Revista Presei – 28 noiembrie.“Facturile la energie electrică, deja duble, vor crește din nou. Estimări sumbre pentru iarnă: 1.000 de lei/lună la gaze …..”
| 28/11/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/facturi-energie-electrica.jpeg?resize=163%2C90&ssl=1)
“Facturile la energie electrică, deja duble, vor crește din nou. Estimări sumbre pentru iarnă: 1.000 de lei/lună la gaze ….Statisticile arată că românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare. Înainte de eliminarea plafonării, o factură pentru 100 kWh era aproximativ 63 de lei. În prezent, prețurile s-au dublat, iar în unele cazuri sunt chiar mai mari. ….Pentru un consum de aproximativ 140-150 de metri cubi de gaze naturale, la un apartament de două camere, factura se ridică la aproape 400 de lei. ….În lunile de iarnă, consumul ar putea crește la peste 300 de metri cubi pentru aceeași locuință, rezultând o factură de aproape 1.000 de lei lunar. Calculul este făcut pe baza unor statistici generale și se referă la locuințele unde încălzirea se face cu ajutorul centralei pe gaz. ….Pe lângă toate acestea, facturile la energie electrică ale românilor se vor scumpi din nou, din decembrie, după ce ANRE mai mărește încă o taxă, după cea din luna octombrie. Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență, plătită de toți consumatorii de curent electric din România, crește semnificativ de la 1 noiembrie 2025, cu 62%. Aceasta este a treia majorare a facturilor la lumină, în decurs de patru luni. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a decis creșterea taxei de la 0,0084 lei/kWh plus TVA la 0,0136 lei/kWh plus TVA. Totuși, potrivit calculelor, pentru un consum lunar de 100 kWh, această majorare va însemna o creștere a facturii cu aproximativ 0,63 bani pe lună, începând din decembrie 2025. Începând din septembrie, ANRE a mai mărit și taxa de transport, care se vede în facturile la energie electrică din octombrie. Aceasta este a treia scumpire a facturilor la lumină în decurs de câteva luni, după ce românii au plătit aproape dublu în august, având în vedere că în iulie a expirat plafonarea le energie. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Bursă. Hidroelectrica, lider pe piaţa de furnizare, resimte costurile uriaşe ale expansiunii: achiziţiile de energie au urcat de şase ori în T3/2025 la 370 de milioane de lei din cauza producţiei slabe. Pentru a satisface cererea a 1 milion de clienţi, cel mai mare producător de energie cumpără energie …. Cea mai vizibilă presiune vine de pe segmentul de furnizare: pentru a satisface cererea din portofoliul extins, de aproape un milion de clienţi, Hidroelectrica a trebuit să cumpere energie de pe piaţa liberă din cauza producţiei în scădere pe fondul lipsei ploilor. Cheltuielile cu achiziţia de energie electrică au urcat cu 523%, la 372 milioane de lei, devenind a doua cea mai mare cheltuială a companiei după transport şi distribuţie. „Chiar dacă Hidroelectrica a reuşit să atragă un număr semnificativ de noi clienţi şi să-şi repoziţioneze modelul către unul hibrid, cu ancorare comercială mai puternică, costurile pentru a acoperi cererea au crescut“, spun brokerii. Energia produsă intern a scăzut cu 13%, până la 2.405 GWh net, din cauza deficitului hidrologic din 2025, ceea ce a forţat achiziţii suplimentare pentru a acoperi diferenţa dintre contractele de vânzare şi producţia efectivă. În T3, grupul a cumpărat 983 GWh de energie, faţă de 250 GWh în aceeaşi perioadă a anului trecut. ……” Integral: https://www.zf.ro/
“Statul plătește anual 3.140.000.000€ pensii speciale pentru care nu s-a contribuit. Cine sunt privilegiații? 3,14 miliarde de euro reprezintă partea necontributivă a pensiilor pe care statul român le plătește anual. 85% dintre aceşti bani sunt pentru pensiile militarilor, dar dezechilibrul şi imoralitatea sunt în altă parte. Newsweek a discutat cu un expert, care a declarat că suma pe care statul o plătește pentru partea necontributivă a pensiilor pare că se dublează cam o dată la 10 ani. În acest sens, Newsweek a scris că pensiile speciale ale magistraților au crescut cu 16.000 de lei net, în doar 10 ani. Pensia specială medie a magistraților este azi de 25.356 de lei net. În anul 2016, pensia specială medie a magistraților era de doar 9.221 de lei. Pensia specială medie a magistraților era, în 2015, cu 16.000 de lei net mai mică decât azi. Este o chestiune de moralitate. Nu e normal ca unii să contribuie o viaţă şi să aibă pensii normale, poate prea mici, iar alţii să primească într-un procent mai mic sau mai mare bani de la stat, necontributivi, adunaţi de la primii, în calitate de contribuabili. …. Pensiile speciale (al căror nume, conform legii, este “pensii de serviciu”) au două componente. Una este partea contributivă a pensiei și alta este partea necontributivă, pe care o compensează statul. Pensia specială medie a magistraților este de 25.400 de lei, dar ei au contribuit pentru doar 7.500 de lei. Statul a decis că trebuie să plătească o sumă enormă de bani, lunar, pentru partea necontributivă a pensiilor speciale. Suma de bani plătită de stat pentru pensiile magistraților, pentru care aceștia nu au contribuit, este de 1.754.676.480 de lei. „Cea mai importantă problemă este faptul că, la o pensie medie de serviciu de 25.000 de lei, partea de contributivitate, la medie, e undeva de 30%, cea mai scăzută dintre toate categoriile profesionale care au pensii de serviciu”, spune consultantul în management Valentin Ionescu. Aşadar, la magistraţi problema principală nu este suma de bani de plată, ci cât reprezintă ea din totalul pensiei: 70%. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Profesorul de economie Cristian Păun, despre vina economică a fostului guvern: Păcăleala asta este cred cel mai mare rău pe care îl poți face oamenilor pe care îi păstorești – să-i minți, să-i păcălești, să-i amăgești .… Potrivit acestuia, problema majoră a românilor nu este cât câștigă, ci modul în care își gestionează bănii. „Faptul că în continuare îi consumăm, îi câștigăm foarte greu, dar îi consumăm foarte ușor. Faptul că nu știm să-i punem deoparte, nu știm să-i punem la muncă. Nu știm să-i punem să muncească pentru noi atunci când dormim. Adică să producă alți bani atunci când dormim”, explică profesorul. Educația financiară de nota 4 Profesorul Păun atrage atenția asupra nivelului scăzut de educație financiară din România, atât în rândul publicului larg, cât și al studenților. Întrebat ce notă ar da românilor la educație financiară, el a răspuns că „una destul de mică.” „Și asta o acord prin prisma discuțiilor pe care le am în spațiu public și cu studenții. Una foarte mică, este foarte mult potențial aici. Cred că suntem undeva pe la 4–5 în concordanță cu testele PISA. E potențial de educație.” Riscurile creditelor de consum Profesorul atrage atenția asupra pericolelor creditelor de consum, cum ar fi ratele la telefoane sau mașini: „În general creditul de consum, că acesta este un credit de consum, este unul din cele mai nocive credite. Până la urmă, dacă tot te împrumuți, împrumută-te pentru a face o investiție care să și genereze un venit pasiv, care să-ți plătească telefonul toată viața, nu doar un singur telefon o dată. Deci aș recomanda mai degrabă împrumutul pentru investiții și mai puțin împrumutul pentru a face un consum.” Investiția și dopamina: motivații neașteptate Unii români investesc nu doar pentru siguranța financiară, ci pentru plăcerea riscului. …..” Integral: https://republica.ro/
“Suntem în criză de … recesiuni? Economia globală evită de ani buni prăbuşirile majore, însă calmul aparent ascunde firme zombie, capital blocat şi datorii publice uriaşe care pot exploda la primul şoc Economia mondială traversează o perioadă de stabilitate cum rar s-a mai văzut în istorie. Deşi ultimii ani au adus provocări majore – de la pandemie şi dobânzi ridicate până la crize bancare, războaie comerciale şi conflicte armate –, creşterea globală a rămas surprinzător de robustă, scrie The Economist. Între 2022 şi 2024, PIB-ul real mondial a avansat în medie cu 3% anual, iar 2025 se conturează în acelaşi ritm. Şomajul în ţările OECD rămâne aproape de minime istorice, iar profiturile companiilor la nivel global au crescut în trimestrul al treilea din 2025 cu 11% faţă de anul precedent, cel mai puternic ritm din ultimii trei ani. În mod paradoxal, însă, tocmai această absenţă a recesiunilor începe să creeze vulnerabilităţi noi, greu de ignorat. ….. Europa a direcţionat 3% din PIB în 2022 pentru a amortiza şocurile din energie. SUA au garantat depozitele după prăbuşirea Silicon Valley Bank în 2023 şi continuă să menţină deficite bugetare de peste 5% din PIB, în pofida unei economii puternice. Odată lansate, aceste intervenţii sunt rareori retrase rapid, ceea ce perpetuează dependenţa companiilor şi a populaţiei de sprijinul statului. Această „recesiune a recesiunilor”, în care crizele sunt evitate cu orice preţ, generează trei tipuri de riscuri majore. Primul este cel financiar. Lipsa declinurilor face ca investitorii să uite că pieţele pot cădea. Euforia actuală din jurul companiilor de inteligenţă artificială aminteşte de bulele speculative din trecut. Gospodăriile din ţările bogate au direcţionat în ultimii ani aproximativ 3.000 de miliarde de dolari către burse, iar expunerea populaţiei americane la acţiuni se află la cel mai ridicat nivel din istorie. Orice corecţie mai amplă ar provoca dureri severe. Al doilea risc este cel fiscal. Costul prevenirii recesiunilor este tot mai ridicat. Datoria publică din economiile avansate a ajuns la cel mai înalt nivel de la războaiele napoleoniene încoace. Pe lângă datoriile directe, guvernele au acumulat datorii masive. În Statele Unite, garanţiile federale pentru depozitele bancare, pentru creditele ipotecare şi angajamentele din sistemul de sănătate însumează peste 130.000 de miliarde de dolari, de aproape cinci ori PIB-ul ţării. Pe măsură ce statul devine principalul asigurator împotriva oricărei crize, tot mai multe industrii încep să se aştepte la ajutor, ceea ce amplifică vulnerabilitatea fiscală. În fine, cel mai important risc este cel legat de alocarea resurselor. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Enrico Letta, fost premier al Italiei, omul ales să caute idei pentru ca UE să aibă un viitor, a pledat pentru o piaţă unică europeană în energie, telecom şi servicii financiare în faţa a 1.000 de invitaţi la Gala ZF ....Europa se află în faţa unui test de maturitate economică fără precedent, iar miza nu mai este doar competitivitatea, ci însăşi capacitatea continentului de a rămâne relevant într-o lume dominată de blocuri economice gigantice. Acesta este avertismentul lui Enrico Letta, fost premier al Italiei şi autor al unuia dintre cele două rapoarte strategice comandate de instituţiile europene pentru a diagnostica stagnarea UE. ….. Invitat special la Gala ZF 2025, Letta a vorbit despre marea problemă europeană: scalarea şi despre consecinţele directe ale fragmentării pieţelor de telecom, energie şi financiare – o fragmentare care „trimite capital şi joburi în afara Europei“ şi riscă să transforme UE într-o „colonie economică“. Într-un discurs pentru adâncirea integrării europene, Letta a explicat cum decizii vechi de decenii ţin economiile europene captive în logici naţionale care nu mai corespund realităţilor globale. Piaţa comună funcţionează „pe jumătate“, IMM-urile nu pot creşte, iar companiile americane şi chinezeşti câştigă teren într-un spaţiu european care nu îşi poate uni forţele. „Dacă nu vom putea scala, în telecom, energie şi pieţe financiare, discuţia de la Gala ZF 37 va fi dacă vrem să fim o colonie a SUA sau o colonie a Chinei“, a avertizat el, chemând statele membre să susţină adâncirea integrării până în 2028 şi crearea unui „al 28-lea stat virtual“ cu reguli simple, dedicate inovaţiei. .….” Integral: https://www.zf.ro/
“INTERVIU Alegerile din București. „Să decidem dacă vrem într-adevăr modelul european, centrat pe serviciul public, sau vrem un oraș în care triumfă interesul șoferului sau al dezvoltatorului imobiliar” Primul mandat de primar al lui Nicușor Dan a făcut posibilă anularea unor construcții haotice, prin anularea planurilor urbanistice de sector. „Dar s-a ajuns în extrema cealaltă, în care au fost blocate și proiecte bune de dezvoltare urbană. Și aici este problema: în ce măsură va fi o explozie de noi proiecte care vor încerca să profite de schimbarea de administrație”, avertizează, într-un interviu pentru publicul HotNews, Gruia Bădescu, reputat cercetător în domeniul dezvoltării urbane. ….. El atrage atenția și asupra paradoxului Capitalei României: „Este un contrast foarte mare între banii care există în acest oraș și calitatea infrastructurii urbane”. Cercetătorul consideră că „trebuie să decidem dacă vrem într-adevăr să ne asumăm modelul urban european, centrat pe serviciul public, sau vrem un oraș în care triumfă interesul privat, fie la nivelul șoferului sau al dezvoltatorului imobiliar”. …. – Acum vreo 15 ani se vorbea despre urbanismul derogatoriu. Presiunea aceasta imobiliară venea prin faptul că în contextul românesc existau planuri urbanistice zonale făcute pentru anumite interese private, existau anumiți dezvoltatori care schimbau regulamentele pe anumite parcele, astfel încât se creau derogări de la planul general sau anumite strategii pentru interesul acestor dezvoltatori imobiliari. Urbanismul derogatoriu a dus și la mișcările civice, din care s-a desprins și fostul primar Nicușor Dan, a fost o foarte mare atenție legată de aceste inițiative și proiecte. ….Inițial a fost problema acelor PUZ-uri de sector, pentru că, în momentul în care planul urbanistic general, PUG, întârzia să apară, primăriile de sector au creat PUZ-uri pe suprafețe enorme, pe suprafețe de sector. Primul mandat al lui Nicușor Dan a făcut posibilă anularea acestor PUZ-uri de sector și putem vedea că urbanismul derogatoriu a încetat. Dar s-a intrat – și aici au venit critici – în extrema cealaltă, în care nu mai puteau ieși de multe ori proiecte de dezvoltare urbană. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Un general american explică de ce SUA au nevoie, la rândul lor, de Europa .… „Europa este cel mai mare partener comercial al Americii. Prosperitatea Americii depinde de prosperitatea Europei. Prosperitatea Europei depinde de stabilitatea și securitatea Europei, care sunt afectate de acest război declanșat de Rusia. De aceea, este atât de important să câștigăm acest război împotriva agresorului rus”, a declarat Hodges. …. Generalul american a fost rugat să spună și dacă crede că SUA este încă un partener NATO de încredere. „Aș spune că da. Dar cred că este regretabil că oamenii pun această întrebare, deoarece administrația Trump a creat îndoieli cu privire la răspunsul SUA (în cazul unui atac). Aceasta este problema: rușii ar putea face o greșeală periculoasă de calcul dacă cred că SUA nu vor să facă nimic în afară de a emite declarații. Această percepție crește riscul unei interferențe rusești. Acum, când observ ce a făcut și a spus administrația în ultimele zece luni, se poate vedea că prioritatea numărul unu este emisfera vestică, America de Nord și de Sud”, a răspuns generalul. „A doua prioritate: regiunea Indo-Pacific, deși aceasta este în principal de natură economică. A treia prioritate va fi probabil Orientul Mijlociu. Deoarece administrația are o strategie și o diplomație bazate în primul rând pe tranzacții, și nu pe valori sau pe tradiții, o mare parte din eforturi se concentrează pe încheierea de acorduri comerciale”, a mai spus generalul. Europa se află pe locul 4 în topul priorităților, a spus generalul Hodges, care a amintit și de decizia SUA de a-și reduce prezența militară în România. „Asta înseamnă că Europa se află probabil pe locul 4 în ceea ce privește prioritățile. Cel mai probabil, veți asista la o reducere a prezenței militare americane aici, întrucât recent s-a anunțat deja o reducere a prezenței armatei americane în România”, a spus generalul. Se pregătesc noi reduceri de trupe în Europa? Întrebat dacă se așteaptă și la o reducere a trupelor în Germania, Hodges a spus „că este aproape inevitabil”. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Un istoric englez pune pe jar Europa: Este lovită de șocul provocat de 3 lideri din afară Istoricul englez Timothy Garton Ash, care și-a început cariera relatând despre căderea comunismului în Europa, a discutat despre viitorul continentului în cadrul podcastului The Rachman Review. El pune pe jar Europa, spunând că ea este lovită de șocul provocat de 3 lideri din afară de peste 70 de ani: Putin, Trump și Xi Jinping. Expertul vede situația din Europa de după 2022 ca o triplă criză creată de șocurile venite de la Putin, Trump și Xi Jinping. Au apărut invazia armată a lui Putin, nepăsarea Chinei privind războiul și continuarea relațiilor cu Rusia, precum și poziția neașteptată a lui Trump, că nu te poți baza pe Statele Unite pentru a continua să sprijine Ucraina sau pentru a garanta securitatea Europei împotriva Moscovei, potrivit Financial Times. …. ”Sunt absolut sigur că suntem la începutul unei noi ere. Aceasta începe pe 24 februarie 2022, odată cu invazia la scară largă a Ucrainei de către Putin. Așadar, avem perioada postbelică de după 1945. Avem ceea ce eu numesc perioada post-zid, care se întinde de la căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 până în acel moment din februarie 2022. Revenirea războiului interstatal la scară largă, acum, bine intrat în al patrulea an în Europa, ceva ce oamenii din majoritatea acelor decenii nu și-ar fi putut imagina, ba chiar credeau că a devenit imposibil, definește clar aceasta ca o nouă eră”. …. Istoricul critică Europa că a cedat în fața lui Trump El crede că Europa a răspuns bine la partea ucraineană a acestei provocări și, de fapt, ceea ce a făcut Europa, ceea ce a făcut UE pentru a deveni de fapt un actor în apărare, pentru a sprijini Ucraina, este destul de impresionant. Există cel puțin voința declarată de a cheltui mai mult pentru apărare, dar vom vedea ce se va întâmpla cu adevărat în următorii ani. Istoricul susține că Europa se confruntă, după începerea invaziei Rusiei din 2022, cu triplă criză. ”Adică, uneori îmi place să spun că există un șoc Putin (73 de ani), șocul Trump (79 de ani) și șocul Xi Jinping (72 de ani). O digresiune armată pură de la Rusia lui Putin, descoperirea destul de șocantă că nu doar China, ci și India, Turcia, Brazilia, Africa de Sud, toate aceste mari și mijlocii puteri văd lucrurile foarte diferit și sunt destul de fericite să continue să aibă relații bune cu Rusia și să aibă bogăția și puterea necesare pentru a contrabalansa eficient Occidentul”. …..” Integral: https://ziare.com/
“Un român susține că de când are noul buletin cu cip i s-a inversat procesul de chelire ….. „Se pare că cipul a inversat procesul de chelire”, spune încântat bărbatul. „Încă din prima zi de când am ridicat noul buletin am simțit că-mi răsar fire de păr pe care le credeam dispărute complet. Acum, după 6 luni, am scăpat complet de chelie.” Și ăsta nici măcar nu este singurul beneficiu al buletinelor cu cip. Bărbatul spune că prinde semafoarele aproape tot timpul pe verde, că nu l-a mai prins niciun radar, nici măcar când depășea viteze legală, iar bateria la telefon îl ține de două ori mai mult. „Cipul din buletin este singura explicație”, crede cu tărie bărbatul. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
