Revista Presei – 28 iulie. Mandri ca suntem romani si ca platim birurile Ponta!
| 28/07/2014 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 28 iulie. În vestul şi sud-vestul ţării, precum şi în zonele de deal şi munte gradul de instabilitate atmosferică va fi în continuare accentuat. Vor fi dezvoltări noroase convective, averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului ce trecător pot lua aspect de vijelie şi condiţii de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi local 25…30 l/mp şi izolat, îndeosebi în Oltenia, 50 l/mp. În restul teritoriului vremea va fi călduroasă, iar indicele de disconfort termic va depăşi local pragul critic de 80; cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza şi seara când pe arii relativ restrânse îşi vor face apariţia fenomene specifice instabilităţii atmosferice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25 şi 34 de grade, iar cele minime, în general, între 12 şi 22 de grade. In Bucuresti vremea se va menţine călduroasă în orele amiezii, când indicele de disconfort termic se va apropia de pragul critic de 80. Cerul va fi variabil, dar mai ales în partea a doua a zilei, vor creşte şansele pentru dezvoltări noroase convective, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă va fi de 32…33 de grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 19 grade.
ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Cum stăm la capitolul autostrăzi în 2014. Cum e la alții. E, probabil, marea frustrare naţională. Nimeni nu înţelege de ce alţii pot, iar la noi e aproape imposibil de făcut. Iar când, totuşi, se mai urneşte ceva, totul ajunge să fie extrem de scump şi se opreşte, de regulă, la jumătatea drumului. Poartă numele „infrastructură”. De 25 de ani, toate guvernele promit şosele de mare viteză, lungi şi bune ca în Germania. După 25 de ani, suntem tot pe ultimul loc în Europa în clasamentul autostrăzilor. Ar fi, probabil, sărbătoare naţională dacă am urca măcar o poziţie. În săptămâna ce urmează, Digi24 vă propune proiectul „România cu încetinitorul”. Vom vedea, împreună, câţi bani s-au cheltuit pe autostrăzi inaugurate cu fast care nu au nici în ziua de azi tot ce le trebuie. Vom vedea cine a semnat cele mai păguboase contracte din istoria drumurilor româneşti şi de ce ne-au întrecut bulgarii. Vom vedea ce-nseamnă să străbaţi ţara fără să ai o autostradă care s-o străbată. Avem mai puţin de 650 de kilometri de şosea de mare viteză, dar autorităţile promit 3.000 de kilometri de drum în următorii cinci-șase ani. Românii, sătui să conducă pe bucăţi mici de autostradă sau pe drumuri care se opresc în câmp nu sunt însă optimişti. La aproape jumătate de secol de la prima lopată de pietriş pusă pe o autostradă, România este încă o ţară în care se stă la coadă. Comuniştii ne-au lăsat moştenire doar şoseaua spre Piteşti şi 18 kilometri din Autostrada Soarelui. Restul a fost construit după 1990. „Restul” înseamnă, însă, cam puţin. Mult prea puţin, ar spune orice român întrebat despre asta. Integral, cu reportaj video, pe Digi24
România, sub stare de urgență? Ponta a dat o ordonanță la fiecare 72 de ore. De la instalarea în fruntea Guvernului, Victor Ponta și-a pus semnătura pe nu mai puțin de 250 de ordonanțe de urgență. Dintre acestea, doar două au fost atacate de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională. Dacă împărțim cele 250 de ordonanțe de urgență semnate de premierul Ponta la numărul de săptămâni scurse de la învestire, obținem, în medie, mai mult de două pe săptămână. Abuz sau România s-a aflat constant, în acești ultimi doi ani, „numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată“ (citat din Constituție, alineatul care stabilește în ce condiții poate adopta Guvernul ordonanțe de urgență)? Mai degrabă prima variantă, dacă ne uităm la detalii precum acela că, în tot acest timp, guvernele Ponta au fost susținute în Parlament de o majoritate mai mult decât confortabilă (de la 65% în sus), astfel că puteau fi adoptate, fără emoții, proiecte de legi. Nici argumentul celerității nu stă în picioare, dacă ne uităm că, atunci când au dorit cu adevărat, Ponta și oamenii săi au trecut fulger prin cele două Camere proiecte de lege propuse de Guvern. Ultimul exemplu în acest sens: proiectului Executivului privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, adoptat în doar două săptămâni și de senatori, și de deputați. Al doilea avantaj major al ordonanțelor de urgență se referă la posibilitatea atacării la Curtea Constituțională. Față de proiectele de legi, care înainte de trimiterea la promulgare (adică, înainte de a intra în vigoare) pot fi atacate de senatori și deputați la Curtea Constituțională, ordonanțele de urgență au un cu totul alt regim. Ele pot fi atacate la CCR doar de Avocatul Poporului, după aprobarea lor de Guvern, nu înainte. Or, după cum s-a văzut de-a lungul timpului, Avocatul Poporului și-a manifestat acest atribut în puține cazuri, în condițiile în care, de regulă, este de aceeași culoare politică cu Executivul. Integral pe Romania Libera
SUA publică imagini care „demonstrează că Rusia efectuează tiruri asupra Ucrainei”. Administraţia americană a publicat duminică mai multe imagini din satelit care ar reprezenta „dovezi” asupra faptului că Rusia lansează tiruri de rachete de pe teritoriul său către unităţile militare ucrainene, informează ziarul „The Washington Post”. Departamentul american de Stat a trimis presei prin intermediul e-mailului cele patru imagini din satelit, acestea fiind adnotate de către Biroul Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii (ODNI). Potrivit acestuia, fotografiile „demonstrează” că Rusia a efectuat tiruri de rachete asupra Ucrainei, cu scopul de a-i sprijini pe rebelii proruşi. În două imagini, administraţia americană susţine că mai multe lansatoare de rachete au fost amplasate pe teritoriul rus, foarte aproape de graniţa cu Ucraina, conform sursei citate. Într-o altă imagine din satelit sunt surprinse mai multe cratere în apropierea poziţiilor militare ucrainene, produse în urma obuzelor trase de pe teritoriul rusesc, susţine Departamentul de Stat. „Zona de impact de lângă unităţile militare ucrainene indică tiruri cu lansatoare de rachete. Craterul din partea de jos a imaginii reprezintă impactul acestora”, se notează în legenda imaginilor. De asemenea, într-o altă fotografie Washingtonul precizează că se pot distinge armamentul greu pe care Moscova l-a oferit separatiştilor din Ucraina. Conform Administraţiei americane, fotografiile au fost realizate săptămâna trecută, începând de miercuri şi până sâmbătă. Integral pe Adevarul.
PSD: Fuziunea PNL-PDL e pentru Băsescu. PNL: E nervozitatea PSD pentru că i-au scăzut şansele. PSD a reacţionat faţă de gestul fuziunii PNL-PDL, ratificată prin congresul de sâmbătă, spunând că acest demers ar fi pentru a restaura regimul Băsescu, în timp ce PNL susţine că nervozitatea PSD şi a lui Victor Ponta provine din faptul că şansele la prezidenţiale i-au fost reduse prin noul partid. Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, a reacţionat printr-un comunicat de presă în legătură cu congresul de sâmbătă pentru fuziunea PNL-PDL, menţionân că astfel s-ar fi împărţit scena politică în două tabere, pro şi contra lui Traian Băsescu. “Am văzut fel şi fel de discursuri în cadrul congresului de fuziune, dar n-am sesizat nici măcar cel mai mic reproş adresat lui Băsescu. Nu doar că cei din PNL şi PDL nu se dezic de cei 10 ani de dezastru provocat de acest regim nociv, dar ne demonstrează că se pregătesc să-l aducă înapoi. Înţeleg că oameni precum Blaga, Boc, Anastase, Videanu sau Ioan Olteanu pot fi nostalgici după epoca de aur a regimului Băsescu, atunci când s-au îmbogăţit pe spinarea românilor, dar nu m-aş fi aşteptat niciodată ca tocmai Iohannis să fie vehiculul prin care aceşti oameni ar putea ajunge din nou la conducerea ţării’, susţine Şova, într-un comunicat remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX. El a menţionat că în acest moment scena politică s-ar fi împărţit în două tabere: “pe de-o parte, oameni ca Iohannis, care vor restauraţia regimului Băsescu şi, de cealaltă parte, PSD, alături de partenerii din UNPR şi PC, care îşi asumă în continuare lupta pentru dărâmarea regimului Băsescu, începută în 2012”. Integral pe Mediafax.
10 puncte care arată mersul în dinţi de fierăstrău al economiei şi al încrederii şi care taie din ritmul de creştere economică. Semestrul întâi economic din 2014 s-a încheiat, iar ceea ce a produs România se va anunţa în august, atunci când Institutul Naţional de Statistică va anunţa Produsul Intern Brut şi ritmul de creştere faţă de perioada similară a anului trecut şi va da un indiciu privind ritmul până la finalul anului. Analiştii nu se aşteaptă la surprize, respectiv să avem o scădere economică, ci mai degrabă vom vedea o reducere a ritmului de creştere economică. În zece puncte, am încercat să scot în evidenţă câteva contradicţii remarcate în S1 şi care vor avea un impact în următoarele trimestre.1. Deficitul bugetar s-a redus la jumătatea anului la 0,5% din PIB (3,5 miliarde de lei), după cum a raportat cu mândrie ministrul bugetului Liviu Voinea, dar investiţiile statului în aceeaşi perioadă s-au redus la 9,6 miliarde de lei, faţă de 12,2 miliarde de lei în S1 2013. Ministrul bugetului spune însă că cheltuielile mari de anul trecut s-au datorat plăţii unor arierate în sumă de 2,8 miliarde de lei. Dacă s-ar scoate aceste plăţi, am putea să vedem cum cheltuielile pentru investiţii ale statului au crescut în S1 cu 200 de milioane de lei. În orice economie din lume, statul este principalul investitor. Cum poate să iasă din recesiune o economie şi să aibă un ritm de creştere de peste 5% din PIB dacă statul raportează numai 200 de milioane de lei în plus la investiţii de la un semestru la altul? 200 de milioane de lei (45 milioane de euro) sunt poate numai plusul la facturi pentru o bucată de autostradă. Aceste investiţii ale statului strânse la minimum se văd în economie în lucrările de construcţii, în lipsa locurilor de muncă şi în venitul la buget. 2. Creşte creditarea în lei, dar scade cea în valută într-un ritm superior, iar rezultatul este că avem o scădere a stocului de credite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, de 4% iunie 2014 versus iunie 2013. Creditul în lei creşte cu 7%, dar cel în valută a scăzut în iunie cu 12%. Dacă acest ritm va continua, atât sistemul bancar se reduce, cât şi posibilitatea de finanţare a economiei. Această scădere a soldului împrumuturilor din economie are loc paradoxal pe fondul celor mai scăzute dobânzi la credite. Un excelent articol pe Ziarul Financiar!
Investiţiile publice au scăzut la jumătate faţă de 2012. Sute de proiecte de infrastructură, fie că e vorba de şosele, căi ferate, poduri, şcoli ori spitale, sunt trase pe linie moartă din cauza lipsei banilor. Impactul în economie poate fi devastator. Începută în 2007, autostrada Bucureşti-Ploieşti se termină brusc în centura Capitalei. Restul de 6,5 kilometri care ar asigura legătura cu oraşul nu sunt gata nici azi, la şapte ani de la startul lucrărilor. Motivul principal al întârzierii a fost lipsa finanţării. Între timp, s-a adăugat şi o dispută între constructor şi CNADNR. Cert este că şoseaua rapidă planificată a prelua din traficul de pe cea mai aglomerată rută din România mai are de aşteptat mult şi bine până la finalizare. Timp în care cei mai mulţi şoferi preferă, în continuare, aglomeratul şi mult mai periculosul DN1. În aceeaşi situaţie sunt şi alte şantiere de infrastructură din Bucureşti sau împrejurimi. Lucrările la nodul rutier de la Ciurel, primul pas spre construcţia unui drum expres între Splaiul Independenţei şi autostrada Bucureşti-Piteşti, reluate în primăvară, s-au oprit din nou, după doar câteva luni, din acelaşi motiv – lipsa banilor. Pe jumătatea de sud a centurii Capitalei (partea pe care se înregistrează în prezent cele mai mari ambuteiaje şi unde suprafaţa de rulare este în cea mai proastă stare) fondurile pentru modernizare au fost tăiate încă din 2012 şi nu sunt semne că munca se va relua prea curând. Dimpotrivă, şi lucrările deja începute au început să se degradeze. Tot blocate şi tot din lipsă de finanţare sunt şi lucrările la alte şosele, unele aflate în stare avansată, cum ar fi centura Suceava, sau destul de avansată, ca DN18 Moisei-Iacobeni, care asigură legătura între Maramureş şi Bucovina. Ultimul contract a şi fost reziliat între timp, firma constructoare, Shapir Structures, refuzând, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, să lucreze pe banii ei. Lucru pe care alte companii l-au făcut (aceleaşi surse spun că reabilitarea drumului naţional Sibiu-Mediaş-Sighişoara s-a făcut pe banii austriecilor de la Strabag, care încă au de recuperat sume importante, dar şi că şi unele firme autohtone, ca UMB Spedition, practică, pe scară largă, acest sistem de creditare mascată a statului). Integral pe Capital.
Impozitul pe clădiri va crește, după ce Guvernul va schimba radical modul de calcul al acestuia. Modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor va fi schimbat radical de Guvern. Dacă în prezent, impozitul este stabilit în funcţie de valoarea contabilă, pe viitor se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piaţă, suma de plată urmând să crească. Fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu crede că schimbarea va duce la desfiinţarea unor firme. Pentru persoanele juridice, în momentul actual, impozitul pe clădiri este calculat prin raportare la valoarea de inventar a imobilului respectiv, reprezentând valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului. Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal relevă însă intenția Guvernului de a schimba criteriul de raportare și de a lua în calcul doar la valoarea de piață a clădirii, pentru majorarea veniturilor astfel atrase din această sursă. Argumentul Guvenului este că, în prezent, valoarea impozabilă a clădirilor persoanelor juridice este cea înregistrată în contabilitatea acestora, însă aceasta poate fi substanțial diferită de valoarea reală a clădirii, în funcție de metoda contabilă folosită. Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea firmelor, impozitul pe clădiri va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru clădirile nerezidențiale impozitul va fi cuprins între 0,25% – 1,50% din valoarea impozabilă a clădirii, calculată însă după noul criteriu. O stire, cu video, pe B1.ro
Traian Basescu pregateste opozitia de anul viitor. Reducerea CAS va fi, probabil, revotata dupa ce Traian Basescu a retrimis-o in Parlament si va fi pusa in aplicare anul acesta, pana la alegerile prezidentiale. Daca primul vot a fost in unanimitate, cel de-al doilea se anunta majoritar, cat timp doar PMP si-a schimbat optiunea si respinge acum actul normativ. Si dupa a doua votare, presedintele nu mai poate refuza sa o promulge, cel mult o poate ataca la CCR. Nu exclud chiar convocarea unei sesiuni extraordinare dedicata CAS, pentru ca PSD are nevoie de aceasta masura in incercarea de captare a bunavointei electoratului de dreapta in perspectiva alegerilor. Si cum ea este sustenabila anul acesta, prin incasarile din “taxa pe stalp”, nu cred ca va precupeti niciun efort politic pentru a o pune in practica. Dar aceasta reducere a CAS nu este un bine cert. Nu e sigur ce beneficii va aduce in privinta locurilor de munca, dar este clar ca va genera o gaura la buget. Si nici dupa prestatia jalnica de la Cotroceni, premierul nu a reusit sa explice cu adevarat cum o va astupa. Exista fara indoiala si o componenta politica puternica a disputei pe CAS. Este, cred, foarte clar jocul politic de la capatul guvernamental. L-am explicat deja. Interesant este jocul lui Traian Basescu.Sigur ca este posibil ca Traian Basescu pur si simplu sa fi invatat ceva din momentul 2008, cand a promulgat cu entuziasm legea de majorare a salariilor profesorilor, desi ea era in mod evident nesustenabila, nu a fost aplicata si a generat o multime de procese. Probabil ca e si aceasta o componenta. Dar cred ca mai e o explicatie a refuzului presedinteluicare, in ecuatia acestui an electoral, poate avea un cost politic pentru PMP si candidatul lui, pentru ca la prima vedere poate parea ca presedintele pune bete in roate unei masuri de dreapta. Dar nu stiu in ce masura Traian Basescu mai este interesat de acest an electoral. Nu stiu in ce masura mizeaza cu adevarat pe candidatura lui Cristian Diaconescu. Ceea ce eu cred ca vizeaza Traian Basescu este anul viitor, cand, cel mai probabil, se va aseza in fruntea PMP. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
o zi buna tuturor
salutare, sare! 🙂
Buna dimineata prieteni!
buna dimineata,
o tara in picaj mai are nevoie de investitii publice? este o intrebarea retorica.
uneori ma gandesc ca este bine sa vina momentul zero si atunci sa-i vedem ce o sa faca, de unde vor mai taia, ce vor mai fura 🙁
buna ziua. sa luam bani de la firme si sa-i lasam bietilor parlamentari si politicieni care au multe case si griji suplimentare http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-persoanele-fizice-cu-mai-multe-case-nu-vor-mai-fi-impozitate-suplimentar-12986106
buna dimineata !
buna, clemy 🙂
reprezentant ONU : http://www.ziare.com/international/avion-prabusit-in-ucraina/doborarea-avionului-malaezian-in-ucraina-poate-reprezenta-o-crima-de-razboi-onu-1313465
Scade CAS-ul cu 5 %
Creste Contributia la Sanatate cu 3.3%
http://www.ziare.com/impozit/contributii/contributia-la-sanatate-ar-putea-fi-majorata-afla-de-cand-1313479
Si cu asta ce-am facut?
Astia sunt cu capul? Asta este reforma USL?
Bataie de joc…
buna ziua
@mircea rusu
in nici un caz,asta este “viziunea” usl despre “reducerea contributiei angajatorilor”
asa cum primul minstru a spus citat aprox”tara asta se va descurca”,iata ca “se descurca”
se reduc impozite de 5,5 mld ron si se introduc impozite de 11 mld ron( cele pe cladiri si cele de sanatate)
spre aducere aminte,la sanatate s-a mai adaugat acel 5,5 %de la chirii
si inca : acciza stabilita arbitrar anul asta-acel curs aiuritor care a adus la 4,5%in plus,taxa pe stalp,majorare gaze cu 7%pana in prezent-aici se adauga tva-ul aferent,acciza se 7 centi
sa vedem rezultatul:
venituri cam cu 2-3%fata de anul trecut -perioada similara-la buget,investitii ZERO
ce a crescut?
“banii pentru sponsori”= salariile bugetarilor si cheltuielile de materiale ale statului
cat despre cresterea economica ,cine crede in ea?
ca batran,imi aduc aminte de “cresterile cesepiste” care erau asa de mari ca mancam date statistice in loc de carne
acest guvern ponta este cel mai incompetent guvern de la aparitia romaniei ca stat,incluzand si guvernele comuniste in evaluare
Salutare!
Dar dvs ce credeati? Ca e ca-n basme?
Poate acum ii intelegeti (fie si partial, hai!) pe “fraierii” aia care va vorbeau de “noi impozite si taxe” pe care le va aduce scaderea CAS etcsamdscl. Oamenii ziceau si ei cate ceva din experienta, nu din carti; din ce e, nu din ce/cum ar fi bine sa fie; etc. N-o luati ca pe o ofensa, va rog, ca nu e decat o constatare; si aia, facuta cu tristete.
In legatura cu aceasta contributie la sanatate: problema nu e ca ar fi prea mare suma; chichita e alta: unde si cum se duc banii?
Ziua buna tuturor! 🙂
For Those About To Rock, I Salute You!
Interesant! Oare C/P pricepesau are nevoie de desen
– Șeful SRI, Gerorge Maior a declarat, luni, la Adevărul TV că atitudinea expansionistă a Rusiei trebuie să constituie un motiv de îngrijorarea, din cauza posibilității prăpagării unor fenomene negative pe teritoriul României. Maior este de părere că tensiunile internaționale nu se încadrează în limitele războiului clasic, fiind vorba mai degrabă despre un nou tip de război cu acțiuni asimetrice de tipul atacurilor cibernetice.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/maior–sri—atitudinea-expansionista-a-rusiei-trebuie-sa-ne-ingrijoreze-344475
buna ziua @mar
nu va ingrijorati,ii face “mirel”un power point/daca n-are nici o idee gaseste el vreunul print-un ziar,revista,ceva
salutare, postare noua 🙂
http://politeia.org.ro/editoriale/holograma-pont…a-a-guvernarii/29968/