcţiile au încetinit vizibil.► Presiuni majore asupra bugetului de stat – toată lumea cere bani; deşi creşterea economică este aproape dublă faţă de construcţia bugetului la începutul anului, guvernul nu a reuşit să ţină deficitul sub control, ci dimpotrivă, l-a mărit şi mai mult în valoare nominală, chiar dacă, ca procent din PIB, este pe acolo – 7% din PIB.► Deficitul comercial depăşeşte 20 de miliarde de euro şi nu poate fi redus atât de uşor, având în vedere că mai mult de jumătate din el este generat de importurile chimice, de medicamente şi auto.► Deficitul de cont curent, chiar dacă pare ţinut sub control, nu mai este salvat de componenta de servicii din IT şi transport, unde intrările nu au mai crescut atât de mult cât să compenseze creşterea deficitului comercial.► Ministerul Finanţelor se împrumută mult mai scump pentru a finanţa datoria publică, care este în creştere, dobânzile efective depăşind 5%.► Explozia preţurilor la energie electrică şi gaze care încep să dea peste cap bugetele companiilor şi familiilor – această creştere a fost stopată administrativ, prin plafonarea preţurilor la energie şi gaze până în aprilie 2022, dar diferenţa trebuie plătită de stat companiilor furnizoare, ceea ce va impacta bugetul de stat.► Prin alianţa contra naturii PNL-PSD, la care puţini se aşteptau, guvernul Ciucă a fost învestit şi criza politica pare să fi luat o pauză, cel puţin până se face bugetul, se iau avansurile de la PNRR – 3,8 miliarde de euro – şi se trece iarna.► Programul de finanţare al Uniunii Europene – PNRR – pentru revenirea economică din criza Covid a Europei este bun, are bani – 29,8 miliarde de euro -, dar nu prea are cine să-l administreze şi implementeze în România şi cel mai rău este că nimeni nu crede că guvernul, indiferent de numele lui, poate să ia mai mulţi bani decât avansul….. În Europa, care s-a trezit cu o inflaţie de peste 3%, la o dobândă de referinţă de minus 0,5%, BCE spune că nu se grăbeşte cu majorarea dobânzilor pentru că economia Europei nu şi-a revenit din criza Covid, iar această inflaţie de peste 3-4% pare să aibă o durată limitată, pentru că la un moment dat preţurile la energie şi gaze vor scădea. În Europa Centrală şi de Est, băncile centrale din Ungaria, Polonia şi Cehia au fost mai “dure” decât aşteptările analiştilor şi au majorat dobânzile mult mai mult decât se aştepta piaţa, în încercarea de a contracra creşterea rapidă a inflaţiei. La Bucureşti, BNR a surprins piaţa printr-o politică monetară mai relaxată decât se aşteptau analiştii, creşterea dobânzilor a început mai târziu şi la un nivel mai redus decât aşteptările – în noiembrie BNR a majorat dobânda doar cu 0,25% faţă de 0,5% sau 0,75% cât se aştepta piaţa, având în vedere nivelul ridicat al inflaţiei. Dobânda de referinţă a Băncii Naţionale este de 1,75%. BNR încearcă să controleze lichiditatea mai puţin prin dobânda de referinţă şi mai mult prin dobânda Lombard, care a fost majorată cu 0,75%, până la 2,5%. Băncile vin la dobânda Lombard atunci când a nevoie suplimentară de bani. ROBOR-ul a crescut la 2,6% faţă de 1,6% în vară, iar economiştii îl văd la peste 3% la începutul anului, atunci când toată lumea se aşteaptă ca dobânda de referinţă a BNR să fie majorată la 2%, dacă nu chiar la 2,25%…..Ministerul Finanţelor se împrumută scump, plus că datoria publică este în creştere, ceea ce va afecta în final bugetul. Aproape 90% din încasările bugetare se duc pentru plata salariilor celor aproape 1,3 milioane de bugetari, 5 milioane de pensionari şi plata dobânzilor la datoria publică. Integral: https://www.zf.ro
Guvernele lumii iau măsuri pentru a proteja poporul de scumpirile dramatice ale alimentelor De la magazinele de electrocasnice din SUA la pieţele de alimente din Ungaria şi benzinăriile din Polonia, creşterea preţurilor de consum alimentată de costurile ridicate ale energiei şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare pune presiune pe gospodării şi companii din întreaga lume….. Preţurile alimentelor la nivel mondial se situează la un maxim pe un deceniu pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile, al penuriei de forţă de muncă şi al problemelor logistice, iar guvernele lumii încep să reacţioneze, introducând măsuri protecţioniste, de la reduceri şi limitări de preţuri la creşterea investiţiilor în producţia locală de alimente, scrie Bloomberg. Analiştii Rabobank spun că perturbările şi preţurile ar trebui să mai scadă de anul viitor, dar numai uşor. Serbia a limitat preţurile unor alimente de bază, printre care laptele, făina şi carnea de porc, guvernul ţării încercând să stăvilească creşterea persistentă a preţurilor înaintea alegerilor de anul viitor. În următoarele 60 de zile, guvernul va limita preţurile laptelui pasteurizat, ale unor tipuri de pâine, zahăr şi ulei de floarea-soarelui. Producătorii care-şi reduc oferta vor fi amendaţi. Inflaţia din Serbia se situează la cel mai ridicat nivel din opt ani. Din Rusia, preşedintele Vladimir Putin a declarat recent că riscurile legate de noi creşteri ale preţurilor alimentelor persistă şi că autorităţile trebuie să fie „cu un pas înainte“ în abordarea problemei inflaţiei, notează Tass. În decembrie anul trecut, ca reacţie la criticile lui Putin, guvernul rus a introdus o taxă pe exporturile de grâu şi limite temporare pe preţurile zahărului şi uleiului de floarea soarelui. În Turcia, autorităţile antitrust au amendat la finalul lunii octombrie cele mai mari cinci lanţuri de supermarketuri ale ţării pentru fixarea preţurilor, la câteva săptămâni după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a acuzat că ajută la creşterea nestăvilită a inflaţiei. Acesta a promis că va deschide 1.000 de magazine subvenţionate pentru a „echilibra“ piaţa. Integral: https://www.zf.ro
Dragoş Damian, Terapia: La Mulţi Ani România! De ziua ta, îţi urez să primeşti în dar 100 de fabrici noi în următorii 10 ani “Chezasia esentiala a situatiei internationale a unui stat e sanatoasa lui stare interna” (I.C.Bratianu) Dupa ce timp de un an de zile uitam ca suntem ambasadorii tarii noastre la bine si la rau si o insultam in toate felurile – pe tema pandemiei, drumurilor, coruptiei, sistemului sanitar si de educatie, poluarii, politicienilor, sinecurilor, etc., etc., brusc, de 1 decembrie, toti devenim mandri ca suntem romani, evocam trecutul istoric fierbinte, laudam traditiile si fumusetile tarii, devenim multumiti de calitatile romanilor, de rolul jucat in Europa si in lume de diaspora. Sa stam putin si sa ne gandim ce-i trebuie Romaniei ca sa redevina in urmatorii 10 ani o tara mandra si puternica in lume, plecand de la cugetarea lui Ion C Bratianu din motto-ul de sus. Ce inseamna in 2021 o sanatoasa stare interna? Inseamna o tara puternic industrializata. Avem nevoie sa ne refacem industria de manufactura, cu un picior in groapa dupa inchiderea a mii de fabrici si punerea in loc de cladiri de birouri, mall-uri si blocuri capitaliste. Au fost aduse la schimb foarte putine fabrici, indiferent de capital. Inchiderea de fabrici, uzine si combinate, oricum s-ar chema siturile de fabricatie, a facut Romania vulnerabila si dependenta de importuri pentru cele mai elementare nevoi ale noastre, energie, mancare si medicamente. Si nu numai. Lipsa de industrializare a prabusit sistemul de educatie si piata muncii, acel esafodaj complicat scoli profesionale Ă licee profesionale Ă facultati Ă industrie a disparut, si este aproape imposibil de pus in scurt timp unul in loc. Lipsa de industrializare si consumul din import ne obliga sa imprumutam, sa cream deficite enorme de toate felurile si cel mai rau poate, deficite de balanta comerciala. Nu sunt bani pentru indexari de pensii, de salarii, de alocatii, toti vor veni din imprumuturi. Si toata aceasta indatorare va fi platita de copiii si nepotii nostri. Lipsa de industrializare nici macar nu este vazuta ca o problema de cei care ne conduc si nu ii determina sa genereze politici publice in acest sector. Din cand in cand cate un guvernant intra in cate o fabrica si ne spune sententios ca trebuie sa avem mai multe fabrici si sa sprijinim consumul intern. Dupa care uita, isi cumpara ceva frumos din import si rateaza sa faca un plan national de sustenabilizare industriala. Lipsa de industrializare si de infrastructura de manufactura ne indeparteaza periculos de lanturile de aprovizionare, nu ne permite sa intram pe piata offset-urilor si a noilor industrii din cauza devansului tehnologic, ne scoate in multe cazuri din lupta pentru lohn si ne pune la coada hartii investitorilor de noi facilitati industriale. Lipsa de industrializare ne pune in dificultate pana si pentru a executa PNRR-ul, pentru ca nu producem materiale si echipamente pentru infrastructura, energie si digitalizare, toate vor veni din import la preturi mult mai mari. De 10 ani imi bat gura de pomana ca avem nevoie de capacitati industriale, indiferent de domeniu, pentru a nu fi prinsi pe picior gresit. Si explic ca nu are importanta capitalul, de unde vin banii pentru fabrici, atata timp cat valoarea adaugata este creata in Romania de maini romanesti si banii raman in tara. Integral: https://www.zf.ro
Din programul de guvernare lipsește doar principala politică a deceniului Dacă am face un sondaj rapid printre miniștrii, secretarii de stat și parlamentarii români asupra elementului care transforma cel mai mult societatea și economia României în următorul deceniu, probabil că puțini ar indica Pactul Verde European. Acest lucru se vede și în programul de guvernare al Coaliției PNL-PSD-UDMR, așa-numita ’’Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate’’. Ca să fiu exact, mai degrabă nu se vede și e tratat generic. Platitudini ca ’’o să armonizăm legislația’’ și ’’Implementarea Strategiei UE…’’ sau referiri la legi care se vor adopta în condițiile în care oricum suntem obligați, fiind directive europene sau politici pe care trebuie să le transpunem în legislația națională. Pactul Verde European e menționat doar de două ori și nici măcar nu e asta principala problemă. Pactul Verde European e un plan de politici lansat de Comisia Europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a transforma blocul comunitar în primul neutru din punct de vedere climatic. Sună pompos, dar se traduce prin reducerea consumului de energie și implicit a emisiilor de gaze cu efect de seră, folosirea surselor de energie regenerabilă, agricultură sustenabilă cu accent pe organic, eliminarea poluării, protejarea biodiversității, transport sustenabil. Până în 2030 (cel puțin). Cum facem asta? Anvelopăm clădirile, reducem consumul (pierderile) din industrie, ne luăm energia mai mult de la soare și vânt și mai puțin din cărbune și petrol, reciclăm deșeurile, nu mai tăiem pădurile, cultivăm plante și creștem animale în așa fel încât să avem un impact minim asupra mediului și așa mai departe. Sună simplu, dar pentru asta e nevoie de transformări de proporții mari. Gigantice. De mulți-mulți bani. Și de transformări ale stilului nostru de viață, de transformări ale unor industrii întregi și, uneori, de transformări ale unor regiuni întregi, așa cum sunt cele producătoare de cărbune. Trebuie subliniat: TOATE ACESTE MĂSURI MERITĂ!
- Cam 25.000 de oameni mor anual doar în România din cauza poluării. Alte multe milioane suferim, în special în zonele industriale și în marile orașe
- Pierdem păduri și specii de plante și animale în ritm alarmant
- Zone întinse, inclusiv arii naturale, sunt acoperite de gunoaie
- Ne confruntăm deja cu fenomene precum deșertificarea (avem ’’Sahara Olteniei’’)
- Terenurile agricole se degradează din cauza folosirii excesive a îngrășămintelor sau pesticidelor
E clar că e nevoie de intervenții hotărâte pentru a implementa acest plan în așa fel încât: 1. Economia românească nu doar să nu fie afectată de transformările prin care e obligată să treacă, dar să și devină mai performantă….. Suntem pregătiți pentru a face față transformărilor aduse de Pactul Verde? Nu prea. Dezbaterea pe tema asta aproape lipsește de pe agenda publică a Guvernului, deși e de importanță capitală. Simpla prezență la vreo conferință a vreunui director din nu știu ce minister nu înseamnă o dezbatere adevărată. Însuși faptul că în programul de guvernare Pactul Verde e menționat foarte puțin și pus în ograda Ministerului Mediului e îngrijorător. Nu e nevoie doar de Ministerul Mediului pentru gestionarea efectelor Pactului Verde, e nevoie de o coordonare interministerială care acum nu există, dar și de un forum permanent de dialog cu societatea, de la patronate și sindicate la ONG-uri. În mod normal un vicepremier ar trebui să se ocupe strict de coordonarea politicilor care țin de Pactul Verde, pe modelul Comisiei Europene. Vreun secretar de stat sau chiar ministru de la Ministerul Mediului nu va avea niciodată greutatea politică, resursele și capacitatea de a coordona ceva de asemenea greutate. Integral: https://spotmedia.ro
Fini sunt! Care cotă unică vrea să mărească PSD dacă intră la guvernare? Ca să intre la guvernare alături de PNL, PSD nu mai vrea cota unică – introdusă de Băsescu/Tăriceanu în 2005 cînd au câștigat alegerile, pentru că acest concept este depășit acum. Dar România nu mai are cota unică de pe vremea lui Dragnea, adică a lui guvern PSD. Ca să acopere artificial deficitul la bugetul de pensii, PSD a transferat de la companie la angajat asigurările sociale- pensie și sănătate, făcînd o cota de impozitare totală de 35%. Iar că angajații să nu piardă pe net, cota de impozit pe venit s-a redus de la 16% la 10%, cît este astăzi. La companii cota de impozit pe profit a rămas la 16%, celebra cota unică.Acum, PSD-ul lui Ciolacu nu mai vrea cota unică, ci o cota progresivă, că cei care cîștigă mai mult, să plătească mai mult pentru că așa e corect. Dar nu am înțeles de la PSD la care cota de impozit se referă, pe venitul angajaților, de 10%, pe care ei au introdus-o acum 4 ani sau pe impozitul pe profitul companiilor de 16%, cota lui Băsescu? Tot ce a înțeles lumea e că PSD vrea să modifice taxele, adică să le mărească. Și să vină cu un impozit în plus pentru cei care au iahturi. Pentru că românii cu bani sunt plini de iahturi, că miliardari de la Monaco. După ce PSD a anunță că vrea modificarea taxelor, cred că nici cei de la PSD nu știu care taxe, marile companii și antreprenorii români au ieșit să protesteze. Companiile cer că înainte să schimbe taxele, adică să le mărească, Guvernul PSD/PNL ar trebuie să atace economia neagră, evaziunea fiscală și piață gri a muncii dacă vrea mai multe venituri la buget. Dar nici un guvern nu vrea să facă acest lucru, pentru că partidele, cu toate structurile lor, se alimentează și sunt susținute de aceste piețe de evaziune. Integral: https://alephnews.ro
Harta celor mai mari zece fabrici din fiecare judeţ. Cum arată astăzi marile zone de producţie din România: Alba – capitala industriei alimentare mari, Argeş, Dolj şi Timiş – reşedinţele de bază ale industriei auto. Şase judeţe, inexistente pe harta investiţiilor ….. Judeţul Alba, „capitala“ marii Uniri de la 1918, era în urmă cu zece ani un judeţ de pluton pe harta de business a României, undeva mai jos de mijlocul clasamentului, însă o investiţie de 300 mil. euro a grupului german Daimler într-o fabrică la Sebeş (compania Star Assembly) şi ambiţia unor antreprenori din industria alimentară, dar şi din zona de producţie de materiale de construcţii au transformat Alba într-un lider al industriei prelucrătoare din România. Modelul de dezvoltare din Alba ar putea fi replicat în orice judeţ al României dacă atragerea de investitori ar fi o prioritate pentru administraţiile locale. Alba nu este un judeţ al multinaţionalelor, este un exemplu că investiţiile locale, în special cele din industria alimentară, cântăresc decisiv în economia unui judeţ. Chiar dacă nici Albalact, nici Elit Cugir, ambele în top zece fabrici, nu mai sunt companii antreprenoriale, dezvoltarea lor se vede astăzi în balanţa investiţională din judeţul Alba. Cele mai mari zece fabrici din Alba au afaceri comparabile cu top zece unităţi din Timiş şi Dolj, dar diversitatea fabricilor din top zece este net superioară în judeţul din Transilvania. Timişul are la vârf unităţi exclusiv din industria auto, iar în Dolj investiţia Ford de la Craiova înclină balanţa, locul doi fiind la mare distanţă faţă de lider. La fel se întâmplă şi în Argeş, unde întreaga producţie a judeţului este dependentă de Dacia. Analiza realizată de ZF ia în calcul judeţul în care este înregistrată compania, astfel că există situaţii în care sediul social să se afle într-un judeţ, dar unitatea sau unităţile de producţie să fie localizate în alte regiuni ale ţării. Este o situaţie întâlnită în special la firmele înregistrate în Bucureşti, cu sediile sociale, dar fără fabrici în Capitală. Harta celor mai mari fabrici din fiecare judeţ arată cât de mult cântăresc investiţiile în economia locală, cum schimbă orice proiect de producţie dezvoltarea unei zone. Sunt şase judeţe în România – Mehedinţi, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Vaslui – unde liderul producţiei din judeţ are afaceri mai mici decât locul zece din judeţul vecin. Iar mai departe, lipsa investiţiilor se vede în viaţa oamenilor, în nivelul de trai, în depopularea unor localităţi întregi din România. Integral: https://www.zf.ro
Terenul arabil din România, mai scump decât cel din Franța. Cât costă un hectar și care sunt prețurile din UE …. Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. În Franţa, media era de 6.080 de euro. În Hexagon, prețul mediu este mult sub a altor țări învecinate, iar un factor de influență este disponibilitatea, în condițiile în care Franța are cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, aproape 30 de milioane de hectare. Creșterea din România a fost însă accelerată – în 2011, prețul mediu era de doar 1.366 de euro pe hectar. Nivelul din România este substanțial peste cel al multor țări din regiune. Bulgaria depășește cu puțin 5 mii de euro pe hectar, în timp ce Ungaria este sub acest prag. Slovacia este mai jos, sub 4 mii de euro….. Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole Acest gen de factori fac diferențe mari și între regiunile unei țări. La noi, cel mai mare preț de 11.600 de euro pe hectar este în regiunea București-Ilfov, în timp ce în nordul Moldovei prețul mediul pentru teren arabil depășește cu puțin 6 mii de euro, ca medie. Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole. Din această perspectivă, a terenului disponibil suntem a șasea putere agricolă din UE. Și din perspectiva producției România se află aproximativ în aceiași zonă. La nivelul anului 2019, an relevant pentru că nu a fost afectat de secetă, producția agricolă totală a României a fost de 19 miliarde de euro potrivit datelor Eurostat. Reprezintă 5% din producția totală a Uniunii, de 418 miliarde de euro, ceea ce ne plasează pe locul șapte între statele membre. Statistica europeană cuprinde producția vegetală, animală, serviciile agricole directe precum și cele conexe. Ca și în cazul prețului terenurilor, evoluția a fost bună și din perspectivă culturilor. În acest an, producţia de cereale a fost de 34 milioane de tone, un record istoric. A crescut de patru ori față de 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană. Integral: https://www.digi24.ro
Valeriu Nicolae: Vremea limbecililor Problema noastră nu este că sistemul produce “imbecili” (oameni cu capacități mintale reduse comparativ cu nevoia de inteligență minimă pentru pozițiile de conducere în care sunt) cu o eficiență care ar merita o catedră de studii doctorale condusă de domnul Dîncu căci el are o mare experiență la Academia SRI care a produs doctori plagiatori îngrămădiți dar incredibil de bine plătiți. Problema noastră e că tot felul de “imbecili” ajung miniștri. Desigur nu este cazul ministrului de finanțe. Aici extrasele dintr-un articol operă al ministrului PSD din februarie 2017. Țara era condusă de PSD. “Am fost un copil cuminte, cu o minte de năzdrăvan. Aș putea spune genială, dar ar însemna să mă pup singur pe frunte. O să mă limitez la „sclipitoare”. Ca adult, sunt la fel de „briliant”. Între mine și Soare distanța e egală cu cea dintre el și mine. Am prieteni, am și dușmani, și cei mai mulți mă văd ca pe o persoană controversată. Pentru că nu am „hățuri”. Nu mă ține nimeni în lesă. Iar dacă încearcă, poate-l mușc! Sunt un arici! Nu suport prostia și ignoranța, iar pe măsură ce trece timpul. sunt tot mai puțin tolerant la incompetență. Nu mă interesează corupția. Ce să vă mai zic? Am fost și prinț și cerșetor, am cântat și am iubit, am fost și sus, am fost și jos. Sunt o sinusoidă într-un univers controlat. S-ar putea să surprind universul într-o zi și să-i încurc regulile… dar asta nu vă privește pe voi… Nu mai priviți hoții ca pe niște idoli. Sunt mai sclavi decât credeți. Asta e unul din blestemele acestei țări: a fost condusă de slugi. ” Pe scurt ministrul nostru Câciu spune că este genial, arici, lătrător/mușcător și implicit acum slugă, blestem, hoț și sinusoidă controlată. Băietul, ca mai toți miniștrii cei măreți a lins la greu unde a trebuit. Promovat la greu de DCNews, RomâniaTV, Antena 3 și Metropola TV (Pandele/Firea). Trăim vremea limbecililor. Sau a guvernului Ciucă. Bravo Cîțu, bravo Iohannis. Sursa: https://www.facebook.com
Românii revin azi la muncă, dar doar ca să stabilească unde merg în weekend Cine a spus că românilor nu le place să pună osul la treabă? După sf. Andrei şi ziua naţională, milioane de oameni ai muncii din întreaga ţară s-au întors azi la serviciu cu zâmbetul pe buze şi plini de elan! Motivul entuziasmului lor e simplu: azi vor sta la o cafeluţă şi o ţigară şi vor stabili cu colegii unde pleacă weekendul ăsta – weekend pe care cel mai probabil îl vor prelungi luându-şi liber mâine sau luni. „Evident că nu facem mare lucru, că trebuie să ne revenim după minivacanţă. Oricum biroul nu pleacă nicăieri, care-i graba?”, spune Janina Ţ., angajată a unei multinaţionale din Pipera. „Da’ doar azi avem cum să stabilim dacă mergem la Rânca sau pe Valea Prahovei în weekend. Mâine e prea târziu, că stăm numai până la 2-3, ca să plecăm direct, să fentăm traficul. Abia aştept să le arăt colegilor ce am mai găsit pe Booking!” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Mortalitate ridicată în rândul pacienților sub 65 de ani, care au făcut forme grave de covid. Mesajul tranșant al unui medic: ”Vaccinați-vă urgent”
…”Au început să apară date relativ la evoluția pe timp de un an a pacienților care au trecut prin COVID. Studiul pe care îl citez mai jos a identificat o mortalitate farte mare la pacienții sub 65 de ani care au supraviețuit inițial unei forme severe de COVID.
“…riscul de mortalitate la 12 luni în rândul adulților sub 65 de ani care sunt internați cu COVID-19 este crescut cu 233% față de cei care sunt negativi pentru COVID-19. Aproape 80% dintre decesele din rândul pacienților cu COVID-19 au fost din alte cauze decât cele respiratorii sau cardiovasculare. Întrucât aceste decese nu au fost cauzate de o cauză directă de deces COVID-19 în rândul acestor pacienți care s-au recuperat din episodul inițial de COVID-19, aceste date sugerează că insulta biologică cauzată de COVID-19 și stresul fiziologic din cauza COVID-19 sunt semnificative”, scrie medicul pe Facebook.
Astfel, deși vârstnicii au un risc mai mare de deces dacă fac boala, se pare că există un risc al mortalității și în rândul celor mai tineri, dar după ce au trecut prin boală….”
https://ziare.com/social/coronavirus/mortalitate-ridicata-pacienti-forme-grave-covid-1713352?utm_source=ZiareCom-https%3A%2F%2Fziare.com%2F&utm_medium=BN-NW-1713352-Mortalitate+ridicat%C4%83+%C3%AEn+r%C3%A2ndul+pacien%C8%9Bilor+sub+65+de+ani%2C+care+au+f%C4%83cut+forme+grave+de+covid.+Mesajul+tran%C8%99ant+al+unui+medic%3A+%E2%80%9DVaccina%C8%9Bi-v%C4%83+urgent%E2%80%9D&utm_campaign=BN-NW-ZiareCom-2021-12-03
România, pe primul loc la evaziune fiscală. 4.000 de euro se pierd în fiecare secundă în Europa din neîncasarea TVA
https://ziare.com/economie/stiri-economice/romania-locul-unu-europa-pierderi-fiscale-1713348
Covid: Pfizer and Moderna jabs give best overall boost, UK trial finds
https://www.bbc.co.uk/news/health-59489988
Bună ziua!
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-25219291-ciolos-despre-numirea-lui-marian-neacsu-secretariatul-general-guvernului-linistea-penelistilor-plateste-functii-pentru-penali.htm
Nenea ciol(an)oș dixi:
„”Liniștea peneliștilor se plătește cu funcții pentru penali”!”
Greșit, nenea ciol(an)oș: „”Liniștea penAliștilor se plătește cu funcții pentru penali”!”
“Raed Arafat a cerut o nouă serie de restricții în ședința de Guvern. Testare PCR obligatorie și pentru vaccinații care intră în țară SURSE
Șeful DSU, Raed Arafat, a propus vineri, 3 decembrie, în ședința de Guvern, ca de duminică, 5 decembrie, până în data de 5 ianuarie, toate persoanele care intră în țară, inclusiv cele vaccinate, să prezinte un test PCR. Măsura ar fi fost menită să prevină răspândirea variantei Omicron pe teritoriul României, au declarat pentru Digi24.ro surse participante la ședință.
Potrivit surselor citate, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-au opus acestei propuneri. Argumentul a fost legat de pericolul blocării vămilor exact în perioada de sărbători când se întorc în țară românii din Diaspora.
Arafat a primit sarcină să revină cu un alt proiect de gestionare a pandemiei în perioada vacanței de iarnă, susțin sursele citate….”
https://ziare.com/restrictii-covid/raed-arafat-cere-restrictii-noi-sedinta-guvern-testare-pcr-obligatorie-1713410
Bună seara!
O „mo(n)stră de „jurnalism”, în România:
https://paganelis.wordpress.com/2021/12/03/dezinformare-cu-zimbri/
Știam că hoțnews e un site mai mult decât modest (de aceea, de ani de zile, mi-am desființat contul de pe site!), dar să minți cu atâta nesimțire, deja e prea de tot!
Adică, dacă a fost adus zimbrul la Hațeg, și e în Ardeal, scriem dar, dacă, de peste 20 de ani, o echipă de la Parcul Natural Vânători-Neamț face același lucru, putem omite, că e în Moldova și acolo „e dăcât proști”!
……and Romania (€7.411 billion). Suma aruncata hotilor de catre politicieni. https://economedia.ro/european-commission-romania-had-the-highest-vat-collection-deficit-in-the-eu-in-2015-2019.html#.YapS6dBBzcs
Buna seara
Chestia asta cu colectarea TVA se apropie de momentul adevărului
Casele de marcat sunt -cel puțin declarativ -conectate la ANAF /se poate vedea colectarea in timp real
e-facturare -declarativ-funcționează
De unde va mai apărea “evaziunea”?
rămâne economia “la negru”- aia din piețe ,teoretic/dar,de când cu supermarket urile s a redus
întrebarea întrebărilor :va avea curaj ANAF sa meargă la evazioniștii aia mari,aia sprijiniți politic?eu ma îndoiesc /as vrea sa aud cum milioanele de tone de cereale care faptic rămân in tara nu mainsunt declarate ca “export”-numai un exemplu de evaziune la TVA
Nu stiam de cereale. Banui ca ANAF-ul nu va fi “performant” cum se zice? ma gandesc la greci. Stiu ca suedezii si nemtii i-au ajutat sa construiasca cel mai performant sistem fiscal din Europa. Ii vad pe lista. Deci se poate? Chiar cu un sistem digital performant poti sa furi daca ai grija sa ai omul potrivit la locul potrivit. Totusi ce de bani? Ce s-ar putea face din acesti bani pentru oameni si tara. Cum scriu in urmatorul articol, depinde de guvern. https://www.dw.com/en/you-cant-turn-greece-into-sweden-overnight/a-18276938