Revista Presei – 29 ianuarie.”De ce nu s-au ieftinit alimentele și nu vom vedea acest lucru prea curând / Unii producători au mărit prețurile, alții au scăzut gramajul”
29/01/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 29 ianuarie! Cerul va avea înnorãri temporare şi va ninge, pe arii restrânse în zonele montane şi cu totul izolat în centru, sud şi sud-est. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificãri pe parcursul zilei în Dobrogea, Bãrãgan şi sudul Moldovei. Temperaturile maxime vor fi între -3 şi 7 gr, iar cele minime vor fi între -12 şi 0 gr, mai scãzute în depresiuni pânã în jur de -17 gr. Dimineaţa şi noaptea va fi ceaţã. Bucuresti: 3/-4 gr.C.
“De ce nu s-au ieftinit alimentele și nu vom vedea acest lucru prea curând / Unii producători au mărit prețurile, alții au scăzut gramajul ...„Noi nu observăm scăderi de prețuri la raft. Ne tot întrebăm dacă mărfurile astea din Ucraina care intră, mă refer la cereale, produse agricole, perturbă prețurile pe piața românească. Toată lumea înțelege că au scăzut prețurile la anumite produse, dar noi nu le găsim la raft, în produsul final”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul unei conferințe CLCC…… El a dat un exemplu: au crescut taxele către companii. „Apar noi restricții, norme noi, lucruri noi de făcut. Toate înseamnă costuri mai mari, cheltuieli mai mari. Asta înseamnă că prețurile practicate și adaosurile trebuie să fie din ce în ce mai mari”, a spus reprezentantul micilor comercianți. A reamintit câteva lucruri care au intrat în vigoare: „de la 1 ianuarie a crescut TVA la alimentele cu o concentrație mai mare de zahăr de la 9%, la 19%. A crescut și la alimentele BIO, montane și tradiționale de la 5% la 9%. A apărut acciza la băuturile cu o concentrație mai mare de zahăr. Au crescut accizele la tutun, taxele pe anumite microîntreprinderi. Au crescut taxele la firmele care lucrează în zona de petrol, gaze, energie. Au crescut taxele către bănci”. „Observăm niște creșteri care, fiind puse în viața companiei, nu fac decât să le scumpească viața proprie. Asta se traduce în prețuri mai mari la raft”, a concluzionat el. ….„Piața reacționează. Vedem fenomenul de shrinkflation. Se scade gramajul ca să nu se umble la preț. Cornul cu ciocolată de 65 de grame rămâne la același ambalaj ca mărime, dar înăuntru el are numai 55 de grame și continuă cu același preț la raft”, spune Paraschiv. ….„În România regimul fiscal este impredictibil. Ajungem să plătim 3 angajați care să facă o raportare către Ministerul Finanțelor la nivelul fiecărei verigi de pe lanț. Nu ne putem imagina că vom putea vreodată noi, ca societae comercială, să venim cu ieftiniri către următoarea verigă”, a explicat Cionga. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Surse: România a încheiat anul 2023 cu un deficit de 5,68% din Produsul Intern Brut România a încheiat anul 2023 cu un deficit de 5,68% din Produsul Intern Brut, arată surse guvernamentale consultate de Economedia. Ministerul Finanțelor urmează să publice în aceste zile situația bugetară finală pe anul 2023. Amintim că cele mai recente date publice sunt cele privind deficitul după 11 luni, respectiv un minus de 73,55 miliarde lei (4,64% din PIB). …. Inițial, ținta de deficit pentru anul 2023 era stabilită de Guvern la 4,4% din PIB. Analiza Economedia realizată la începutul anului 2023 arăta numeroase riscuri, iar unele dintre ele s-au și materializat. Subliniam atunci că deficitul era construit pe o țintă optimistă de deficit bugetar, lucru pe care Guvernul a trebuit să îl recunoască chiar înainte de jumătatea anului și care a dus la măsuri fiscale surpriză pentru mediul de afaceri. Legea bugetului pe 2024 prevede un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB. ….” Integral: https://economedia.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: The Economist ne vede cea mai performantă economie din Europa în 2024. Dar ce se ascunde în spatele cifrelor? Poate ajunge România din urmă Germania în zece ani la PIB per capita la puterea de cumpărare? România are cea mai bună rată de creştere din Europa estimată pentru 2024, de 3,4%, conform suplimentului anual al revistei britanice The Economist, The World Ahead, faţă de estimări cuprinse între 0,7% şi 0,9% pentru cele trei mari economii ale UE, Germania, Franţa şi Italia. După noi vine, surprinzător Ucraina, cu 3,2% şi Turcia, cu 2,7%. ….. A crescut nivelul de viaţă şi satisfacţia individuală în România în aceeaşi măsură? Cu alte cuvinte, această creştere statistică surprinde cu adevărat evoluţia economiei, se regăseşte în creşterea măcar cu 50% a nivelului de prosperitate al românilor în ultimul deceniu sau nu? Aici sunt păreri şi de o parte şi de alta. Împotrivă sunt cei care spun că aceste statistici sunt doar pe hârtie, că cei 5 milioane de pensionari şi cei 5 milioane de salariaţi nu au cu adevărat un nivel mai bun al veniturilor, că valoarea aceasta adăugată de fapt „zboară” prin diverse metode din ţară. În plus, serviciile publice – şcolile, spitalele, infrastructura – nu cunosc îmbunătăţiri în aceeaşi măsură astfel încât nivelul de satisfacţie al consumatorilor să crească. …. Dar dincolo de statistici, este cert că dinamica businessului este vizibilă pentru oricine să spunem că vine o singură dată pe an în România. Bucureştiul şi marile oraşe sunt deja în alt film, cu o masă la restaurant la fel de scumpă ca la New York. Acum este rândul oraşelor mai mici şi al mediului rural să accelereze. Ce lipseşte, aşa după cum a dovedit şi protestul fermierilor şi transportatorilor, este de fapt un front comun al administraţiei şi al sectorului privat pentru a atinge obiective asumate pentru următoarea decadă. România are de fapt nevoie de o creştere economică medie de 5% pe an, nu de 3%. Infrastructura va fi un atu. …. Dar şi aceste date statistice trebuie luate cu măsură. Mai ales acest indicator al PIB-ului per capita corectat cu puterea de cumpărare, aşa-numitul dolar PPP. Nu se poate spune că astăzi deşi am ajuns la 45.000 $ per capita la PPP, nivelul de prosperitate este egal cu cel din Portugalia (46.000 $ per capita PPP) sau peste Grecia, Ungaria sau Polonia, cu PIB per capita PPP între 42.000 $ şi 44.000$. Să fim serioşi. Nu vin încă grecii să lucreze chelneri şi şoferi în România, cum o fac zeci de mii de români în Grecia. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Elitele economice din România ar trebuie să se mobilizeze pentru a da Preşedintele tării în 2024, aşa cum elitele economice l-au dat pe Alexandru Ioan Cuza in 1859. De ce mediul de afaceri de astăzi e vinovat de multe lucruri care nu se fac în această tară …. Vinovat este mediul de afaceri pentru ca, desi a sesizat inechitatile si distorsiunile din public si privat si stia ca era o chestiune de timp sa se ajunga la deficit excesiv, a tacut complice stand cu mana intinsa la politicieni incercand sa mai prinda – incearca si acum – pe ultima suta de metri, o scutire, o facilitate, o schema de ajutor sau un stimulent. Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede ca suntem complet captivi importurilor de mancare, medicamente, energie si aparare, tace complice si investeste tot in depozite ca sa mai importe ceva, in loc sa produca in tara. Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede cum se desira sistemele de sanatate si educatie, complet politizate, tace complice incercand sa mai prinda un contract cu un spital sau cu o scoala. Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi condamna oficial evaziunea fiscala si munca la negru care infloresc cu larga contributie a politicului, tace complice incercand sa gaseasca solutii “creative” care in cele din urma conduc tot la evaziune fiscala si munca la negru. Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie de amestecul nepriceput al politicului in economie, tace complice incercand sa gaseasca inca un politician care sa-l “ajute”. Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie ca Romania pierde demografie, pierde tinerii destepti si pierde forta de munca calificata pentru ca politicul nu a facut nimic in ciuda tuturor semnalelor, tace complice crezand ca o sa poate umple tara de muncitori asiatici. Mediul de afaceri mai are putin timp de reflectie daca sa continue sa se vaicareasca de modul in care este guvernata tara aratand spre politicieni sau sa treaca la treaba si sa dea viitorul Presedinte al Romaniei. Presedintele Romaniei poate fi dat de Washington, de Bruxelles, de Vatican, de Muntele Athos, de loje, de serviciile secrete si de alte teorii ale conspiratiei sau, pentru schimbare, de elitele din mediul de afaceri, asa cum se intampla in foarte multe tari si cum s-a intamplat si in Romania in 1859. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Educația cititului în palmă: experimentul delirant de la Cluj, perfect normal pentru românii care cred în zodiile pseudoștiinței Prezentarea mașinii de citit viitorul în palmă la ISJ Cluj este mai mult și altceva decât o eroare. Este o incapacitate instituțională crasă de a distinge între știință și pseudoștiință, între savanți și impostori. Instituțiile românești au fost complet deposedate de orice filtre prin care să fie capabile să aleagă între expertiză și fraudă. Atunci când un inspectorat școlar județean se lansează într-un experiment oficial cu cineva care vorbește despre Tracia unită și despre școala zamolxiană de înțelepciune, dar care, prin miracol, este și psiholog, și teolog, și inginer fizician, și viceprimar, atunci putem fi siguri că instituția inspectoratului este în derivă. Și că pare gata să introducă sute de copii în experimente delirante, lipsită fiind de un minim discernământ științific, deontologic și instituțional, dispusă astfel să expună copiii unor traume pe care e incapabilă să le anticipeze și să le gestioneze. Putem fi convinși că, din păcate, cazul de la Cluj nu este izolat. Că pseudoștiința s-a întins precum o ciupercă otrăvitoare în mințile educatorilor și gestionarilor educației din România, că în spațiul școlar își găsesc azi locul și fabulațiile cele mai grave, și credințele religioase cele mai habotnice, și nostalgiile după comunismul cel mai oribil, și lipsa totală de înțelegere a mizelor prezentului și viitorului. Nu e atunci o întâmplare că școala produce, prin elevi și prin profesori, mase de manevră ale extremismului, obscurantismului sau naționalismului xenofob. Căci atunci când nu stă pe niciun conținut științific solid, conducerea școlii românești își pune tricolorul pe umăr și palma la inimă, cheamă un episcop la o ceremonie, iar dacă are probleme sună la partid pentru protecție. ….” Integral: https://republica.ro
“De ce se topeşte stînga europeană În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, această jalnică şi păgubitoare contrafacere a instituţiei fundamentale a democraţiilor moderne, studiile privind configuraţia viitoare a culorilor politice reprezentate la nivelul Uniunii Europene devin tot mai aplicate şi suscită un interes bine marcat. Cel realizat recent de Consiliul European pentru Relaţii Externe ne anunţă prăbuşirea (relativă) a partidelor de centru-stînga şi a celor ecologiste, numite generic “Verzi”. …. La dreapta, celălalt pilon, creştin-democraţia, zace şi el în ruine. Ruine care hrănesc “soluţiile alternative” ale fascismelor reinvenate şi “actualizate” care bîntuie astăzi plaiurile politice ale Europei. Din Italia, Germania, Spania şi Franţa, pînă în Ungaria, Olanda, Slovacia, România şi Portugalia, aceste coşmelii politice, totalmente impropriu numite populiste de către comentatorii oficiali, îmbălsămaţi cu apa chioară a corectitudinii politice, se transformă în “care de asalt”. Aşadar, de ce moare social-democraţia europeană? Ca să urmez un calapod scolastic, am să spun că rădăcinile “maladiei terminale” de care este consumată “stînga tradiţională” sunt de două feluri: interne şi externe. Cele interne se referă la dinamica partidelor politice, cele externe la modul în care aceste partide s-au relaţionat cu societatea şi cu schimbările radicale intervenite în structurile sale, în ultimele cinci decenii. Partidele social-democraţiei europene s-au îmbolnăvit cronic de boala tradiţională a partidelor concentrate pe maşinăria guvernării. Componenta relaţiilor cu electoratul a fost încet, încet, dată pe mîna “specialiştilor” în strategii de comunicare şi manipulare electorală, plătiţi cu ziua sau cu anul, partidul funcţionînd doar ca un mecanism de propulsare al “favoriţilor” în funcţiile guvernării. Osificarea partidelor, inamovibilitatea vîrfurilor, dezvoltarea clicilor şi a clanurilor competitive din interiorul partidelor, aflate în luptă necruţătoare pentru cucerirea cheilor de la “ultimul etaj” reprezintă un tablou tipic. În acest fel, capacităţile proprii de reflecţie, dezbaterile capabile să producă idei şi soluţii noi problemelor politice şi sociale fundamentale s-au redus încet şi sigur, pînă la situaţia de azi, cînd tot ceea ce mai pot produce aceste partide este o colecţie săracă de lozinci tîmpe şi nişte zeamă ideologică chioară, cu care nu se mai îmbată nimeni. Nici măcar cei cu carnet de partid sau care au votat vreodată partidele de stînga. Selecţia şi promovarea liderilor, de la cei locali pînă la vîrful guvernării, pe baza competenţelor acumulate şi a contribuţiei efective la dezvoltarea şi succesele partidului a fost înlocuită cu “promovarea la nivel de gaşcă”, pe bază de “e băiatul nostru, doar nu o să-l punem pe al lor“….. De departe, impactul social cel mai mare, însă, în modificarea şi deformarea structurilor sociale tradiţionale ale societăţilor occidentale l-a avut, în aceşti ultimi 50 de ani, migraţia masivă. “Importul” a milioane de oameni în intervalul cîtorva decenii, oameni cărora le-au fost oferite, firesc pînă la un punct, avantajele sociale ale “statului social”, fără nici o soluţie de fond şi de principiu pentru resocializarea lor şi readecvarea comportamentelor lor sociale în raport cu caracteristicile istorice ale societăţilor receptoare. Rezultatul dezastruos al acestui proces se vede azi şi are consecinţe politice dramatice, mai ales pentru stînga tradiţională. În societăţile occidentale, din Germania în Franţa şi din Italia în Marea Britanie, s-au creat “pungi” imense de populaţie non-integrată social care păstrează şi promovează modelele sociale ale societăţilor de provenienţă, de la religie la relaţiile familiale şi de la limba de comuncare curentă la tabla de valori sociale. Nu numai atît. Ele au început să devină tot mai vocale şi presante în a solicita de la autorităţile societăţilor gazdă recunoaşterea şi acceptarea de facto a existenţei lor insularizate, în numele respectului pentru diversitate.” Integral: https://www.bursa.ro
“Ne trebuie oameni cu minte Dobândirea de conținuturi este, oarecum, secretul însuși al învățării și al dezvoltării unei gândiri sănătoase, autonome și critice. Explozia recentă de teorii ale conspirației, de pseudoștiinței și fantezii alternative numite post-adevăr sau fake-news și-a găsit un sol fertil tocmai în mințile în care conținuturile de cunoaștere sunt foarte subțiri, iar capacitățile de a prelucra informațiile sosind în avalanșă pe toate canalele posibile se dovedesc foarte slabe. De fapt, am putea să spunem că o parte importantă din succesul conspirațiilor și pseudoștiințelor se datorează tocmai „preluării” lor înăuntrul unor rețele formate din persoane care au avut dificultăți în a dobândi cunoaștere și în a o transforma în repere care să le permită să gândească mai ușor cu mintea lor și nu cu mintea altora. O minte solidă și autonomă se formează doar prin sedimentarea răbdătoare, în timp, a cunoștințelor acumulate într-un îndelung și pe alocuri plictisitor proces educațional. Înmulțirea haotică în jurul nostru a surselor de informație creează multora iluzia că este suficient să te lași impregnat de bombardamentul acesta informațional ca să fii informat și, deci, cunoscător, dacă nu de-a dreptul expert în aproape orice domeniu. Criza sistemului educațional și a școlii în general ca loc principal de transmitere a conținuturilor se datorează, fără îndoială, apariției pe piață a unor rivali foarte obraznici, care pretind că ei oferă mai repede decât școala și fără efort cunoștințele de care un om are nevoie în viață. Avem aici chiar un cerc vicios: pe de o parte, o școală tot mai puțin credibilă, înțepenită în rigiditățile ei istorice, nu reușește să trezească entuziasmul curiozității care să-i permită unui tânăr să exploreze el însuși spațiile nesfârșite ale necunoașterii. Pe de altă parte, facilitatea informării induce confuzia că orice informație este cunoaștere și nu mai este nevoie să înveți, deci nu mai ai nevoie de școală ca să reușești în viață. Iar acest cerc vicios a fost spart de rețelele sociale, care au coagulat solidarități întinse ale ignoranței, puse în umbră doar de înmulțirea fără număr a „specialiștilor” în orice, care umplu pereții Tik Tok-ului și dau sfaturi cu nemiluita în stânga și în dreapta. ….De aceea, atunci când vrem să contrazicem pe cineva pentru inepțiile pe care le spune, pentru greșelile flagrante pe care le face, pentru erorile de gândire logică sau pentru calitatea execrabilă a gramaticii folosite, prima reacție pe care o primim este una afectivă: persoana se simte ofensată, căci ceva din intimitatea ei și din demnitatea ei a fost atins prin această observație. …. În acest fel putem vedea oameni plini de cucernicie, dar care nu pot sau nu vor să reacționeze la suferința altora ori la suferința animalelor. Spațiul lor personal este suprasaturat de egoism sau de afecte cu rază scurtă de acțiune și tot ce se întâmplă în afara pereților casei îi lasă indiferenți. Trăim o vreme în care mulți din jurul nostru cred că e suficient să fii descurcăreț ca să reușești. Uitați-vă la Ciolacu și la Simion cum au reușit. A fi descurcăreț înseamnă puțină școală, dar mult simț al realității și fler al oportunităților. Descurcăreala poate funcționa pentru unii dintre noi, dar nu poate funcționa pentru o țară, nici dacă e condusă de tipi care se pretind descurcăreți sau care au ajuns în fruntea statului în felul acesta. Nicio țară nu merge înainte cu astfel de oameni, deși dă impresia pe moment că se mișcă bine. ….” Integral: https://www.presshub.ro
“Profesoară de educație muzicală: „M-am întâlnit cu o tânără care vindea salată în piață și mi-a spus: «Doamna, știți cum mă gândesc la dvs?! Mai stau așa câteodată și ascult Carmen de Bizet. Ce femeie! Ce viață!» Asta e performanța mea” …. „Atunci când tu oferi foarte puțin, nu poți să atragi calitate”, vede ea. La examenele de titularizare s-a convins că nivelul de pregătire al multor candidați este extrem de redus. „ Am corectat în anii trecuți la examenele de titularizare. Nivelul de pregătire e foarte scăzut, foarte scăzut. În momentul în care citești teza, îți dai seama că acel om a fost în fața elevilor, cineva l-a lăsat să treacă acolo, iar pentru că nu ai ce să pui în loc, va rămâne în fața elevilor. Este groaznic ce se întâmplă”, a spus profesoara. Antoaneta Luchian spune că la titularizare și definitivat au fost și lucrări de nota zece, dar foarte puține – 1 la sută din circa 100 de lucrări corectate de ea într-un centru național. Întrebată ce salariu are, profesoara a spus că, cu toate gradele didactice și gradația de merit, care înseamnă 25% în plus la salariu, plus ore suplimentare, primește aproximativ 4.500 de lei. Soțul ei, care are gradul 2, are un salariu de 3.500 de lei. …. De multe ori i s-a spus că materia pe care o predă – educația muzicală – este una inutilă și la care toată lumea trebuie să aibă nota zece. „Da, e materie inutilă pentru planul cadru. Dar nu e materie inutilă pentru copii. Dacă te duci la un copil și îl întrebi – tu asculți muzică? «Da, îmi place ora de muzică». Sau «nu», depinde cu cine face. E un șoc pentru elevii mei să treacă peste mentalitatea asta că la muzică trebuie să înveți. La muzică se pun note de la 1 la 10. Le explic ce trebuie să facă să ajungă la 10 și e responsabilitatea elevilor să aibă media 10. Eu am 670 de elevi pe săptămână, nu pot să am responsabilitatea acestor medii”, spune Luchian. …„Nu. Și vă dau exemplul personal. Pentru 6 luni am predat la o școală de cartier unde erau copii din medii foarte defavorizate. Ca să vă dați seama, de 1 martie găseai undeva pe un trotuar vânzând ghiocei, brebenei și alte flori de sezon. Am intrat în școala aceea pentru că profesorul de muzică plecase în timpul anului școlar. Am descoperit niște copii în mijlocul orașului, care aveau parte de o educație și atât. Peste vreo 2 ani m-am întâlnit cu o tânără care vindea salată în piață și mi-a spus așa: Doamna, știți cum mă gândesc la dvs! Mai stau așa câteodată și ascult Carmen de Bizet. Ce femeie! Ce viață! Aia e performanța mea, pentru că am intrat în clasă eu, cu tupeul de profesor de la colegiul național, scriind formule ritmice, predând note. Ei nu știau să scrie, nu înțelegeau ce caut eu acolo, de ce nu cântăm? I-am pus să cânte ce știau, ei cântau niște melodii, erau niște manele, niște cântece ale etniei rome de care nu auzisem în viața mea. Și performanța mea a fost să îi învăț muzica folk și să asculte Carmen de Bizet în mometele lor personale, asta e performanța didactică…..” Integral: https://republica.ro
“Războiul murdar al lui Putin. De ce agresiunea rusească asupra Ucrainei provoacă și o catastrofă ambientală …. Ucraina a făcut parte din URSS între 1919 și 1991. Dacă ne amintim genocidul stalinist prin înfometarea deliberată a țăranilor ucraineni – Holodomor – am fi tentați să credem că Moscova râvnea numai cerealele din imensa republică, bine-cunoscută pentru cernoziomul său fertil. În realitate, de vreme ce Ucraina reprezenta și atunci placa de contact între Rusia asiatică și Europa, URSS a dezvoltat aici și o imensă industrie grea, foarte poluantă: un soi de vitrină a economiei sovietice, dezvoltată mai ales în anii lui Nichita Hrușciov, ucraineanul care i-a succedat la Kremlin lui Stalin, denunțându-i ipocrit crimele, deși participase direct la înfăptuirea lor. Cât de fiabilă a fost, de fapt, această demiurgică panoramă industrială s-a văzut cu precădere pe 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele nucleare de la Cernobîl s-a topit, propagându-și norul radioactiv peste jumătate de continent. …. Chiar și în anii independenței regăsite, Ucraina a rămas un mare producător de oțel și fontă, fiind ca atare cel mai dramatic emițător de noxe (CO2) din Europa răsăriteană. Metalurgia (post)sovietică a otrăvit și fluviile ucrainene, periclitând, potrivit unui raport din 2009, existența a 826 de specii vegetale și a 542 de specii animale. În regiunea Donbass, parțial cucerită de hoardele lui Putin, funcționează circa 4.500 de întreprinderi miniere, metalurgice și chimice. Nu-i de mirare că tot aici se află 200 din cele 465 de situri unde sunt stocate reziduurile toxice ale țării. ….. Războiul se poartă, așadar, într-un cadru geografic obiectiv periculos pentru mediul înconjurător, iar distrugerile sale – ca și ocuparea de către soldații ruși a centralei nucleare din orașul Zaporojie (fostul Alexandrovsk) – nu fac decât să sporească exponențial riscurile unui „ecocid”. Pentru a-și dovedi completa iresponsabilitate, rușii n-au acceptat ca experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să instituie la Zaporojie și Cernobîl perimetre de securitate menite să evite riscul unui accident nuclear provocat de conflictul armat. Bombardamentele rusești de mare intensitate provoacă incendii de pădure pe suprafețe extinse și au compromis rezervația din biosfera Mării Negre, la sud de Kherson. Ele n-au ocolit complexele petrochimice și rafinăriile, contaminând pentru următoarele decenii solul, apa și aerul din zonele limitrofe. Efecte dezastruoase asupra mediului au și orașele complet distruse de ruși – de pildă, Mariupol – ca și cele circa 230.000 de tone de deșeuri militare răspândite pe toată întinderea frontului. Potrivit estimărilor guvernului de la Kiev, daunele ambientale provocate de război în partea răsăriteană a Ucrainei se cifrează deja la peste 50 de miliarde de dolari. …. Noi urmărim acest spectacol dantesc la știrile TV, în fotografii de presă ori pe conturile TikTok ale unor analiști militari și, oricât ne-ar dezgusta atrocitatea lui, rămânem cu impresia (perfect protejată de „umbrela” NATO) că el nu ne prea privește. Greșim, pentru că toate sursele de poluare amintite infestează apele subterane și se deversează până la urmă în Marea Neagră (pe care deja plutesc în derivă sute de mine) și în prelungirea ei, Marea Azov. Culmea ironiei e că până și eforturile de reconstrucție a infrastructurilor civile distruse de fantezia revizionistă a criminalului Putin vor implica descărcarea în atmosferă a multor altor mii de tone de bioxid de carbon ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Fermierii români, obligați să facă rotația culturilor: un an faci țuică, un an magiun Deși fermierii români au obținut prin proteste și negocieri o serie de înlesniri și avantaje, în privința GEAC 7, politica europeană privind rotația culturilor nu a avut succes. Asta înseamnă că începând de anul acesta chiar trebuie s-o pună în aplicare, în caz contrar urmând a rămâne fără subvenții. …..Specialiștii estimează că noile directive UE ar putea genera tensiuni sociale, în special între cumnații care se asociază pentru producția agricolă. „După cum se știe, 75% din conflictele din zonele rurale pornesc de la băutură, iar când se va discuta de câtă băutură merită fiecare de pe tarla, ne vom trezi cu un război civil”…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“România cere oficial extrădarea lui Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Șpăgile de milioane de euro, confiscate …”
….Cumnatul lui Mircea Geoană este dat în urmărire internațională și a fost localizat în Turcia. În cazul lui Costea, judecătorii au decis să i se confiște șpăgile primite, 2 milioane de euro și 3 milioane de lei.
Ionuț Costea este pe lista fugarilor din mai anul trecut. Fost președinte al Eximbank și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Costea a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită în dosarul șpăgilor de milioane de euro pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța. Doar că, în momentul în care judecătorii Înaltei Curți de Casație au pronunțat decizia definitivă, Costea nu mai era în țară…..”
https://stirileprotv.ro/justitie/romania-cere-oficial-extradarea-lui-ionut-costea-cumnatul-lui-mircea-geoana-spagile-de-milioane-de-euro-confiscate.html
Orcul horthyst care tradeaza EU facand sluj la fucking terrorist, s-ar putea sa isi incaseze curand o copita majora:
https://eaworldview.com/2024/01/ukraine-war-hungary-eu-funding-cutoff/?utm_source=flipboard&utm_content=topic%2Feurope
Nu doar bani taiati pentru orcul maghiar, dar si investitii:
https://news.yahoo.com/eu-draws-plan-derail-hungarys-002045724.html
https://ziare.com/george-simion-aur/rector-snspa-anchetare-legaturi-simion-rusia-1849995
Astia (aur, sanchi) lucreaza in tandem cu horthystii orcului maghiar pentru fucking terrorist. Trebuie dati in afara legii, conform constitutiei care va fi ea.
https://www.miamiherald.com/news/nation-world/world/article284809631.html?utm_source=flipboard&utm_content=MiamiHerald%2Fmagazine%2FNews