Revista Presei – 29 iunie.„„Nu muncesc degeaba pentru inepția e-TVA”, se revoltă un consultant fiscal, care susține abrogarea noii proceduri”
29/06/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 29 iunie! Valul de căldură se va extinde în cea mai mare parte a țării, astfel că vremea va fi călduroasă, local caniculară în regiunile sudice, cu disconfort termic ridicat în vestul și în sudul teritoriului unde indicele temperatură-umezeală va atinge pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor încadra între 30 gr pe litoral, în nord-vest și zonele depresionare din centru și 36 gr în Câmpia Română; noaptea va fi local tropicală, iar minimele termice vor fi cuprinse în general între 13 și 22 gr. Cerul va fi variabil, temporar cu înnorări, averse și descărcări electrice, după-amiaza și seara, local în Maramureș, Crișana, Banat, vestul și nordul Transilvaniei și zona montană. Bucuresti: 35/19 gr.C.
“Analiză The Economist: De ce locuitorii țărilor din sudul Europei vor fi cei mai longevivi oameni din lume/ Sănătatea și longevitatea sunt corelate cu PIB-ul pe cap de locuitor, dar aceste țări depășesc legătura obișnuită dintre bogăție și sănătate .… Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății de la Universitatea din Washington a publicat recent previziuni privind longevitatea în funcție de țară în 2050. Printre primele 20 de țări se numără țări bogate precum Elveția și Singapore. Asia de Est este, de asemenea, reprezentată de Coreea de Sud și Japonia, lideri de lungă durată în materie de longevitate. Dar un grup geografic de țări relativ mai sărace favorizează, de asemenea, o viață mai lungă: Spania, Italia, Franța și Portugalia. (Trei microstate din apropiere, San Marino, Malta și Andorra, se află, de asemenea, în top 20). Cea mai vârstnică persoană în viață este o femeie spaniolă, Maria Branyas Morera (117 ani), care a succedat unei femei franceze. Sănătatea și longevitatea sunt corelate, fără surpriză, cu PIB-ul pe cap de locuitor. De ce Europa de Sud depășește legătura obișnuită dintre bogăție și sănătate, făcând ca durata medie a vieții în Spania (85,5 ani în 2050) să fie mai mare decât cea a danezului mediu (83,5)? Mulți indică “dieta mediteraneană” – pește, cereale integrale, fructe proaspete, legume și ulei de măsline. Criticii, însă, atrag atenția asupra faptului că dietele diferă foarte mult de la Portugalia la Grecia. În plus, cercetătorii au constatat că mediteraneenii de astăzi nu respectă dieta omonimă. Piețele din Spania sunt pline de oameni care mănâncă pește prăjit și șuncă sărată, stropite cu bere la ore pe care unii le-ar putea considera nepotrivite. Spaniolii consumă mai multă băutură și fumează puțin mai mult decât media europeană și sunt printre cei mai mari consumatori de cocaină din Europa. Dan Buettner, care a scris mai multe cărți despre zonele în care oamenii trăiesc mult, remarcă faptul că, pentru a înțelege de ce îmbătrânesc oamenii, trebuie să ne uităm nu la obiceiurile de astăzi, ci la cele de acum o jumătate de secol, când oamenii mâncau “mâncare țărănească”, dominată de cereale, fasole și tuberculi. ….Acest trecut al păstoritului indică un alt factor: mișcarea. Spaniolii se află pe primul loc în Europa de Vest la numărul de pași pe zi, cu 5 936, conform unui studiu din 2017. (Italia, Franța și Portugalia sunt mai puțin impresionante.) Studiul a constatat că țările cu “inegalitate în ceea ce privește activitatea” – câțiva plimbăreți prolifici, dar mulți sunt cei care zac pe canapea, ca în America și Arabia Saudită – au cele mai ridicate rate ale obezității. Țările în care toată lumea se mișcă într-o măsură rezonabilă, precum Spania, au înregistrat rate scăzute. Acest lucru a redus în mod evident mortalitatea cauzată de bolile legate de obezitate. ….Însă, dacă se pune accentul pe dietă și exerciții fizice, se pierde o parte din puzzle. Faptul că în Spania se poate merge pe jos este benefic și pentru viața socială. Orașele sunt construite în jurul unor piețe unde prietenii, familia și colegii de muncă stau, mănâncă, beau și vorbesc. Acest lucru se dovedește a fi benefic pentru dumneavoastră, chiar dacă sorbiți vermut și mâncați chipsuri la prânz. Numeroase studii arată că contactul social este esențial pentru bunăstarea fizică și psihologică. ….” Integral: https://economedia.ro
“Aproape patru milioane de români trăiau în sărăcie, în 2023 (statistică) Un român din cinci era afectat de sărăcie, în anul 2023, iar 21,1% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent, relevă datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). …. Practic, în valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3,970 milioane de persoane, mai puţine cu 59.000 faţă de anul 2022. În funcţie de sexe, în 2023, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul bărbaţilor cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3% faţă de 20,8%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor din categoria „0-17 ani” (29,6%) şi a celor de „18-24 ani” (24%). De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 25,1%, în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi, transmite Agerpres. „Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 49,4%”, notează INS. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“VIDEO Cetățenii pot produce energie, dar unde este România față de UE? Opiniile unui expert despre ce ar trebui să facă România pentru ca cetățenii săi să partajeze energie ,,,, Aproximativ 4% din cetățenii Europei formează 9.000 de comunități de energie în care resursele energetice sunt partajate. ….Primul beneficiu: factura la energie electrică se reduce cu 62%. „Un studiu pe care l-am publicat recent arată cum fac comunitățile de energie să reducă factura cu 62%. Cu o investiție medie de până la 2.000 dolari pe membru de comunitate, ne putem asigura, în perpetuitate, independența energetică, recuperându-ne investiția într-un interval de 2-7 ani. Cu alte cuvinte, se recuperează o investiție în zona de panouri fotovoltaice mult mai eficace și eficient în cadrul unei comunități, decât în cadrul unor consumatori individuali. …. Celelalte două câștiguri sunt: cetățenii își consolidează relațiile, ca și comunitate, vecinătate, devin mai implicați în luarea deciziilor la nivel local, iar celălat avantaj este cel de mediu, pentru că tehnologia folosită de comunitățile de energie din Europa este cea a energiei regenerabile, fotovoltaice, în general. „Ceea ce în mod evident conduce la reducerea amprentei de carbon”, spune Murafa. România, deși membră a Uniunii Europene, are doar 22 de așa-numite comunități de energie, proiecte aflate în stadii destul de avansate de incubare. Acest număr este mic nu pentru că cetățenii nu-și doresc, ci pentru că sunt limitați de cadrul legislativ actual. Un exemplu de comunitate de energie care a prins viață este comunitatea de energie „Între vecini” care reprezintă o comunitate de energie la bloc, în care vecinii dintr-un bloc obișnuit, comunist, și-au instalat la comun panouri fotovotaice pe acoperișul clădirii și cu respectivele panouri își acoperă consumurile comune pe casa scărilor, consumurile pe care le folosesc cu liftul. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Anatomia votului negativ al delegației României la AgriFish/Cum a ajuns o teză propagandistică politică de stat în sectorul agricol .… ”România s-a opus textului din cauza convergenței externe în plățile directe ale Politicii Agricole Comune (PAC). În practică, acest mecanism presupune că țările mai puțin bogate din clubul comunitar, majoritatea din est, primesc un nivel mai redus de ajutoare directe din PAC”, a notat Agerpres în 25 iunie. Un document ministerial publicat de site-ul agrointel.ro, în 26 iunie, ( de fapt, România a sabotat președinția belgiană! ) arată că, în data de 14 iunie 2024, ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a condiționat votul pentru documentul președinției belgiene de includerea în setul de concluzii din documentul în cauză a principiului ”convergenței externe”, în baza căruia fermierii români ar urma să încaseze plăți directe apropiate de media europeană: ”În absența acestei prevederi, România nu va vota ultima formă a documentului”. Cu alte cuvinte, un șantaj practicat de București în relația cu președinția belgiană, dacă documentul respectiv a ajuns, într-adevăr, pe masa acesteia: îți votez setul de concluzii, dacă menționezi expres și convergența externă! ….Statele din Estul Europei, printre care și România, susțin că fermierii lor încasează subvenții agricole mai mici decât cei din Vest. Cu ocazia reuniunii din 24 iunie, numai România a condiționat însă votarea concluziilor președinției belgieni, de includerea în document a sintagmei ”convergența plăților”. …. În realitate, România are alocat al șaptelea plafon financiar la nivelul Uniunii Europene, în funcție de suprafața agricolă totală ( 13,5 milioane ha ): 15.835.960.490 de euro, din care 9.783.148.797 de euro pentru plăți directe, pentru actualul exercițiu financiar 2021 – 2027. România nu poate avea un plafon financiar egal cu al Franței sau al Spaniei, de pildă, fiindcă suprafața agricolă este mai mică decât a acestor două state. Plafonul financiar este împărțit de fiecare stat membru, în doi piloni: 1. Plăți directe și 2. Dezvoltare rurală. În funcție de această împărțire, este calculată, în final, și subvenția la hectar. ….” Integral: https://g4food.ro
“Ce portofoliu ar trebui să ceară România în noua Comisie Europeană? Politica de extindere și de vecinătate va fi unul din portofoliile cu greutate în urmatorii 5 ani si unul strategic pentru UE si pentru Romania, tinand cont de faptul ca toate țările candidate sunt în zona noastra geografica, inclusiv Republica Moldova. …. În primul rând trebuie spus că statele membre nu aleg direct nici portofoliile, nici comisarii, ci acesta este atributul președintelui Comisiei. În practică însă, are loc o negociere în care statele își prezintă o lista scurta de candidați și un domeniu de interes sau mai multe iar președintele Comisiei face o alegere finală. Lista de comisari nu este însă bătută în cuie pentru ca aceștia trebuie sa treacă și de audierile și votul Parlamentului European, care nu sunt doar o formalitate, așa cum e cazul cu audierile pentru miniștri la București. România a avut, de altfel, cazuri de politicieni desemnați de guvern dar respinși fie de președintele Comisiei (Varujan Vosganian în 2007), fie de Parlamentul European (Rovana Plumb în 2019). Cei 4 comisari români de până acum au avut portofolii foarte diverse, de la Leonard Orban pentru multilingvism, un portofoliu inventat și fără putere, trecând prin Dacian Cioloș pe consistentul domeniu al agriculturii (având în vedere că o treime din bugetul Uniunii merge spre agricultură), și ajungând la Corina Crețu la coeziune și Adina Vălean la transporturi, un portofoliu cu greutate medie. Care sunt portofoliile care vor conta în Comisia von der Leyen II Nu toate domeniile păstorite de comisari sunt egale, ci ele depind de trei lucruri: competențele Uniunii, prioritățile Comisiei și puterea/competența comisarilor care pot fie ridica, fie coborî un portofoliu. Uitandu-ne la competentele Uniunii, cele mai puternice portofolii sunt cele legate de concurență, piața internă dar și agricultură sau justiția, în timp ce o importanță medie au transporturile, coeziunea sau mediul. Nu doar competentele contează, ci și unde anume decide Comisia să își pună greutatea și prioritățile. Dacă în mandatul care se încheie Comisia s-a concentrat foarte mult pe Pactul Verde și domeniul digital, este de așteptat ca noile priorități să fie reorientate în următorii 5 ani, iar cele care vor căpăta un profil politic mai accentuat vor fi cel mai probabil competitivitatea, apărarea și extinderea Uniunii. Mai precis, după un accent mare pus pe reglementare (necesară) în arii precum digitalizarea sau schimbările climatice, este de așteptat ca noua Comisie să se orienteze de acum către investiții în creșterea competitivității economice a Europei, fiind pe masă opțiuni precum mai multe acorduri comerciale, investiții în domenii strategice precum cleantech sau mai multe investiții publice prin contractarea de datorie la nivel european, pe model RRF/PNRR. ….” Integral: https://hotnews.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Asemănări şi deosebiri între fotbalişti şi politicienii români: ambele categorii trăiesc din şi pentru lumina camerelor de luat vederi, dar primii aduc, iar ceilalţi risipesc Oamenii sunt pasionaţi de fotbal şi pentru că, dincolo de spectacolul sportiv şi bucuria câştigului pentru echipele favorite, fotbalul şi sportul în general reprezintă – în cea mai mare parte – un teritoriu al concurenţei pure sau aproape pure. La extrema cealaltă, probabil că cel mai puţin admirat segment social este cel al politicienilor, unde performanţa administrativă sau calitatea pregătirii individuale sunt ultimele pe lista de motive pentru care au loc avansările în carieră şi în poziţiile oficiale. …. Aceşti tineri fotbalişti şi antrenori, cât pot ei, trag la maxim, obţin cu resurse mici rezultate mari. Şi aduc acasă aceşti bani. Ei adună bănuţ cu bănuţ. Ca şi milioanele de români plecaţi prin lume care trimit bani acasă la familii sau strâng bani să se întoarcă. E o luptă. Din păcate, „la primire” stau şi înhaţă prada nişte rechini. Ei sunt politicienii români, în cea mai mare parte. Cei care administrează bugetele publice – pornind de la primăriile de comune unde principala grijă a primarilor este să devină latifundiari cu mii de hectare şi nu să modernizeze şcoala, dispensarul, să construiască un teren de sport sau să aducă gaze şi canalizare. Şi până la ministrul transporturilor care nu e în stare, deşi România are bani din PNNR, din fonduri structurale, iar băncile stau pe munţi de cash, cu depozite duble faţă de credite, să găsească o soluţie de exemplu pentru extinderea Aeroportului Otopeni, unde nici aerul condiţionat nu mai face faţă la mulţimea de pasageri. Ultimii de obicei din domeniul lor de activitate, cu bacalaureat dat la 30 de ani sau studii încropite pe la facultăţi private fantome, ei se aşază pe resurse. Şi toate miliardele de euro trimise de fotbalişti, de românii plecaţi afară, de expaţii români – managerii care au reuşit să acceseze joburi în multinaţionale şi sunt azi prin lume în Japonia, India, Africa de Sud sau America – se risipesc. …. Fotbalistul român de la Gaziantep strânge din dinţi meci de meci, stă cu emoţii dacă va fi sau nu titular la următorul meci. Primarul român, odată instalat la primărie, face chef cu mici şi lăutari şi abia aşteaptă să-şi încaseze partea din autorizaţiile pe care trebuie să le semneze. Vrei să faci un depozit pe un nou teren în comuna X din judeţul Giurgiu? Sigur, dar lucrezi cu firma asta a vărului primarului. Şi aşa mai departe. De sus până jos. Toată lumea ştie, dar toţi acceptă situaţia. Până când? Finanţele abia strâng 26%din PIB din venituri la buget pentru că legislaţia şi comportamentele fiscale, de la multinaţionale şi până la micii contribuabili, sunt de aşa natură încât România are cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare, dar aceşti bani nu se văd la sfârşitul zilei. Dispar fără efecte reale pentru că cei chemaţi să administreze banul public nu sunt supuşi unor mecanisme suficient de constrângătoare. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Pentru c-a prins vagon fără aer condiționat, un român a plătit 14 lei în plus pentru saună Un român s-a plâns pe rețelele sociale că a fost taxat cu 14 lei în plus de CFR după ce a călătorit de la București la Mizil într-un vagon fără aer condiționat. „Înainte să cobor, a venit nașul, s-a uitat la mine și văzând cât sunt de transpirat a decis să-mi taie bilet pentru de 14 lei pentru c-am stat în saună”, s-a plâns acesta. …. Călătorul crede însă că știe de ce nașul s-a purtat abuziv cu el. „S-a ofticat pentru că mi-am luat bilet de la casă, am dat 39 de lei pe el, iar el ar fi preferat să n-am bilet și să-i dau lui 20 de lei, cum e obișnuit pe ruta București-Mizil”, spune acesta. „Să-mi fie învățătură de minte, să nu-mi mai iau bilet oficial pe tren.” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
La Multi Ani sarbatoritilor, cu sanatate si numai bucurii, alaturi de cei dragi!
@Desy si @Cetatean
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Voturile de la alegerile europarlamentare din mai multe secții de vot trebuie renumărate – decizie a Curții de Apel București….”
https://hotnews.ro/voturile-de-la-alegerile-europarlamentare-din-mai-multe-sectii-de-vot-trebuie-renumarate-decizie-a-curtii-de-apel-bucuresti-1531882
“Marcel Boloș: Se constituie comitetul e-TVA / Vor apărea RO e-Proprietatea și Declarația unică inteligentă pentru PFA din 2026….”
https://hotnews.ro/marcel-bolos-se-constituie-comitetul-e-tva-vor-aparea-ro-e-proprietea-si-declaratia-unica-inteligenta-pentru-pfa-1531628
Deci prima da un OUG care pune pe jar contabilii și ulterior vrea sa discute cu contribuabilii. 😄😄
E plina tara asta de nulități profesionale care culmea , vin promovați , numiți miniștri.
Cred că la UE se distrează ca nebunii când se întâlnesc cu ” experții” ăștia români.
( Cu Teodorovici și încoace, tot așa. Numai “profesioniști” de explodează constant deficitul bugetar. )
“Kelemen Hunor, despre data alegerilor: Contextul nu s-a schimbat absolut deloc, s-a schimbat un singur lucru: Iohannis nu a prins o funcţie într-o instituţie internaţională sau europeană….”
https://hotnews.ro/kelemen-despre-data-alegerilor-contextul-nu-s-a-schimbat-absolut-deloc-s-a-schimbat-un-singur-lucru-iohannis-nu-a-prins-o-functie-intr-o-institutie-internationala-sau-europeana-1532089
Buna seara.
https://www.repubblica.it/esteri/2024/06/29/news/usa_biden_salute_intervista_geriatra-423324664/?ref=RHLF-BG-P13-S2-T1
Medic. Președintele asociației medicale de psicogeriatria italiana :
” Privind rigiditatea în mișcări și confuzia mentala din timpul confruntării tv Biden- Trump , posibil ca președintele sa fie bolnav de Parkinson. “
E batran. Punct. 🙁
Problema e cum vârstă influențează sănătatea, gândirea fiecăruia. Sunt diferente mari
( sănătate, gândire, comportament, luciditate ) intre oameni de aceiași vârstă. In general.
Trump e mai mic decât Biden cu doar 3 ani. E si clar, evident mai lucid. ( seamănă d.a.p.d.v. puternic cu Berlusconi. Ambii în realitate cu un singur Dumnezeu. Banul . Silvio a murit la 86 de ani. )
Vârsta in politică e o problema de gerontocrație. Cum a avut URSS pina să apară Gorbaciov.
Nu te poți ține cramponat de fotolii și cu infirmiera și medicul curant gata să intervină.
Eu am zis mereu :
Puțini politicieni știu să se retragă în glorie.
Multi doar după ce se fac de cacao.