Revista Presei – 3 august.”Alimentele de bază în România, comparativ cu Italia sau Spania. Prețurile din magazine au ajuns să le depășească pe cele din străinătate…..Puterea noastră de cumpărare este de patru ori mai mică decât a francezilor și de două, trei ori mai redusă decât cea a spaniolilor ori italienilor. Și asta pentru că în aceste țări salariul minim net sare de 750 de euro lunar, față de 364 de euro, cât primește în mână un român”
| 03/08/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 3 august! Vremea va fi călduroasă și se va apropia de valori caniculare. Astfel, dimineața vor fi până la 17 gr prin nordul, centrul și vestul teritoriului. În timp ce prin sudul și estul României, minimele vor atinge pragul de 20 de grade. Maximele zilei vor fi în creștere. De la 29- 30 de gr prin Banat, Crișana, Transilvania și Maramureș, la 30- 32 de gr. prin Muntenia, Oltenia, Moldova și Dobrogea. Specialiștii anunță ploi nesemnificative din punct de vedere cantitativ în toată țara. Excepție fac zonele Maramureș, Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Aici pot apărea averse cu caracter torențial. Bucuresti: 32/18 gr.C.
“Există 3 tipuri de long Covid, în funcţie de simptome şi tulpină…..Versiunea prepublicare a studiului susţine că persoanele cu long Covid ar fi împărţite în trei grupuri principale. Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta. Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus. Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii cardiace, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King’s College. „Aceste date arată în mod clar că sindromul post-Covid-19 nu este o simplă afecţiune, ci pare să aibă mai multe subtipuri”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Claire Steves, de la King’s College din Londra. „Înţelegerea cauzelor care stau la baza acestor subtipuri poate ajuta la găsirea strategiilor de tratament. În plus, aceste date subliniază necesitatea ca serviciile de lungă durată pentru Covid-19 să încorporeze o abordare personalizată sensibilă la problemele fiecărui individ”, a adăugat ea…..” Integral: https://spotmedia.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/colaj-7-ministri-sanatate.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Minciuna face casă bună cu moartea în Sănătatea noastră: 5 ani, 7 miniștri, zero studii care să măsoare realitatea infecțiilor nosocomiale „Sunt manageri care spun că nu au avut infecții în spital de 5 ani de zile. Or, așa ceva e puțin credibil, dat fiind ce se întâmplă la nivel global”. Acesta e eufemismul folosit azi într-o conferință de presă de ministrul sănătății Alexandru Rafila. Nu e doar puțin credibil. E mincinos. Iar faptul că aceste minciuni sunt rostite încă e hibă de sistem. ….. Ultimul studiu de prevalență a infecțiilor nosocomiale a fost realizat în 2017: pe 90 de spitale și un total de 24.214 pacienți. În acel an, spitalele din România raportau încă rate oficiale mai mici de 1%, însă studiul arăta că media rezultată din studiu a infecțiilor asociate actului medical era de 5,9%. Managerii spitalelor continuă să raporteze procente foarte mici din infecțiile nosocomiale, în ciuda faptului că nu riscă nimic atunci când le raportează. După studiul de prevalență din 2017, la cârma Ministerului Sănătății au fost șase miniștri: Sorina Pintea Victor Costache Nelu Tătaru Vlad Voiculescu Ioana Mihăilă Atilla Cseke (interimar) . …. În loc de 200.000 de infecții, în media europeană, noi raportam mai puține de 30.000 Înainte de pandemie, numărul internărilor din România ajungea la 4 milioane într-un an. Dacă le raportăm la media europeană a infecțiilor asociate actului medical, România ar fi trebuit să numere în jur de 200.000 de infecții pe an (presupunând că nu suntem foarte diferiți de restul statelor UE). În realitate, noi raportam între 27.000 și 35.000. „Ne lipsește un zero”, spune chiar ministrul Rafila, care a fost, și pe vremea când nu era ministru, foarte vocal pe subiect și a susținut mereu că subraportăm infecțiile. …. În timp ce majoritatea țărilor din Vestul Europei măsoară rate de infecții intraspitalicești de 6-7%, unitățile medicale din România se opresc la a recunoaște o rată de patru ori mai mică. …. În România, ultimul raport privind consumul de antibiotice, infecțiile asociate actului medical și rezistența microbiană a fost publicat în septembrie 2021, pe site-ul CNSCBT (echivalentul CDC-ului la nivel național) și se referă la anul 2019. Singurele date la zi sunt oferite într-un tabel pe site-ul INSP: în cifre absolute (nu ca procent), pe județe și tip de infecție (respiratorii, digestive etc.) pentru primul trimestru din 2022. Nu este calculată nici media națională, nu este făcută nici comparația cu anii anteriori și practic lipsește orice încercare de analiză sau de punere în context a acelor cifre. (Ca să ajung la link-ul pe care l-am lăsat aici, am sunat doi oameni din Ministerul Sănătății și INSP.) . ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Cât de moral e profitul uriaș al OMV-Petrom atunci când românii suferă din cauza prețurilor la pompă. „La fel de bine putem întreba care este profitul statului din creșterea prețurilor la carburanți” OMV-Petrom a anunțat joi un profit pe primul semestru al anului în curs de peste trei ori mai mare cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Deși autoritățile s-au luptat pentru o reducere a prețului carburanților de 25 de bani la pompă, o concesie venită în spirit de „solidaritate” cu oamenii din partea OMV-Petrom, compania a anunțat acum un profit net record pentru primul semestru al acestui an, de 3 miliarde de lei, cu 341% mai mare decât aceeași perioadă a anului trecut. Profitul OMV-Petrom și prețul carburanților Acest profit uriaș înregistrat în primele șase luni ale anului, mai mare cu jumătate de miliard decât întregul profit înregistrat în 2021, a venit, potrivit raportului companiei, „în contextul fără precedent al prețurilor crescute și volatile ale mărfurilor generat de contextul geopolitic”. Mai mult, acest profit a venit în contextul scăderii producției cu 10,2%, și a unor investiții de 0,8 miliarde de lei, în creștere cu aproape 20%. Față de semestrul precedent, creșterea profitului companiei a fost de 66%, fiind cel mai mare înregistrat în istoria companiei…..Aceleași creșteri importante ale profiturilor le-au avut toate companiile românești din sectorul energetic. Hidroelectrica, în primele trei luni ale anului, a avut un profit net de 1,3 miliarde de lei, în creștere cu 70% față de aceeași perioadă a anului trecut, asta deși producția de energie a fost cu 30% mai mică. Pe același T1 al anului în curs, Romgaz a anunțat o creștere a profitului companiei cu 111%, asta chiar dacă a vândut o cantitate de gaze mai redusă cu 17%…..” Integral: https://www.fanatik.ro
“Alimentele de bază în România, comparativ cu Italia sau Spania. Prețurile din magazine au ajuns să le depășească pe cele din străinătate Astfel, am ajuns să dăm pentru ele mai mult ca italienii, spaniolii sau francezii. Plătim în medie în plus și cu 20 de procente, pentru lapte, ouă, şi orez. Asta în condițiile în care salariile românilor sunt de departe mult mai mici, relatează Știrile PRO TV. Pentru analiză, s-au ales prețurile practicate de un hipermarket care are magazine atât în România, cât și în Spania ori Italia. S-au luat câteva produse similare, pe care le găsim în cele trei țări și s-a transformat costul la cursul euro de cinci lei. Pentru o caserolă de pui, în România, se plătește 22 de lei, aproape același preț ca în Spania ori Italia, unde costă doar cu un leu mai mult. O brânză, pentru care s-a plătit 6 lei şi 50 de bani, produs care la spanioli și italieni este mai ieftin cu un leu şi 20 de bani. Și pentru câteva iaurturi și un pachet de biscuți, s-a plătit ușor mai mult ca în străinătate. La final, s-a tras linie. Bonul din România arată că s-a dat în total 59 de lei și 10 bani. Coșurile spaniolilor și italienilor sunt mai ieftine, cu un total de aproape 55 de lei…..Cu o inflaţie care a crescut galopant în ultimele luni până la 15 procente, prețurile alimentelor din magazinele noastre au ajuns să le egaleze sau chiar să le depășească pe cele din străinătate. Laptele, orezul și roșiile sunt mai scumpe în București decât în Barcelona, de exemplu. Și tot în Capitală plătim mai mult pentru ouă, lapte și apă, decât în Napoli ori Bologna….. Puterea noastră de cumpărare este de patru ori mai mică decât a francezilor și de două, trei ori mai redusă decât cea a spaniolilor ori italienilor. Și asta pentru că în aceste țări salariul minim net sare de 750 de euro lunar, față de 364 de euro, cât primește în mână un român.. …...Inclusiv o analiză a Comisiei Europene arată că în România unele alimente au înregistrat creșteri de prețuri de aproape 40%, cum ar fi uleiul și grăsimile.….” Integral: https://www.stiridiaspora.ro
“Încă un sector care trece pe deficit. Importurile de încălţăminte au depăşit pentru prima dată exporturile în 2021. În urmă cu şapte ani, România exporta de trei ori mai mult decât importa Importurile de încălţăminte au depăşit pentru prima dată valoarea exporturilor în 2021, apropiindu-se de nivelul de 900 mil. dolari. Valoarea pantofilor aduşi de peste graniţă a crescut anul trecut cu 21,7% versus 2020, arată calculele ZF făcute pe baza raportului World Footwear, care analizează an de an situaţia din piaţa de încălţăminte. În ceea ce priveşte exportul, acesta a crescut la rândul său, faţă de un minim înregistrat în primul an de pandemie, cu 13,3%, până la 729 mil. dolari, conform aceleiaşi surse. „România are în continuare una dintre cele mai importante industrii producătoare de încălţăminte din Uniunea Europeană, însă importurile ţării au crescut rapid, iar în 2021 au atins un vârf de 886 mil. dolari. Exporturile, pe de altă parte, în pofida unei mici creşteri în ultimul an, se află de mai multă vreme pe trend descendent. Astfel, compania a ajuns să înregistreze deficit în 2021“, spun analiştii World Footwear…..” Integral: https://www.zf.ro
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/01/ccr-respinge-sesizare-usr-numire-alexandru-stanescu-anre.png?resize=300%2C200&ssl=1)
“Pensii mai mari decât salariile pentru cinci dintre judecătorii CCR, care cumulează cele două venituri Marian Enache, noul preşedinte al Curţii Constituţionale, a încasat anul trecut peste 771.000 de lei de la stat, circa 12.800 de euro lunar, conform declaraţiei de avere, informează News.ro. Cinci din cei nouă judecători CCR cumulează pensia cu salariul, iar veniturile din pensii le depăşesc pe cele din salarii. Cel mai mare venit al lui Marian Enache în 2021 a fost pensia specială de magistrat CCR. Potrivit declaraţiei de avere, noul preşedinte al CCR a încasat aproape 37.700 de lei lunar, circa 7.500 de euro. În calitate de fost parlamentar, Enache a mai încasat o pensie specială de 16.156 de lei. Potrivit sursei citate, suma reprezintă pensia specială doar pentru primele două luni ale anului 2021, întrucât privilegiile foştilor parlamentari au fost eliminate la sfârşitul lunii februarie. De asemenea, Marian Enache a încasat ca judecător peste 25.000 de lei lunar, aproximativ 5.000 de euro. În total, din cele trei surse de la stat, preşedintele CCR a adunat venituri în valoare de aproximativ 12.800 de euro lunar. Cristian Deliorga, numit la propunerea PSD în 2019, primeşte o pensie specială de 33.451 de lei lunar, aproape 6.700 de euro. Salariul de magistrat este mai mic cu aproape 2.000 de euro decât pensia specială. Aceasta încasează un salariu de 23.665 de lei, puţin peste 4.700 de euro. Attila Varga, numit la propunerea UDMR în 2016, încasează o pensie specială de 33.333 de lei lunar, peste 6.600 de euro, iar salariul este de 24.000 de lei lunar, adică 4.800 de euro. Astfel, venitul lunar se apropie de 11.500 de euro. Livia Stanciu, fost preşedinte al Curţii Supreme, numită la CCR de Klaus Iohannis în 2016, are o pensie specială de 33.000 de lei lunar, puţin peste 6.600 de euro, iar salariul de la CCR a fost, în 2021, de 24.220 de lei lunar, puţin peste 4.800 de euro. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Răzvan Botea, ZF: Starea reală a învăţământului din România: îţi comanzi o ciorbă de pe Glovo şi livratorul este profesor de istorie: „Da, cu 2.000 de lei pe lună nu prea pot să trăiesc” Pur şi simplu nu cred că în oricare altă ţară din lumea asta, a treia, a şaptea, mai există situaţia în care sunt şanse ca dascălul să livreze pizza în timpul liber. În România, chiar în Bucureşti, capitală europeană unde PIB per capita este comparabil cu cel din Viena, aceasta este o realitate. Cum este România o ţară dezvoltată, o ţară cu venituri mari care aparţine de Uniunea Europeană şi NATO, când dascălii începători ai României trebuie să îşi ia un al doilea loc de muncă, necalificat, pentru a putea trăi? Premierii, miniştrii educaţiei, parlamentarii şi statul român în general au terfelit în noroi educaţia şi meseria de profesor. Profesorul, altădată unul dintre cei mai respectaţi oameni din societate, a ajuns să fie umilit de statul român cu un salariu care nu îi ajunge nici să respire aerul poluat al Bucureştiului, cu atât mai puţin să mănânce. De mofturi, cum ar fi să îşi permită o zi de concediu decent, nici nu se poate discuta. …. De ce şi când a ajuns una dintre cele mai nobile meserii din lume ultima opţiune pentru un student? Păi da, este vorba despre bani în primul rând. Degeaba ai vocaţie, îţi place ceea ce faci, vezi potenţialul din copii şi îi ajuţi să şi-l atingă, dacă statul român râde de tine şi îţi dă 2.400 de lei pe lună, ca profesor începător. Un calcul simplu: chiria 1.500 de lei în Bucureşti. Curent, gaz, întreţinere, apă etc 500 de lei pe lună. Transportul 150 de lei, fără fiţe ca maşina, dar poate o dată trebuie să iei taxiul că e furtună sau e foarte târziu. Rămân 250-300 de lei ca să mănânci o lună, să îţi cumperi detergenţi, şampon, gel de duş, pastă de dinţi. Haine? Încălţăminte? Fiţe. Vacanţele sau ieşirile în oraş sunt extravaganţe pentru un profesor debutant doar cu salariul de profesor. Asta este realitatea…… Zilele trecute vorbeam online cu un prieten, profesor de istorie de gimnaziu în Bucureşti. Ştiam de ceva timp că vrea să iasă din învăţământ şi să se facă bucătar sau să se angajeze în corporaţie. Urmează, spune el, dar până atunci s-a angajat la o companie de livrări şi 6 ore pe zi, când nu este la cursurile de istorie pentru gimnaziu, livrează mâncare. „Da, cu 2.000 de lei pe lună nu prea pot să trăiesc.” Nu are niciun beneficiu, în afară de un salariu net în plus, pe care îl poate primi o singură dată, în primii 5 ani în care profesează într-o şcoală din afara localităţii de domiciliu. Ajutor pentru chirie, rată? În niciun caz, deşi poliţiştii, de exemplu, beneficiază şi este foarte bine. De ce nu ar beneficia şi profesorii? Dar un spor de hrană, sau de îmbrăcăminte? Pentru că, deşi iei 2.400 de lei pe lună, nu te poţi duce cu pantalonii rupţi în faţa clasei……În Ungaria, salariul profesorilor porneşte de la 1.000 de euro pe lună (280.000 de forinţi), nemaivorbind de alte beneficii. În medie, un profesor câştigă 1.800 de euro pe lună (722.000 de forinţi maghiari). În România, salariul unui profesor debutant pleacă de la 480 de euro pe lună, când o chirie în Bucureşti este 250 de euro. .…” Integral: https://www.zf.ro
“”Politici ineficiente, legislație ambiguă și adăposturi doar pe hârtie. România fie nu poate, fie nu vrea să reducă fenomenul traficului de persoane” (interviu) Mai multe ONG-uri cer Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii să continue monitorizarea îndeaproape a Guvernului României, în vederea îmbunătăţirii reale a standardelor naţionale de combatere a traficului de persoane şi de asistenţă a supravieţuitorilor. Timp de 3 ani, România s-a aflat sub monitorizarea SUA în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. Departamentul de Stat al SUA a publicat pe 20 iulie raportul privind traficul de persoane (TIP Report) prin care se evaluează eforturile anti-trafic depuse la nivelul statelor pe baza unor standarde minime. “Decizia ca România să fie în pilonul 2 al raportului Departamentului de Stat al SUA este o decizie politică , nu una care reflectă realitățile din țara noastră. Încă un an de monitorizare ar fi dus la limitarea cooperării militare între România și SUA”, spune la RFI, Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată și președinta Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. În Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens. “România fie nu poate, fie nu vrea să reducă acest fenomen, al traficului de persoane.”, mai spune Silvia Tăbușcă. …..“Personal, cred că e mai mult o decizie politică, pentru că, dacă ne uităm în raportul Departamentului de Stat al SUA constatăm că în continuare diverse realități ale României sunt menționate, printre care și nivelul ridicat de corupție corelată cu criminalitatea organizată. De obicei, în astfel de situații, SUA monitorizează în continuare statele respective. Situația României este una specifică, deoarece România se află pe lista de monitorizare de 3 ani. Încă un an de monitorizare ar fi dus automat, conform legislației americane, România în grupul de state din pilonul 3, în Tier3, ceea ce ar fi dus la limitarea cooperării militare între România și SUA. Personal, cred că în contextul actual, al conflictului din Ucraina, decizia ca România să fie în pilonului 2 este o decizie politică, nu una care reflectă realitățile din România” ….. – deși pe parcursul anului 2021 a fost înființat un serviciu specializat de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, structura se confruntă cu numeroase provocări. În prezent serviciul de combatere a traficului de persoane este subdimensionat datorită modificărilor legislative aprobate de Curtea Constituțională pe 14 iulie 2021, prin care ocuparea unui post în această structură se poate realiza doar cu o vechime profesională de minimum 10 ani. De asemenea, structura nu beneficiază de poliție judiciară proprie pentru a putea realiza investigații rapide și efective; – cele 9 adăposturi pentru supraviețuitorii traficului de persoane sunt în continuare numai în documentele de adoptare a politicilor publice, fără ca ele să fi fost implementate în practică. O investigație jurnalistică publicată pe 28 ianuarie 2022, arată că niciunul dintre adăposturile pentru supraviețuitori nu era funcțional; – legislația națională este ambiguă în numeroase aspecte, precum interpretarea faptelor de trafic de minori ca fapte de proxenetism, ceea ce nu permite protecție și asistență minorilor supraviețuitori, sau netranspunerea corectă a Directivei UE referitoare la formele de exploatare (în special comiterea faptelor penale – precum exploatarea pentru furturi, tâlhării, trafic de droguri, sau chiar trafic de persoane atunci când victimele sunt obligate să recruteze alte persoane, traficul de organe umane etc. – nu sunt acoperite de legislația națională); – politicile de prevenire a traficului de persoane, în special în rândul minorilor, sunt ineficiente…..” Integral: https://www.rfi.ro
“Replică modestă la insatisfacțiile unui monstru sacru..… De copil, am ascultat fascinat mari interpreți, reproduși pe discuri de patefon: Caruso, Șaleapin, Battistini, Ruffo, iar mai târziu, tot pe discuri, Gigli, Schippa, Bechi, Tebaldi, Callas, Fleming și, pe lângă ei, români celebri cu care cred că ne mândrim toți: Florica Cristoforeanu, Hariclea Hartulary Darclée, Petre Ștefănescu-Goangă, Tomel Spătaru (devenit Tomaso Spataro), Nicolae Herlea, Ileana Cotrubaș și mulți alții. Pe unii am avut privilegiul să-i ascult chiar cântând pe scenă. Tot pe scenă – cea a Ateneului – mi-a fost dat să ascult, prin anii ’90, doi monștri sacri, amândoi deodată: românca Angela Gheorghiu și spaniolul Placido Domingo. Acolo, la Ateneul Român, marele spaniol a rostit câteva cuvinte, dornic să accentueze că a venit la București pentru a nu rata ocazia să cânte alături de marea româncă, aceea care de altfel îl invitase….. Mi s-ar fi părut atunci de neînchiupuit ca, după două decenii și ceva, s-o aud pe Angela Gheorghiu, spunând: “Nu datorez nimic României. Nu am ajuns niciodată să semnez un contract cu ONB sau cu o altă instituție culturală din țară”. Oare, dacă nu a ajuns să semneze un contract cu ONB, înseamnă că nu datorează nimic țării sale?…. Viitoarea soprană s-a născut cândva la maternitatea din Adjud, România, din părinți români, a învățat literele și cifrele la școala elementară tot din Adjud, a primit primele noțiuni de cultură la un liceu tot de pe-acolo, unde o profesoară inimoasă i-a apreciat aptitudinile muzicale și a îndrumat-o spre conservatorul din București. S-a dus, l-a absolvit și, cu glasul său de excepție, lângă harul muzical, plus diploma conservatorului bucureștean, plus calificarea profesională dobândită în țară și, iarăși plus, cultura muzicală dobândită în școlile românești, a fost de la început apreciată în Occident, unde a primit primul său rol la opera din Basel (Elveția): Adina din „Elissir d’Amore” de Donizetti….. Mie, ca simplu cetățean ce sunt, fără altă calificare în domeniu decât cea de spectator, îmi vine greu să percep că cineva ar putea să arunce în derizoriu tocmai ceea ce este mai strălucitor în Panteonul culturii noastre: geniul. Căci Angela Gheorghiu, cea pe care, ca spectator, o divinizez pentru glasul și arta sa, încearcă să aștearnă o nemeritată umbră peste nume în fața cărora noi ne închinăm cu respect: George Enescu sau Ciprian Porumbescu. Totul pentru motivul jenant că un alt român umbrit tot de dânsa, directorul Orchestrei Naționale a Franței, Cristian Măcelaru, n-a inclus-o în programul concertului jubiliar de Ziua națională a Franței, 14 iulie. Și, întrucât maestrul Măcelaru n-a inclus-o în program, marea soprană se răzbună pe țara sa natală, pe poporul său, pe sorgintea sa și aruncă invective grave la adresa unor nume de referință în muzica universală, precum George Enescu sau Ciprian Porumbescu. Vina ciudată a lui George Enescu este aceea că tot Măcelaru a ales să dirijeze de Ziua Națională a Franței celebra compoziție enesciană Rapsodia Română, magistrală punere în valoare a unor teme melodice din folclorul românesc, agreată în lumea întreagă, dar neagreată de soprană..…Mai curând, aș zice că ilustra soprană nu și-a putut stăpâni o frustrare și chiar înverșunare față de noua generație de artiști, generație care și-ar dori mai mult loc liber pe scena ocupată încă de cea anterioară…..” Integral: https://spotmedia.ro
“FT: UE pierde controlul asupra evenimentelor la periferia ei plină de conflicte..…Bruxelles-ul a fost într-atât de preocupat de sarcina aprofundării integrării UE încât a uitat să mai gestioneze și dezintegrarea vecinătății sale imediate. Suntem bombardați continuu cu truismul cum că pe 24 februarie ne-am trezit într-o altă lume. Dar adevărul e că această „lume diferită” e alături de noi de multă vreme. Problema e că n-am prea vrut să o vedem. Acum agresiunea Rusiei contra Ucrainei ne forțează să ne revizuim unele dintre supozițiile privitoare la viitorul Europei. Însă e clar că acest lucru se poate întâmpla doar prin reevaluarea trecutului. Cel mai bun mod de a înțelege cum e transformată politica internațională este să ne concentrăm, cu șocul invaziei viu în minte, pe unele evoluții majore din ultimii 30 de ani. Din păcate, semnificația profundă a multor astfel de evoluții ne-a scăpat până acum…… Mai simplu spus, UE nu poate gestiona în mod eficient criza declanșată de atacul Rusiei asupra Ucrainei dacă ea nu-și va reevalua „experiența balcanică”. Rusia lui Vladimir Putin nu e Serbia lui Slobodan Milošević, iar Ucraina nu e Bosnia. Și totuși, eșecul UE de a transforma și integra Balcanii – în contrast cu succesul parțial obținut de Bruxelles în privința integrării Europei Centrale – este punctul de la care trebuie să înceapă construcția oricărei strategii viabile. Trei lecții oferite de Balcani sunt de o importanță crucială:
- În primul rând, integrarea europeană poate transforma state, dar nu poate construi state de la zero. În esența lui, proiectul UE e o tentativă de depășire a statului-națiune de secol 19. Însă la periferia Europei marea problemă este să construiești state-națiune funcționale. Tentativa de a substitui construcția de națiuni cu construcția de state (după modelul membrilor UE) a produs o reacție adversă.
- Este relevant faptul că constituțiile balcanice centrate pe drepturile minorităților, adoptate sub influența UE în anii ’90, s-au dovedit a fi mai puțin eficiente decât constituțiile centrate pe majoritate adoptate de țările baltice. Cea mai nouă criză izbucnită la granița dintre Serbia și Kosovo este un indiciu că „soluțiile înghețate” lăsate de UE în Balcani se pot transforma ușor în noi puncte de conflict.
- A doua lecție este aceea că destrămarea fostelor state comuniste federale a produs conflicte îndelungate și complicate. Un mare pericol pentru statele apărute în urma acestor conflicte este depopularea. Cu cât va persista mai mult războiul din Ucraina, cu atât mai puțini refugiați vor reveni în țară. Bosnia și-a pierdut 40% din populație din cauza războiului și a recesiunii post-război.
- A treia lecție este aceea că, în clipa în care războiul se va opri, europenii își vor pierde interesul pentru periferie. Reconstrucția nici nu produce eroi, nici nu provoacă emoții puternice. Cinci dintre cele 27 de state UE nu recunosc nici acum independența Kosovo…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Sfidare! Un stol de cormorani a format expresia MU*E DAEA pe cer..… Stolul de cormorani i-a scos la geamuri pe aproape toți membrii guvernului, inclusiv pe premierul Marian Ciucă. Acesta a aplaudat frenetic și a făcut mai multe poze cu mesajul cormoranilor, până cineva i-a citit ce înseamnă alăturarea literelor M, U, I, E, D, A, E și A, că premierul Ciucă habar n-avea. Lui Petre Daea, în schimb, nu i-a căzut deloc bine sfidarea cormoranilor. Ministrul s-ar fi retras nervos într-un lan de porumb de la marginea orașului, unde s-a apucat să desfacă mai mulți ciocălăi, ca să se calmeze. Ba chiar ar fi și aruncat cu niște ciocălăi înspre cormorani.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“China anunță exerciții militare, după vizita lui Pelosi. Taiwanul le numește „o blocadă aeriană și maritimă”
Guvernul taiwanez a emis miercuri o condamnare fermă a planurilor Chinei de a efectua exerciții cu focuri de armă în locații din jurul insulei – principalul răspuns al Beijingului la vizita lui Pelosi, potrivit BBC…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/taiwan-exercitii-chinei-echivaleaza-cu-o-blocada-aeriana-si-maritima-4231173
Buna ziua.
Legat de profiturile companiilor gaz-petrol.
O comparație :
– Romania.
Petrom a avut atât scăderi de extracție gaz cât și scăderi de vânzare banzina și motorina. ( declarația publica a administratorului delegat ) . Cu toate acestea , profitul a crescut ca Fat Frumos.
Guvernul marioneta a decis doar compensarea ( in parte) a prețurilor. Când o va face , nu se știe. Și nici măcar daca va avea bani pentru asta.
– Italia.
In martie a fost decis să se taie accisa pe gaz și carburanți. Cu 0,3 euro. Asta influențează și TVA final care e mai mic in cifre.
Suplimentar, guvernul decide o supra impozitare a profiturilor firmelor de gaz și carburanți. ( Analiza zice că vor fi mari profiturile. Confirmat de realitatee trimestrială și pe 6 luni ) . Ca atare , respectivele firme varsă anticipat ( ca acont și lunar ) miliarde statului.
Care la rândul lui , cu acesti bani , subvenționează facturile către clienții finali de gaz și curent.
Practic o metoda prin care NU SE CREAZA NOU DEFICIT BUGETAR .
Ce se ia de la firme prin supra impozitare, subvenționează clientul final.
Evident că nimeni nu pomenește asta in republica marionetelor politice pline de doctorate dar incapabile să facă ceva util cetățenilor. ( se bate toba cu măsurile din Ungaria și se tace voit cu măsurile altora. )
Diferente intre stat eșuat și stat care inca mai respira.
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-25712809-salarii-sefii-institutiile-publice-aflate-subordinea-parlamentului.htm
Că sa știți de ce scriu mereu despre Grecia.
Aveau aceiasi metoda.
” salarii și pensii ca colegii din UE pentru bugetari “.
Au dat faliment.
La noi imposibil falimentul 😀 cat timp un tovarăș ( sunt multi , foarte multi ) e alimentat de la buget cu 2-3-4 venituri. Toate cumulate de la același stat și impozitate ridicol. 🖕🖕🖕