Revista Presei – 29 iulie.„……A trage însă concluzia că „statul e mai bun, deci naţionalizăm tot” sau „privatul e mai bun, deci privatizăm tot” este periculos. Compararea la grămadă a unor entităţi cu obiective, structuri şi etape de dezvoltare diferite nu e doar neprofesionistă – e imorală, pentru că aruncă societatea într-o falsă dispută ideologică, împărţind-o în tabere…..”
29/07/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 29 iulie! Valul de căldură va fi în restrângere spre regiunile sud-estice și se va diminua în intensitate. Ziua cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate în vestul, nordul și centrul țării, precum și în zonele de deal și de munte unde pe alocuri vor fi averse, cu totul izolat însemnate cantitativ (15 l/mp), descărcări electrice și intensificări ale vântului. Seara și noaptea instabilitatea atmosferică va fi pronunțată în Muntenia, Moldova și estul Transilvaniei unde vor fi averse torențiale (în intervale scurte de timp cantități de apă de 15-25 și izolat de peste 40-60 l/mp) și frecvente descărcări electrice, iar în celelalte regiuni astfel de fenomene se vor semnala local. Temperaturile maxime se vor încadra între 25-26 gr în dealurile Crișanei și în Maramureș și 37-38 gr în Muntenia, sudul Moldovei și partea continentală a Dobrogei. Minimele vor fi cuprinse între 14 și 24 de gr. Bucuresti: 29/19 gr.C. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate când vor fi perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.
“Economiștii BCR și ING, scenarii apocaliptice pentru toamnă: inflație record, un leu mai slab, energie mai scumpă cu 30%, dobânzi mai mari .…Inflația în România a crescut la 5,7%, depășind ușor așteptările pieței, în timp ce creșterea salariilor a încetinit. Economiștii avertizează că inflația rămâne o problemă majoră, cu un test important reprezentat de impactul pachetului fiscal din a doua parte a anului. ING Bank a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului de la 6% la 7,5%, estimând un vârf de aproximativ 8% în septembrie și octombrie, în principal din cauza majorării TVA-ului. Ciprian Dascălu (BCR) a vorbit despre incertitudinea pe termen scurt, cauzată de eliminarea plafonului la prețul energiei în iulie și de creșterile fiscale programate pentru august. „În consecință, am revizuit în sus prognoza noastră privind IPC la sfârșitul anului, de la o estimare anterioară de 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prognoza noastră revizuită prezintă riscuri de creștere, care decurg în principal din ipoteza noastră privind o creștere de 30% a prețului energiei electrice luna viitoare, care, potrivit datelor de pe piață, ar putea fi mai mare”, a afirmat el. Economiștii consideră că nu vom vedea reduceri de dobândă ale BNR în acest an din cauza inflației. …. Mai mult, cursul EUR/RON a crescut treptat în ultima lună, de la 5,02–5,03 la aproximativ 5,07–5,08, pe fondul normalizării pieței după alegeri. Această evoluție reflectă presiunea exercitată de deficitul de cont curent, care în mod normal ar duce la deprecierea leului. ..…” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Care e adevărata problemă a lui Anastasiu, legată exact de restructurarea companiilor de stat, spune un „paleo-liberal” Vicepremierul Anastasiu nu a prezentat public niciun plan articulat și coerent pentru reforma companiilor de stat, scrie Sorin Ioniță, expert în politici publice la organizația nonguvernamentală Expert Forum. „Unde e documentul strategic de viziune şi analiză propus de vicepremier care să arate câte companii de stat avem, în ce domenii, care sunt în pieţe concurenţiale şi care nu, care asigură bunuri publice esenţiale şi care nu, şi cum se leagă asta de practica europeană a SGI / SGEI (services of general – economic – interest)?”, se întreabă expertul Sorin Ioniță, într-o postare pe Facebook. ….„A pune într-o găleată toate “companiile publice” – au, n-au monopol pe anumite prestaţii, funcţionează sau nu în piaţă concurenţială etc – şi a face pe ele o medie de indicatori financiari şi de management e un nonsens”, afirmă Sorin Ioniță, care se declară „paleo-liberal” în descrierea de pe Facebook. ….„O astfel de reformă a statului nu se face cu cel mai şmecher băiat, care îi cunoaşte pe toţi ceilalţi băieţi şmecheri fiindcă au mâncat şi au băut împreună, ori a avut succes în afaceri. O astfel de reformă se face cu mare transparenţă către public, sprijin al partenerilor externi care au studiat de decenii problema şi maximă claritate de analiză”, a continuat Sorin Ioniță. Ioniță este de părere că „reducerea membrilor şi indemnizaţiilor din CA e o mişcare bună pentru publicul nervos, dar altfel una naivă şi care nu rezolvă cu nimic proasta funcţionare a entităţilor”. „Pică pe noi raftul cu studii şi rapoarte comparative care arată că Tarom n-are nimic de-a face cu Romsilva, Eximbank cu CFR, societăţile din energie cu Monitorul oficial, şamd. Analizele trebuie să fie sectoriale şi specifice, încercând să echilibreze partea comercială cu cea de serviciu public (dacă există) şi să facă managerului un contract cu indicatori judicioşi în acest sens. Dar asta se poate abia după ce inventariem măcar companiile publice, la nivel central şi local, sarcină mai dificilă decât vă imaginaţi şi încă nerealizată. Până acum n-are aerul că vicepremierul ştie toate astea, nici nu cred că urmează să se apuce de documentare în următoarele luni”, a mai declarat Sorin Ioniță. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Florin Pogonaru, preşedintele AOAR – Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, reacţionează la analiza făcută de Radu Oprea, PSD, Secretar General al Guvernului şi fost ministru al Economiei, în legătură cu performanţa marilor companii de stat vs marile companii private Radu Oprea, PSD, Secretar General al Guvernului şi fost ministru al Economiei, a spus că în urma unei analize pe care a făcut-o, companiile private au o cifră de afaceri de 5 ori mai mare decât cele de stat, dar cu toate acestea, profitul net este aproape egal. ….. ”Să compari 30 de companii de stat cu 30 private doar după cifra de afaceri şi profit este un exerciţiu de pseudo-analiză, cu efecte toxice. Da, companiile private „optimizează” fiscal până când profitul înregistrat în România devine irelevant. Da, companiile de stat sunt campioane la ineficienţă, pentru că politicul le sufocă cu sinecuri. Dar în ambele cazuri vinovatul real este acelaşi: autorităţile publice – incapabile să controleze optimizările fiscale agresive şi, în acelaşi timp, dependentele politice de consiliile de administraţie ale companiilor de stat. A trage însă concluzia că „statul e mai bun, deci naţionalizăm tot” sau „privatul e mai bun, deci privatizăm tot” este periculos. Compararea la grămadă a unor entităţi cu obiective, structuri şi etape de dezvoltare diferite nu e doar neprofesionistă – e imorală, pentru că aruncă societatea într-o falsă dispută ideologică, împărţind-o în tabere. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Se reîntorc pe piaţă miliardele de euro care au plecat în criza politică, dar băncile din România au expunere mult prea mare pe piaţa titlurilor de stat. Bomba arieratelor, adică datoriilor ştiute şi neştiute, poate exploda în orice moment. Fără stabilitate politică suntem terminaţi. Prin cazul Anastasiu, liderii din business sunt avertizaţi direct să nu se bage în politică ..… Acum, că vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia, să vedem câteva teme economice care sunt pe masă: 1.Au reînceput să intre banii – miliardele de euro – în România, bani care se reîntorc pe piaţa valutară, monetară şi în mod special pe piaţa titlurilor de stat, după ce au ieşit în criza politică din noiembrie/decembrie şi după primul tur al alegerilor prezidenţiale reluate – ieşirea pe primul loc a lui George Simion şi demisia premierului Ciolacu. Atunci au ieşit sume foarte mari din România, iar mulţi români şi-au schimbat leii din depozite şi de la saltea în euro, ceea ce a creat o presiune puternică pe cursul valutar leu/euro. BNR a cheltuit peste 8 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a apăra cursul, care a crescut cu numai 3-4%. Valuta se reîntoarce în România, şi aici vorbim de câteva miliarde de euro, ceea ce a permis stabilizarea cursului valutar, reducerea dobânzilor la lei şi finanţarea deficitului bugetar şi a datoriilor statului. Acum, problema Băncii Naţionale este să nu scadă cursul sub 5 lei pentru un euro. Nu să crească. În iunie BNR a recuperat peste 2 miliarde de euro din valuta pierdută în criza politică, iar în iulie vom vedea în câteva zile care a fost soldul. Dar să nu ne iluzionăm. Ministerul Finanţelor reuşeşte să atragă bani din afară şi să se împrumute pentru că oferă în continuare dobânzi foarte mari, chiar dacă în ultima lună au mai scăzut după aprobarea primului pachet de austeritate fiscală. România a scăpat, cel puţin până în toamnă, de agenţiile de rating, dar până la următoarea evaluare Guvernul Bolojan trebuie să arate că poate să pună în practică atât pachetul fiscal 1, cât şi pachetele fiscale 2 şi 3. Cheltuielile bugetare trebuie ţinute în frâu, iar majorările de taxe trebuie să-şi producă efectele. Pachetul fiscal 1 nu poate să producă prea mari rezultate în cele cinci luni care au mai rămas din acest an, aşa că deficitul bugetar nu va fi 7%, poate nici 7,6%, cea mai optimistă variantă, ci mai degrabă se va întrepta spre 8% din PIB, ceea ce rămâne un deficit bugetar foarte mare şi în orice moment pot să apară noi majorări de taxe şi impozite în încercarea de a creşte veniturile. Economia este la limita recesiunii, aşa că Guvernul Bolojan nu prea se poate baza pe o creştere semnificativă a încasărilor. În cea mai bună variantă, dacă s-ar alinia toate planetele, economia ar rămâne cu un uşor plus în acest an (0,2-0,3%), ceea ce nu are cum să ajute semnificativ guvernul în încercarea de a reduce deficitul bugetar. Dacă acum am primit un respiro, atât din partea agenţiilor de rating, a investitorilor, a Comisiei Europene, a creditorilor şi a pieţelor financiare, orice derapaj care ar apărea poate prăbuşi această construcţie. Iar orice derapaj – fiscal, economic, politic – trimite România în “junk”. 2.Băncile din România, atât cele care au capital românesc cât şi cele care aparţin grupurilor bancare internaţionale, sunt supraexpuse pe piaţa titlurilor de stat, ceea ce reprezintă o foarte mare vulnerabilitate pentru bănci, pentru sistemul bancar, pentru România. Băncile care operează pe piaţa românească au cumpărat titluri de stat până la limita maximă, unele chiar au o expunere şi mai mare, iar orice criză internă le poate afecta substanţial poziţia. Toate profiturile vor fi spulberate peste noapte dacă pe piaţa titlurilor de stat se produce vreun derapaj survenit ca urmare a unei crize guvernamentale şi a unei crize politice. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“APCE spune cum a fost salvată România de la blackout. „La orele prânzului prosumatorii injectează în reţele energie cât CNE Cernavodă” …. ”În ultimii doi ani, întreruperile frecvente de energie din timpul zilei, cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiţionat şi al echipamentelor frigorifice, au dispărut. Este aceasta o consecinţă a modernizării reţelelor, sau datorită energiei injectate in excedent de prosumatori si consumata instantaneu de vecini? Sau, privit dintr-un alt unghi, cei 210.000 de consumatori casnici şi 20.000 de firme care îşi acoperă consumul de zi cu zi din propriile panouri fotovoltaice – fără a solicita energie din sistem – oaren u au un impact pozitiv asupra reţelelor de alimentare?”, au transmis reprezentanţii APCE. …..” Integral: https://www.digi24.ro/
“Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007 …. La mai bine de un deceniu şi jumătate de la colapsul Lehman Brothers, ne place să credem că marile crize financiare sunt lăsate în urmă. În realitate, criza declanşată în 2007-2008 nu a fost niciodată rezolvată, ci doar amânată. Lumea nu a ieşit din această criză, s-a afundat mai adânc. Această criză financiară nu a fost o anomalie trecătoare, ci începutul unui nou model: o lume care trăieşte în datorie, dar nu oricum, într-o datorie care nu mai poate fi rambursată. În loc să corecteze dezechilibre, împrumutul le perpetuează. Astfel, economia globală s-a reorganizat în jurul unei promisiuni imposibile, iar efectele se resimt în toate celelalte crize contemporane: economice, politice, sociale şi, în cele din urmă, existenţiale. Un sistem bazat pe o promisiune imposibilă După 2008, marile economii au injectat lichiditate, au salvat instituţii financiare, au aplicat politici de tip quantitative easing şi au redus dobânzile la zero. Dar aceste măsuri au avut un efect colateral major: o explozie a datoriei globale. Potrivit Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IIF), datoria mondială a depăşit 315 trilioane de dolari – un nivel record istoric. În acelaşi timp, PIB-ul global creşte lent, iar raportul datorie/PIB devine din ce în ce mai dezechilibrat. Dacă în trecut creditul era acordat în funcţie de capacitatea de rambursare, astăzi criteriul a devenit aproape irelevant. Creditul se rostogoleşte, iar datoriile nu mai reflectă realităţi economice, ci ficţiuni contabile. Împrumutul nu mai este un instrument de echilibrare economică, ci un substitut al realităţii. …. ”Peisajul financiar global tremură sub greutatea unor provocări economice fără precedent”, este de părere Jamie Dimon, CEO-ul gigantului bancar JPMorgan Chase &Co. Oficialul JPMorgan a avertizat recent că există potenţialul aparţiei unei recesiuni similare celei din anul 2008, determinată de creşterea datoriei americane, de o piaţă a obligaţiunilor instabilă şi de priorităţi naţionale greşite. Datoria naţională a SUA, care depăşeşte acum 36 de trilioane de dolari, este un pilon central al preocupărilor lui Dimon, care avertizează că dependenţa guvernului de emiterea de noi datorii pentru acoperiea deficitelor fiscale împinge economia spre colaps. Conform sursei citate, o criză care ar izbucni în SUA ar afecta pieţele globale după cum urmează:
– Investiţiile străine: SUA reprezintă o sursă majoră de investiţii străine directe în pieţele emergente. O recesiune în SUA ar putea reduce fluxurile de capital, limitând creşterea economică în ţări precum India, Brazilia şi Africa de Sud.
– Interconectivitatea pieţelor: pieţele bursiere globale se mişcă adesea în tandem cu indicii americani. O prăbuşire în SUA ar putea trage în jos pieţele din Europa, Asia şi nu numai.
– Volatilitatea valutară: un dolar american slăbit din cauza tipăririi excesive de bani ar putea perturba comerţul global şi preţurile mărfurilor. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“VIDEO | Gloria Pascu, Cooperativa Rodagria: „Sunt aproape 70 de grade Celsius în câmp! Plantele nu mai rezistă. În ritmul acesta, horticultura va fi pe cale de dispariție sau se va face doar în sistem hidroponic” ....„Udăm prin picurare și irigăm tot ce este de irigat. Altfel, de jur împrejur este pârjol. Totul este ars. La noi e verde doar în zona în care udăm. Și atât.” …. Din 2022 încoace, culturile au început să dea semne clare de stres termic și hidric, cu efecte vizibile asupra randamentului. Iar solariile nu mai oferă protecția de altădată, în condițiile în care temperaturile interioare ating ușor 60°C fără măsuri speciale de umbrire. „Dacă nu pui plasă de umbrire, în solar sunt 60 de grade. Plasa mai scade temperatura până la 38–40°C pentru că blochează razele ultraviolete. E ca o umbrelă care te ajută să nu moară plantele. Degeaba le dai apă la rădăcină când temperatura atmosferică este peste 35°C – sistemul circulator al plantei se blochează, iar apa și nutrienții nu mai ajung la frunze și fruct. Florile avortează, chiar dacă ai polenizare.” …. Cum ecosistemul este tot mai fragil, polenizarea este și ea compromisă de căldură. Albinele activează doar dimineața devreme, până în jurul orei 11:00. Restul florilor, mai ales cele de legume și pepeni, rămân nepolenizate și cad, iar plantele nu le mai pot susține nici fiziologic. „Sunt foarte multe plante care avortează florile – legume, pepeni – pentru că nu sunt polenizate. Și pentru că, fiind prea cald afară, sistemul circulator al plantei nu mai lucrează. Nu mai aduce apă.” …. În lipsa unei strategii precise de adaptare climatică, fermele horticole sunt nevoite să își regândească întregul program de irigare și nutriție: „În mod normal, planta trebuie să primească apă și nutrienții până la ora 12:00. Dar noi udăm până la 15:00–16:00 sau după ora 19:00, seara. Dacă nu udăm în ritm susținut, se usucă plantele. Ce să vă mai spun: că fântânile săpate la 30 m adâncime au secat de o lună de zile, din cauza lipsei precipitațiilor și a arșiței?”, ne spune fondatoarea Cooperativei Rodagria. Impactul se extinde și asupra plantațiilor de pomi fructiferi, ale căror cicluri de rod sunt afectate încă de acum. Estimările Rodagria pentru anul agricol viitor indică o scădere de 30–50% la producția de fructe. …..” Integral: https://g4food.ro/
“Iluzia normalităţii În politică, oamenii vînd şi cumpără unii de la alţii. Ca la piaţă. Cei care vor să fie aleşi şi să se înţepenească în posturile puterii, sunt disperaţi să ”cumpere” de la cei ce le deţin legal, voturi. Nu contra bani, pe faţă, că e caz de pîrnaie. Moneda forte a acestor tranzacţii este ILUZIA. ….. Exact ca în povestea lui Pinochio, îndemnat de Vulpoi să îşi îngroape bănuţii în pămînt, să îi ude şi să îi lase acolo pînă a doua zi, cînd din ei va răsări un copac cu mulţi bani în loc de frunze. Candidatul ştie că promisiunile lui nu vor fi ţinute. Ele sunt doar un şiretlic, devenit prin repetare obsesivă mai degrabă un ritual. Singurul său scop este să îl facă pe alegător să lase votul din mînă, în urnă. ,….În cele trei decenii şi jumătate de politică ”pe stil nou” în România, galeria iluziilor a fost populată de cele mai diferite şi interesante exemplare. Mai pe la începuturi, iluzia politicianului competent a fost la mare căutare. S-a vîndut bine, o vreme. Au venit apoi alte vremuri. Ale politicianului ”întreprinzător”. Face, drege şi strică. Un veritabil hopa-mitică. Iluzia politicianului ”cinstit”, deşi vînturată iliescian în varianta ”cinstit şi sărac”, nu a prins mai deloc. Nu pentru că nu s-ar mai fi găsit şi oameni capabili să fie cinstiţi, chiar şi în lumea plină de borcane cu miere ale politicii, guvernării şi administraţiei, ci pentru că omului cu votul în mînă nu i s-a părut că iluzia asta are prea mare sens. Dacă a intrat cineva în politică, de ce a făcut-o, nu ca să îşi bage în traistă? Au mai defilat pe podiumul de prezentare iluzia tehnocratului, iluzia independentului, iluzia empaticului, mai nou şi iluzia georgesciană a mîntuitorului. Dar, dintre toate iluziile care s-au tranzacţionat şi se tranzacţionează regulat pe piaţa politică din România post-decembristă, una este, de departe, cea mai căutată. Iluzia normalităţii. …. Specific normalităţii marca Bolojan este, nimic nou sub soare, am mai auzit refrenul, trecerea prealabilă şi obligatorie printr-o adîncă vale a plîngerii şi a suferinţelor. După formula consacrată, încă din vremurile lui Petre Roman, înainte să fie bine, o să fie rău. Chiar foarte rău. La capătul drumului însă, caldă, vie, frumoasă, perfectă ca Venus născută din spuma mării, ori ca Atena, din fruntea lui Zeus, ne aşteaptă însă EA, Normalitatea! …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“România- țara care se depopulează cu cea mai mare viteză din UE. Câți locuitori am pierdut în ultimii 20 de aniRomânia e în fruntea clasamentului depopulării statelor europene, țara noastră pierzând în ultimii 20 de ani circa 2,5 milioane de locuitori, arată datele Eurostat. Suntem urmați la mare distanță de Polonia (−1,6 milioane) și Bulgaria (−1,3 milioane), potrivit biroului de statistică al UE. ….. În termeni relativi (scăderea populației raportată la numărul de locuitori ai țării), cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%). De asemenea, România (de la 95 la 81 locuitori/km2) și Bulgaria (70-59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai mari scăderi ale densității populației în ultimii 20 de ani. „Populația României ar urma să scadă până în anul 2050 cu aproape 3 milioane locuitori – în proporție de 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Iar aceasta este una dintre variantele optimiste, pentru că lucrurile ar putea sta mult mai rău”, scrie în Contributors.ro, profesorul Vasile Ghețău. Vestea și mai proastă: după anul 2030 începe un declin veriginos al populației în vârstă de 20-64 ani. …. De la recensământul din 2011 și până la cel din 2021 România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a spus președintele INS Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată la HotNews.ro. Tudorel Andrei a mai vorbit despre îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor). România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori, explica la o conferință de specialitate Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Pentru a se înțelege mai bine cu părinții, românii vor urma cursuri de italiană și spaniolă Reformă importantă în educație. Începând cu acest an școlar, elevii vor învăța italiană și spaniolă încă din clasa întâi, ca să se înțeleagă mai bine cu părinții. Situația e gravă pentru că părinții uită rapid limba română, o limbă de mâna a doua, fără forță culturală. Deseori, când părinții se întorc în țară de sărbători ei comunică cu propriile odrasle prin intermediul translatorilor. ….. De fapt, românii nu se înțeleg cu părinții pentru că nu mai vorbesc la propriu aceeași limbă, mai ales în cazul celor cu părinți plecați la muncă în străinătate. ”Ce să înțeleg eu când mama îmi spune: măi, bambino, am vrut să fii sistemat la casa tua, să ai tutto che vuoi, să ieși seara la gelato cu famiglia ta. Vara să-ți iei maletele și să pleci cu aerio unde vuoi tu”, spune Albert, a cărui mamă locuiește în Torino de 18 ani. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

https://hotnews.ro/investigatie-mai-multe-studente-sau-femei-apropiate-au-acceptat-sa-depuna-marturie-cu-nume-si-detalii-despre-abuzurile-sexuale-ale-sociologului-si-profesorului-snspa-marius-pieleanu-2033495
Prof dr doc acad emeritus Marius Pieleanu-‘Ulii zis si ‘Zdaru revine…
La tzanc in contextul conceptului autohton generalizat shpaga-supravietuire vs shpaga-imbogatire.
Cele care au dat au supravietuit, cel care a luat s-a imbogatit.
https://www.g4media.ro/exclusiv-video-cum-e-posibil-ca-fosta-sefa-a-fiscului-din-timpul-regimului-dragnea-sub-care-doua-publicatii-independente-au-fost-controlate-abuziv-timp-de-mai-multe-luni-sa-ajunga-presedinte-interim.html
Natural: matroana anaf care gestiona criminali inspectori economici pradatori-abuzatori ai bussines privat nu putea sa fie gasita decat la cald si la inalt.
Este alt concept romanesc adanc: cu cat prazi si corupi mai mult, cu atat esti saltat mai sus.
https://ziare.com/reforma-pensii-speciale/anunt-premier-bolojan-mare-injustitie-sociala-1955762
“…Prevederile legii se vor aplica doar pentru viitor, nu şi pentru pensiile care sunt în plată, pentru a rezista la Curtea Constituţională…”
Asadar 11,000,000,000 roni pentru 11,000 pradatori speciali, adica in medie 1,000,000 roni fara contributie (in cea mai mare parte) / an pe fiecare cap de pradator, ramane neatinsa.
Dar tai bursele speciale de la olimpici si le zici sa-si consume pe burse din premiile de la olimpiadele internationale.
Ce fel de reforma este asta? Ce fel de tara si popor?
“Deep State de România sau cum arată statul paralel față cu democrația?!….”
https://www.contributors.ro/deep-state-de-romania-sau-cum-arata-statul-paralel-fata-cu-democratia/?utm_source=hotnews.ro&utm_medium=referral&utm_campaign=feed_feed_hotnews_ro_hn-contributors_sidebar_links
Articol exact.
“…În concluzie…cu ce se luptă Guvernul Bolojan??
Cu un stat paralel… legalizat. Deep State-ul românesc nu este o conspirație ocultă. Este o formă de continuitate a corupției și controlului, mascată de procese democratice și legiferată prin complicitatea între rețea și putere. Este greu de combătut, fiindcă nu se opune sistemului, ci este sistemul. Se insinuează în orice partid, în orice guvern, în orice instituție care poate oferi bani, protecție sau influență. Într-o democrație autentică, alegerile schimbă oameni, dar nu și sistemul…”
“Raluca Alexandra Prună
·
Am reflectat inainte sa scriu aceasta postare lunga. In ultimele saptamani s-au intamplat lucruri bune sa ne intoxice, pe care e bine sa le clarificam:
1. Magistratii ies repede la pensie si au pensii speciale nesimtite. Partial adevarat: nu mai ies atat de repede la pensie pentru ca varsta de pensionare a fost marita esalonat – astfel incat in cativa ani sa atinga varsta uzuala de pensionare. Au pensiile date prin lege organica de statul roman.
2. Magistratii sunt cei care ies la pensie cel mai repede. Fals. Politistii, de vreo 15 ori mai numerosi ca de asta nici nu vorbim despre ei, ies muuuult mai repede la pensie. Adica la 1 an muncit, se calculeaza 1.5 ani vechime. Deci pot iesi la pensie la vreo 40 fata de 48 la cat puteau magistratii sa iasa cel mai devreme. Lasa ca mai avem o prevedere in statutul politistului care zice ca daca ai fost sef “de arma”, dupa mandat trebuie sa ti se dea o functie identica de sef de arma. Pe romaneste – o data sef, toata viata sef sau iesi la pensie (au existat cazuri la 38-39 de ani).
3. Aceasta vechime “operativa” (1 an lucrat, 1.5 ani vechime) e valabila la toata clasa “siguranta publica”: armata, servicii, SPP. Nu in justitie. Pe romaneste: daca esti in politia judiciara la DNA, DIICOT, un tribunal judetean – procurorul care te supravegheaza are 1 an vechime la 1 an lucrat, politistul are 1.5 vechime la 1 an lucrat……”
Traian Berbeceanu
Singura polițistă pensionată la 42 ani și numită secretar de stat MAI în guvernul Cioloș, din care si dvs ati făcut parte, este Irina Alexe. Dar ăla care postează in locul dvs nu știe asta.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100044592362165
“…Au pensiile date prin lege organica de statul roman….”
Lege organica nesimtita ca pensiile fara contributie. Data de ei, DOAR pentru ei.
Asta nu este justificare de luat in seama cu bun simt.
Bolojan:
“…Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere….”
Pensia medie la pradatorii din justitie este inca si mai mare de 5000 euro net lunar.
„Guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem”
11 miliarde, mai precis. Doar pe pradatorii speciali.
“EXCLUSIV VIDEO Interviul integral cu premierul Ilie Bolojan: Companii din transporturi și energie listate la bursă în 2026 / Rezistență trans-sistemică la reforma companiilor de stat / Probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare / Ce spune despre prezența vicepremierului condamnat Marian Neacșu în Guvern….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-video-interviul-integral-cu-premierul-ilie-bolojan-companii-din-transporturi-si-energie-listate-la-bursa-in-2026-rezistenta-trans-sistemica-la-reforma-companiilor-de-stat-probabilitatea.html
Imi pare bine intentionat in continuare.
Dar nu stiu tipul de cojones si stamina pe care le poseda.
Culmea e ca acest guvern va fi cu atat mai de succes si “de neinlocuit” cu cat intra mai tare cu barda in pradatori. Pradatorii par deocamdata relaxati, inclusiv specialii. Nervosi foarte putin, doar la nivel de obraznicii (mujahedinii obraznici din “justitie”). Ceea ce inseamna ca ei nu zaresc barda ridicata, ci zaresc moliceala. Cu moliceala, nu va fi nicio reforma si nici un guvern Bolojan de durata; va fi o epoca tip “tzapul”.
Hai ca pana la urma au vazut si pradatorii speciali barda lui Bolojan Viteazul care “mana-n lupta vijelia-ngrozitoare”:
https://www.g4media.ro/un-judecator-membru-csm-il-compara-pe-ilie-bolojan-cu-un-macelar-dupa-ce-premierul-a-anuntat-reforma-pensiilor-speciale-ale-magistratilor.html