Buna dimineata intr-o zi de vineri, 28 mai! Potrivit meteorologilor, în intervalul 27 mai, ora 16:00 – 28 mai, ora 21:00, judeţele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Suceava, Neamţ, Botoşani, precum şi zona de munte a judeţelor Caraş-Severin, Hunedoara, Alba şi Bacău se vor afla sub Cod portocaliu de ploi. Vor fi perioade cu ploi abundente şi în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 40 – 50 l/mp şi pe arii restrânse 60 – 70 l/mp. De asemenea, în intervalul 27 mai, ora 12:00 – 29 mai, ora 10:00, în zona Munţilor Banatului, a Carpaţilor Meridionali şi Orientali, în Oltenia şi local în Muntenia, Transilvania şi nordul Moldovei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, vijelii, grindină şi averse ce vor avea şi caracter torenţial. Judeţele ce se vor afla sub Cod galben sunt: Iaşi, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Mureş, Bistriţa-Năsăud (parţial), Alba, Hunedoara şi Caraş-Severin. În Capitală, cerul va fi mai mult noros, cu averse și descărcări electrice și o maximă de 20 de grade.
Materiile prime pentru medicamentele „made in România“ vin din import. Fabricile locale de materii prime pentru industria farma s-au închis sau nu mai au linii de producţie specifice …. „Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerinţe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat“, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. Azomureş, Oltchim, Colorom Codlea, Nitramonia Făgăraş furnizau înainte de 1989 materii prime pentru industria farma, însă fie s-au închis, fie nu mai au lunii de producţie pentru zona de medicamente. Integral: https://www.zf.ro
”Halatul! Cine spală halatul!” De 10 ani în Italia, un asistent medical român vorbește despre o regulă de igienă ignorată la noi Daniel Grădinaru susține că majoritatea cadrelor medicale din România continuă să-și curețe halatul acasă: ”Este contrar normelor. Ei duc microbii din spital acasă și microbii de acasă în spital. În Italia îți pierzi jobul dacă faci asta”. ”Am plecat acum 10 ani din România din cauza compromisurilor din sistemul medical. Am lucrat ca asistent medical la Spitalul de Urgență pentru copii «Sfânta Maria» din Iași și am văzut monstruozități. Nu am vrut să mă las deformat de un sistem defect”, a declarat pentru Libertatea Daniel Grădinaru. În vârstă de 35 de ani, moldoveanul lucrează în prezent ca asistent medical generalist la Spitalul Maggiore din Bologna și vrea să împărtășească din experiența acumulată aici. ”Cadrele medicale trebuie să poarte în spital haine sterilizate” ”Dacă aș reuși să determin autoritățile române să schimbe ceva în sistemul medical, aș fi consolat că am făcut ceva pentru țara mea, că nu mi-am abandonat-o”, fixează el un standard înalt discuției. ”Pentru omul simplu poate păre ceva banal, dar îmbrăcămintea cadrelor medicale este foarte importantă pentru siguranța pacientului”, susține Daniel Grădinaru. El spune că, din propria experiență, și din poveștile colegilor rămași în țară, 80% din asistenții, infirmierele și medicii din România continuă să-și spele halatul acasă. ”Acest obicei este împotriva oricăror protocoale de igienă. Am sunat colegi de la mai multe spitale din țară și mi-au confirmat că în continuare fac acest lucru. Își cumpărără din banii lor îmbrăcămintea de spital și tot ei o și spală”, explică Daniel. Ar trebui ca spitalele să fie obligate să le asigure atât îmbrăcămintea, cât și curățarea și sterilizarea ei. Exact cum se întâmplă într-o țară europeană. Daniel Grădinaru, asistent medical în Italia: Tonomate cu halate sterilizate în spitalele din Italia ”Cum se procedează în Italia?” ”Aici nu ai voie să aduci nimic de acasă în spital. Cu aceeași cartelă cu care intri în spital, te pontezi și cu care mănânci la cantină, te duci la tonomatul de la intrare și îți iei un rând de îmbrăcăminte sterilizată și călcată: pantaloni, bluză și halat”, descrie Grădinaru procedura din spitalele italiene. ”Fiecare avem dreptul la 3 schimburi pe zi. Și tot la tonomat ne lăsăm îmbrăcămintea folosită”. Moldoveanul adaugă că sunt reguli stricte. ”Îmbrăcămintea este uniformă, diferă culorile de la guler în funcție de categorie, asistenții medicali au albastru, bluzele trebuie să fie cu deschidere în față cu capse, nu cu nasturi, pentru a fi ușor dată jos în caz de urgență, colegele nu au voie cu încălțăminte cu toc sau cu fustă scurtă. Dacă nu le respecți îți pierzi jobul. În România este carnaval în spitale. Fiecare își cumpără ce model și ce culoare vrea”. Integral: https://www.libertatea.ro
Această revenire economică rapidă duce în spate o majorare a dezechilibrelor macro. Este doar o chestiune de timp până când dobânzile la lei vor creşte din nou la nivelul din martie 2019, adică dublu faţă de acum, iar cursul va creşte peste 5 lei/euro. Să vedem cu ce corecţii fiscale va veni guvernul la anul ….Problema este că această accelerare economică duce în spate dezechilibre mari, care devin şi mai mari – deficit bugetar, deficit comercial (care va depăşi 20 mld. euro în acest an în ritmul actual de creştere a importurilor), creşterea deficitului de cont curent (va depăşi 10 mld. euro) şi creşterea datoriei publice (care se duce spre 55% din PIB astfel încât până la 60% din PIB, nivelul de alarmă, nu mai avem decât un an). Toate aceste dezechilibre se măresc, în condiţiile în care guvernul nu a ajustat aparatul de stat şi nici companiile de stat (ca să mai treacă timpul le-a trecut condiţii în PNRR), digitalizarea se face doar în Power Point, administraţia publică devine şi mai fanariotă – venirea PNL la putere, USR şi UDMR nu a schimbat deloc modelul PSD ci, dimpotrivă, oamenii au trecut fără probleme de la PSD la PNL, şi toată lumea aşteaptă să vină şi să împartă banii din PNRR, aproape 30 mld. euro, fără să facă nimic. Atenţie, din cei 29,2 mld. euro din PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 16 mld. euro sunt împrumuturi care impactează datoria publică şi vor da bugetul peste cap în anii următori, când ar trebui să îndeplinim criteriile de aderare la euro. Guvernul Cîţu a scăpat de sub presiunea agenţiilor de rating îngheţând majorările salariale la buget plus îngheţarea creşterii pensiilor, care sunt condiţii şi în PNRR. Dar să vedem cât va rezista guvernul Cîţu cu aceste îngheţări salariale şi de pensii şi, în multe cazuri, de cheltuieli, având în vedere că deja partidul începe să împartă creşterea economică care va fi peste aşteptări. De la 4,3% pe baza căreia s-a construit bugetul la începutul anului, revizuită acum la 5%, creşterea economică se îndreaptă spre 7%, conform prognozelor analiştilor economici. Îi va fi foarte greu de explicat partidului, administraţiei şi opiniei publice de ce creşterea economică peste aşteptări nu poate fi împărţită la toată lumea. Pe lângă toate acestea acum a venit şi creşterea inflaţiei peste aşteptări şi mult prea rapid în lume dar şi în România – aprilie 2021 – aprilie 2020 România a avut o inflaţie de 3,2%, iar prognoza BNR pe tot anul indică o inflaţie de 4,1%, cu mult peste aşteptări şi care dă peste cap multe prognoze. Pe lângă inflaţie, creşterea materiilor prime începe să se vadă deja în preţuri. Uitaţi-vă bine la piaţa imobiliară şi la costul materialelor de construcţii a căror creştere bruscă nu prea a fost prevăzută de dezvoltator….. În timp ce toată lumea priveşte fără griji ieşirea din această criză (uitaţi-vă ce este în week-end pe terase, la munte, la mare, în malluri), Banca Naţională începe să fie tot mai îngrijorată uitându-se la deteriorarea indicatorilor macroeconomici şi la supraîncălzirea economiei (cazul Dăncilă este imaterial în schimb inflaţia, cursul de schimb, dobânzile sunt lucruri concrete). Cu ameninţarea creşterii inflaţiei şi în România şi în lume, creşterea dezechilibrelor macro – deficit comercial, deficit de cont curent, deficit bugetar, finanţarea datoriei publice, atât cea internă cât şi cea externă şi cu lipsa concretă de ajustare a bugetului public şi a cheltuielilor administraţiei, BNR va trebui să înceapă procesul de majorare a dobânzilor la lei, de întărire a politicii monetare şi de creştere a cursului valutar. Integral: https://www.zf.ro
Inadmisibilul mister al PNRR Dincolo de spectacolul politic intern, de triumfalism și retorică facilă de opoziție, despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar trebui să reținem câteva elemente esențiale și riscante. În primul rând, că nu plouă cu cârnați. Adică doar 13 miliarde de euro din 29 sunt gratis. Restul sunt împrumuturi care trebuie rambursate. În afară de România și Italia, statele nu s-au înghesuit să le acceseze. Da, UE și-a permis negocierea unei dobânzi cu mult mai mici decât ar fi reușit România, care se împrumută cel mai scump dintre toate statele UE. Dar 16 miliarde ramân bani împrumutați, care trebuie restituiți și care se adaugă la datoria publică. În al doilea rând, regula PNRR, explicată de chiar ministrul Ghinea într-un interviu acordat SpotMedia.ro, este că fiecare proiect care nu respectă precis termenele poate bloca toți banii: “Dacă se blochează niște jaloane dintr-o componentă, nu se blochează doar componenta respectivă. Se blochează tot PNRR. În următorii 5 ani și jumătate, țara aceasta, indiferent de cine va fi condusă, vă avea un mecanism de urmărire a reformelor conectat cu banii. Și dacă un minister nu-și face treaba, se blochează banii pentru toate celelalte ministere și companii. Deci dacă la Transporturi se ratează un proiect, sunt blocați banii și pentru Educație? Da. Sau invers. O dată la 6 luni va fi făcută o evaluare împreună cu CE. Dacă jaloanele asumate au fost puse în practică, va fi eliberată o nouă tranșă de bani. Mecanismul e diferit de cel cu care suntem obișnuiți. De aceea, durează mult, de aceea, și CE este atât de “chichiricioasă”, pentru că după ce dă drumul la mecanism nu mai are control: ai stabilit jaloanele, le atingi, CE dă verde, vin banii. Dar implementarea va fi complicată. Trebuie să măsuram de o mie de ori ce punem în reforme și investiții”. Și riscurile sunt foarte mari, mai ales în zona infrastructurii rutiere pentru care a fost o luptă imensă să fie introdusă în PNRR și care a căpătat, până la urmă, o pondere importantă. Noi avem o tradiție cu întârzierea din cele mai variate motive: că licitația, că antreprenorul, că subcontractorul, că proiectantul, că expropierea, că s-a pierdut, că s-a furat etc. Eu, una, nu-mi aduc aminte de vreun proiect încheiat la termenul fixat….. Da, are dreptate dl Cîțu că “în orice țară civilizată, declarațiile se dau într-un cadru organizat”. Dar asta presupune doua aspecte: și cadrul organizat, dar și faptul că declarațiile se fac. Și nu e vorba despre lozincile triumfaliste pe care dl Cîțu le toarnă în cadru organizat, ci despre informațiile importante pentru care presa îl fugărește facându-și doar datoria. Planul acesta nu este al dlui Cîțu pe persoană fizică, după cum nici reformele asumate nu sunt despre gospodăria dlui Cîțu. Ambele sunt ale României, deci trebuie să fie cunoscute de România până la ultimul detaliu. Și mai este un aspect, cumva tragic. Au fost duse batalii grele la Bruxelles pentru ca în PNRR să fie incluse restanțele istorice de infrastructură ale societății românești. Integral: https://spotmedia.ro
Dacă miniștrii îl ascultă pe Cîțu și desființează posturile de directori, să nu o facă precum el. Patru exemple concrete de cum a eșuat restructurarea la Finanțe Reorganizarea Ministerului Finanțelor de anul trecut are multe indicii de nelegalitate. Nu o spunem noi, ci Curtea de Apel. Patru persoane care au dat în judecată instituția au câștigat procesele, iar altele sunt în desfășurare. De precizat, totuși, că nu au fost dați oameni afară, așa cum de multe ori s-a înțeles în spațiul public. Ei au rămas angajați. Premierul Florin Cîțu a spus, marți, la Radio Guerrilla, că le-a cerut miniștrilor să facă reforme în propria ogradă, lăudându-se cu ce a făcut anul trecut:…. Ce s-a întâmplat după adoptarea Hotărârii de reorganizare: 4 procese pierdute de Ministerul Finanțelor 1. Primul care a ieșit în evidență a fost Ciprian Badea, fost șef al Direcției Juridice. Pe scurt, el a câștigat inițial suspendarea, la Înalta Curte a câștigat și recursul făcut de Finanțe, iar apoi a câștigat pe fond. Despre indiciile de nelegalitate aflăm chiar din motivarea deciziei Curții de Apel în cazul lui Ciprian Badea (vedeți în ultima pare a articolului). De precizat că Directia Juridica nu a fost desființată și el nu a fost suspendat. Ciprian Badea s-a suspendat singur. 2. Apoi a fost Valentin Mavrodin, fost director general al Direcției generale de trezorerie care, la fel, a câștigat. Ulterior, el a decis să-și dea demisia din cadrul Ministerului Finanțelor și a plecat în zona privată. Cu alte cuvinte, la Înalta Curte nu s-a mai judecat….. Indicii de nelegalitate ale Reorganizării Ministerului Finanțelor sesizate de Curtea de Apel Dacă ne uităm pe două dintre motivările Curții de Apel, ale lui Ciprian Badea și Valentin Mavrodin, vedem: • Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica funcționa greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul. • Un indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ. • Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat. “Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document. • Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.” “Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document. Integral: https://economie.hotnews.ro
Secția pentru procurori a CSM, după ce șeful Inspecției Judiciare s-a plâns că dosarele disciplinare ale procurorilor sunt închise: Deciziile de respingere au fost confirmate de Înalta Curte Secția pentru procurori a CSM îi atrage atenția șefului Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, că deciziile de respingere a acțiunilor disciplinare împotriva unor procurori incomozi au fost confirmate de Înalta Curte în proporție de 88,4 %, potrivit unui comunicat al CSM. ”În perioada 2017 – 2020, au fost exercitate un număr 50 de acțiuni disciplinare, dintre care 44 au fost soluționate. Din totalul celor 44 de acțiuni disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară şi soluționate de Secția pentru procurori, 30 de acțiuni au fost soluționate prin respingerea şi anularea acestora, respectiv într-un procent de 68,1%. Din cele 30 de hotărâri de respingere sau anulare a acțiunilor disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară, 23 au rămas definitive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (88,4%), 3 au fost modificate în recurs şi 4 se aflau pe rolul Înaltei Curţi, în vederea judecării recursului”, a arătat Secția pentru procurori a CSM. Prin urmare, secția pentru procurori a CSM a solicitat revocarea șefului Inspecției Judiciare pentru management defectuos. ”Având în vedere motivele care au stat la baza respingerii sau anulării unor acțiuni disciplinare, Secția pentru procurori a apreciat că managementul asigurat de inspectorul şef este unul defectuos, astfel că prin hotărârea de mai sus, s-a propus revocarea din funcție a inspectorului șef Lucian Netejoru de către comisia specială din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, a arătat Secția pentru procurori a CSM. Șeful Inspecției judiciare s-a plâns recent într-un interviu acordat Aleph News că, spre deosebire de Secția de judecători a CSM, Secția pentru procurori respinge acțiunile disciplinare împotriva procurorilor….. În ultimii ani, Inspecția judiciară condusă de judecătorul Lucian Netejoru, pus în funcție de Guvernul PSD și confirmat de plenul CSM, dominat de fosta șefă a Consiliului Lia Savonea, a hărțuit mai mulți procurori, printre care fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi. Toate acțiunile disciplinare împotriva lui Kovesi au fost respinse de Secția pentru procurori a CSM, iar deciziile de respingere au fost confirmate de Înalta Curte sau sunt în curs de judecare. Integral: https://www.g4media.ro
VIDEO INTERVIU Crin Bologa, șeful DNA: Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări la DNA în 2019, în 2020 toate serviciile au transmis 300 / Care sunt cele patru decizii CCR care i-au scăpat pe mulți inculpați de dosare Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări către DNA în 2019, iar în 2020 toate serviciile de informații (interne, armată, externe) au transmis în total circa 300 de informări. Bologa a mai spus că înainte de decizia CCR prin care infracțiunile de corupție și evaziune fiscală nu au mai fost considerate amenințări la siguranța națională, numărul informărilor trecea de 1100 de pe an. Șeful DNA s-a declarat însă mulțumit de colaborarea cu SRI ”în limita acestor pevederi legale și a deciziilor CCR”. Numărul mic de sesizări transmise de serviciile de informații către DNA coincide cu scăderea numărului de cauze de mare corupție anchetate de DNA anii trecuți. Crin Bologa a mai explicat pentru G4Media.ro că sunt patru decizii ale Curții Constituționale care au generat un val de achitări și clasări. Ar fi vorba de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizia prin care SRI a fost scos din anchetele penale (filaje, interceptări), decizia prin care informațiile obținute pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi probe la dosar și decizia prin care DNA nu mai poate continua ancheta în dosarele disjunse pentru fapte care nu intră în competența procurorilor anticorupție…..Crin Bologa: O altă decizie importantă a Curții Constituționale este în această materie. CCR cred că în 2018 s-a pronunțat că evaziunea fiscală, corupția nu ar fi elemente care afectează siguranța națională. Ceea ce a atras ca în Strategia Națională de Apărare a țării să fie înlăturate ca elemente care afectează siguranța națională corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani.
Ca și consecință, Serviciul Român de Informații nu mai are atribuții în a identifica fapte de corupție, de spălare de bani, pentru că acestea nu afectează siguranța națională. Dar, dacă întâlnesc astfel de informații în activitatea lor curentă, atunci sunt obligați să ne sesiseze. Integral: https://www.g4media.ro
Țară în service | Mașinăria de spălat a Justiției Militare. Trei sferturi din militarii infractori sunt albiți la Tribunal Justiția militară din România s-a specializat în ultimii ani în pronunțarea unor sentințe care nu îi afectează decât cel mult moral pe militarii-infractori. Trei sferturi din militarii români care comit infracțiuni sunt iertați de judecători și pot astfel să își continue activitatea în instituțiile militarizate ale statului. Europa Liberă a documentat practica „amânării pedepselor”: metoda prin care justiția militară se transformă într-o adevărată mașinărie de spălat fapte penale.
- aproximativ 250 de militari români sunt judecați în fiecare an de cele patru instanțe de profil din România: București, Cluj, Iași și Timișoara. Tribunalele militare sunt instituții distincte de cele civile, au sedii și personal propriu și sunt subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN);
- Europa Liberă a analizat toate sentințele pronunțate de cele patru tribunale militare din 2018 până în prezent: aproape 600 de hotărâri. În 72% din cazuri, inculpații au fost iertați de faptele penale și au primit pedepse cu „amânarea executării” sau renunțare la urmărirea penală;
- Posibilitatea amânării pedepsei a fost introdusă în Codul Penal românesc în 2014, odată cu intrarea în vigoare a noii legislații penale. Aceasta ar trebui să fie o dovadă de clemență a justiției pentru infractorii care comit fapte fără mare pericol social și care îi conving pe judecători că se vor îndrepta;
- Pentru militari, amânarea pedepsei mai vine cu un alt mare avantaj. Pentru că nu produce efecte penale asupra inculpatului, acesta nu capătă oficial statutul de condamnat, care este incompatibil în România cu funcția militară. Orice militar care ar primi fie și o pedeapsă cu suspendare, rămâne automat fără funcție;
- Europa Liberă a identificat inclusiv cazuri grave de militari care s-au urcat băuți la volan și care au ucis pietoni, care au lovit cetățeni în timpul exercitării atribuțiilor sau au furat. Au beneficiat însă de prevederile „amânării” pedepsei;
- România este una dintre puținele țări din UE care mai are tribunale militare, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Polonia;
- Cele mai des întâlnite infracțiuni comise de militarii din România sunt cele de conducere sub influența alcoolului. Analiza pe care am realizat-o a scos la iveală că, în ultimii 2 ani și jumătate, doar 3% din dosare au vizat infracțiuni militare, cum ar fi dezertarea, insubordonarea, părăsirea postului etc. Restul sunt de drept comun;
- Pe lângă cei din Armată, la aceleași tribunale mai sunt judecați și jandarmi, pompieri, angajați SRI, STS, SPP sau alte instituții cu regim militarizat în România. ….. Potrivit portalului Consiliului Superior al Magistraturii, la cele 4 instanțe militare din România activează 9 judecători militari. Media salarială de anul trecut a fost de 20.000 de lei pe lună, însă fiecare judecător a mai încasat până la 150.000 de lei pe an, ca drepturi salariale restante. Pe lângă judecători, statul mai plătește grefieri, specialiști IT, economiști: până în 15 persoane per instanță. România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană (UE) care mai are instanțe militare, potrivit datelor prelucrate de Europa Liberă de pe portalul european e-justitie, administrat de UE.Integral: https://romania.europalibera.org
Curajul de a reforma sistemul de pensii. De ce nu îl au politicienii? Reforma sistemului de pensii trebuie făcută nu pentru că ne-o cere Comisia Europeană, ci pentru că altfel sistemul va intra în colaps. Tema e sistematic pe agenda guvernelor României. Acum, ea apare și în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro. Imediat după apariția în spațiul public a principalelor reforme din domeniul pensiilor luate în calcul în Planul care asigură alocarea fondurilor europene pentru redresare după pandemie, în România au curs dezmințirile din partea ministrului Muncii, Raluca Turcan. Dar ce înseamnă „reforma” pensiilor și cum îi va afecta ea pe beneficiari? În principal, Comisia Europeană cere guvernului ca sistemul de pensii să devină unul sustenabil, deci să se „închidă”, cum spun specialiștii consultați de Europa Liberă – mai exact, cheltuielile să se mențină la actualul nivel. În PNRR scrie una, politicienii zic alta În PNRR sunt prevăzute câteva puncte importante pentru echilibrarea sistemului de pensii, care au produs însă un întreg scandal, nu numai în spațiul public, ci chiar și în interiorul Coaliției: – Eliminarea posibilității de pensionare anticipată; – Majorarea vârstei standard de pensionare până în 2035. Acum este 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ar urma să fie corelată cu speranța de viață; – Înghețarea pensiilor la nivelul actual, dar cu creșteri țintite pentru pensiile minime; – Schimbarea modului de calcul a pensiei, bazat pe o formula stabilă și o indexare automată, cu eliminarea indicelui de corecție; Raluca Turcan a contrazis, într-o măsură, cele apărute în varianta PNRR vehiculată în spațiul public, spunând că reformele se fac la Ministerul Muncii și că mărirea stagiului minim de cotizare la pensie este o „minciună gogonată”….. O problemă veche de 20 de ani De fapt, problemele pe care executivul încearcă să le îndrepte acum datează de circa 20 de ani, ultimele „reforme” având loc în anul 2001 (Legea 19), când s-a introdus principiul contributivității, și în 2019 când PSD a schimbat legea. Principiul contributivității a suferit derogări prin introducerea unor categorii privilegiate și a pensionarii anticipate pentru acestea, ceea ce a constituit unul din factorii care au dezechilibrat sistemul. Legea Olguței Vasilescu urmează să fie abrogată, potrivit PNRR. Deocamdată însă, lucrurile nu sunt deloc clare, pentru că toți cei implicați – Florin Cîțu, Raluca Turcan și Cristian Ghinea – refuză să dea amănunte despre ceea ce își va asuma cu adevărat România la Bruxelles în ce privește pensiile, chestiunea fiind delicată din punct de vedere politic. Singurul care a admis că s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare a fost Ludovic Orban, care a contrazis-o astfel pe Raluca Turcan…..Reforma sistemului de pensii este însă un subiect foarte delicat, nepopular, dar și greu de manageriat în ce privește pensiile speciale, apărate de diverse decizii ale Curții Constituționale. Riscul pentru partidul care se încumetă să se atingă de ele sau să mărească vârsta de pensionare este major. Integral: https://romania.europalibera.org
Decizie definitivă în cazul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum. Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia la o decizie privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum, ca nefondat. Decizia este definitivă și vine după ce Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut procesul la Curtea de Apel Alba-Iulia și a făcut recurs. Ca urmare a deciziei, Biblioteca Batthyaneum rămâne în administrarea Bibliotecii Naționale. În 1990, ea a fost luată din administrarea Primăriei Alba Iulia și a fost plasată sub administraţia Bibliotecii Naționale, denumite pe atunci Biblioteca Centrală de Stat – filiala Alba Iulia….. Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia şi unde se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, a făcut, timp de ani buni, obiectul unui litigiu în justiţie. Acolo se află celebrul Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma….. Un litigiu ce durează de 220 de ani Prin Testamentul din 31 iulie 1798, episcopul catolic de Transilvania, Ignatius, conte de Batthyan, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa (denumită ulterior „Biblioteca Batthyaneum”, care cuprindea una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche) şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil. Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei. Integral: https://www.g4media.ro
Standard and Poor`s a scăzut ratingul României de la BBB+ la HeHe- Agenţiile de rating nu văd cu ochi buni ultimele evoluţii pe scena financiară a ţării noastre! Chiar în urmă cu câteva ore, Standard & Poor’s a anunţat că a scăzut ratingul României de la BBB+ la Hehe-. Şi mai alarmată, agenţia Moody’s a modificat şi ea perspectiva ţării noastre de la „Stabil” la „Bă, voi aţi văzut pe cine au angajat ăştia la banca naţională? Ar trebui să ne îngrijorăm?”. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că e vorba de „fluctuaţii perfect normale” ale ratingului de ţară, dar că va purta o discuţie cu consilierii săi despre măsurile care se impun. „Nişte perdele noi şi câteva ghivece cu muşcate ar putea să-i mai liniştească pe cei de la agenţiile de rating. Dar oricum, pe noi nu ne interesează ratingul, că doar suntem ţară, nu televiziune. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
Materiile prime pentru medicamentele „made in România“ vin din import. Fabricile locale de materii prime pentru industria farma s-au închis sau nu mai au linii de producţie specifice …. „Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerinţe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat“, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. Azomureş, Oltchim, Colorom Codlea, Nitramonia Făgăraş furnizau înainte de 1989 materii prime pentru industria farma, însă fie s-au închis, fie nu mai au lunii de producţie pentru zona de medicamente. Integral: https://www.zf.ro
Țară în service | Mașinăria de spălat a Justiției Militare. Trei sferturi din militarii infractori sunt albiți la Tribunal Justiția militară din România s-a specializat în ultimii ani în pronunțarea unor sentințe care nu îi afectează decât cel mult moral pe militarii-infractori. Trei sferturi din militarii români care comit infracțiuni sunt iertați de judecători și pot astfel să își continue activitatea în instituțiile militarizate ale statului. Europa Liberă a documentat practica „amânării pedepselor”: metoda prin care justiția militară se transformă într-o adevărată mașinărie de spălat fapte penale.
Curajul de a reforma sistemul de pensii. De ce nu îl au politicienii? Reforma sistemului de pensii trebuie făcută nu pentru că ne-o cere Comisia Europeană, ci pentru că altfel sistemul va intra în colaps. Tema e sistematic pe agenda guvernelor României. Acum, ea apare și în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro. Imediat după apariția în spațiul public a principalelor reforme din domeniul pensiilor luate în calcul în Planul care asigură alocarea fondurilor europene pentru redresare după pandemie, în România au curs dezmințirile din partea ministrului Muncii, Raluca Turcan. Dar ce înseamnă „reforma” pensiilor și cum îi va afecta ea pe beneficiari? În principal, Comisia Europeană cere guvernului ca sistemul de pensii să devină unul sustenabil, deci să se „închidă”, cum spun specialiștii consultați de Europa Liberă – mai exact, cheltuielile să se mențină la actualul nivel. În PNRR scrie una, politicienii zic alta În PNRR sunt prevăzute câteva puncte importante pentru echilibrarea sistemului de pensii, care au produs însă un întreg scandal, nu numai în spațiul public, ci chiar și în interiorul Coaliției: – Eliminarea posibilității de pensionare anticipată; – Majorarea vârstei standard de pensionare până în 2035. Acum este 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ar urma să fie corelată cu speranța de viață; – Înghețarea pensiilor la nivelul actual, dar cu creșteri țintite pentru pensiile minime; – Schimbarea modului de calcul a pensiei, bazat pe o formula stabilă și o indexare automată, cu eliminarea indicelui de corecție; Raluca Turcan a contrazis, într-o măsură, cele apărute în varianta PNRR vehiculată în spațiul public, spunând că reformele se fac la Ministerul Muncii și că mărirea stagiului minim de cotizare la pensie este o „minciună gogonată”….. O problemă veche de 20 de ani De fapt, problemele pe care executivul încearcă să le îndrepte acum datează de circa 20 de ani, ultimele „reforme” având loc în anul 2001 (Legea 19), când s-a introdus principiul contributivității, și în 2019 când PSD a schimbat legea. Principiul contributivității a suferit derogări prin introducerea unor categorii privilegiate și a pensionarii anticipate pentru acestea, ceea ce a constituit unul din factorii care au dezechilibrat sistemul. Legea Olguței Vasilescu urmează să fie abrogată, potrivit PNRR. Deocamdată însă, lucrurile nu sunt deloc clare, pentru că toți cei implicați – Florin Cîțu, Raluca Turcan și Cristian Ghinea – refuză să dea amănunte despre ceea ce își va asuma cu adevărat România la Bruxelles în ce privește pensiile, chestiunea fiind delicată din punct de vedere politic. Singurul care a admis că s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare a fost Ludovic Orban, care a contrazis-o astfel pe Raluca Turcan…..Reforma sistemului de pensii este însă un subiect foarte delicat, nepopular, dar și greu de manageriat în ce privește pensiile speciale, apărate de diverse decizii ale Curții Constituționale. Riscul pentru partidul care se încumetă să se atingă de ele sau să mărească vârsta de pensionare este major. Integral: https://romania.europalibera.org
]
“Initiativa legislativa adoptata de Camera Deputatilor care a uimit romanii. “Fara legea asta nu puteam colinda?”
Camera Deputatilor a aprobat legea privind “instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioada oficiala a sarbatoririi colindului romanesc”. Initiat de liberalii Alina Gorghiu si Bogdan Gheorghiu, proiectul de lege a fost aprobat cu 255 de voturi pentru, 8 impotriva si 42 de abtineri.
Desi pare bizar, legea permite, in mod oficial de-acum incolo, primarilor sau sefilor de institutii publice sa organizeze evenimente de promovare a colindului in perioada mentionata in document. Astfel, potrivit “legii lerului”, cum deja a fost persiflata de internauti, incepand din 6 decembrie si pana in ultima zi din an, “autoritatile publice centrale si locale, persoanele fizice sau juridice pot organiza sau participa la diverse evenimente, de voluntariat, cu caracter social”. Obligatiile privind organziarea acestor petreceri pana la urma revin in sarcina minsiterelor Educatiei si Culturii care trebuie sa realizeze un calendar de evenimente dedicate colindului…..”Explicati-ne, va rog, care este scopul proiectului de lege. Cu ce este ajutat colindul romanesc prin aceasta “perioada oficiala?”, a comentat artistul Florin Ristei.
“Nu pleci asa la colindat aiurea fara proiect de lege. E treaba serioasa aici”, este remarca unui alt urmaritor al contului de Facebook detinut de Gheorghiu.
“Nu inteleg, fara aceasta lege nu puteam colinda?” intreaba nedumerit un alt cititor….”
https://ziare.com/politica/lege/lege-colind-camera-deputatilor-1681486
Buna ziua …
Ăștia nici măcar nu cunosc traditiile ….
Din lege se înțelege ca sorcova e interzisă ,acest colind avand loc in ziua de 1 Ianuarie !!!
Buna ziua
Madam Gorghiu e promotorul legii. Spune asta tot.
Tara minunilor și a nulităților pe funcții.
https://www.kmkz.ro/de-ras/ilie-nastase-vrea-statuie-bucuresti-el-cu-toate-nevestele-daca-nu-se-consuma-tot-bronzul-pe
Si calare, si cu toate nevestele…
“Sa astepte sa revinaPSD-ul la putere, ca ii face Tiriac statuie, daca aloca statul 30-40 de milioane de euro pentru asta.”
General, fara sa fi fost vreodata in armata…. 🙁 Baza de agrement data de pomana de stat sa faca “academie” de tenis. Are doua carciumi acolo. Vila de pomana, pe care inteleg ca o vinde acum.
Un adevarat erou romanesc care s-a jertfit 🙂 bun si de cartile de istorie ale poporului