Revista Presei – 28 februarie. Dorneanu de la CCR, omul de nădejde e!
| 28/02/2017 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 28 februarie. Vremea va fi deosebit de caldă pentru ultima zi a lunii februarie, iar cerul va fi variabil cu înnorări şi ceaţă, dimineaţa şi noaptea, local în sudul şi estul ţării şi izolat în restul teritoriului, informează ANM. Cerul va fi variabil cu înnorări şi ceaţă, dimineaţa şi noaptea, local în sudul şi estul ţării şi izolat în restul teritoriului. Spre sfârşitul intervalului, vor fi condiţii de ploi slabe, în extremitatea vest-nord-vestică. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări la munte, în Câmpia şi Dealurile de Vest. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 10 şi 20 de grade, iar cele minime între 2 şi 10 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, spre -4…-2 grade. Bucuresti: Vremea va fi deosebit de caldă pentru sfârşitul lunii februarie. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 15 grade, cea minimă va fi de 3…5 grade. Cerul va fi variabil cu unele înnorări şi ceaţă, dimineaţa şi mai ales noaptea. Vântul se va menţine, în general, slab.
Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind o Uniune Europeană cu grade diferite, SEMNAL adresat ţărilor estice – surse. Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi “alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice, afirmă surse citate de Reuters. Prin crearea a patru-cinci “modalităţi” concrete “spre unitate” sau a unor “direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state”, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecţia anonimatului, oficiali europeni citaţi de site-ul agenţiei Reuters. Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri. “O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. “Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Integral pe Mediafax
Culisele alegerii lui Cristian Buşoi ca număr doi în PNL. Dispută Gorghiu-Turcan. Marian Petrache, acuzat că susţine „cooperativa“. Alegerea lui Cristian Buşoi în funcţia de secretar general interimar al PNL în detrimentul lui Iulian Dumitrescu a reaprins disputele în partid. Surse din PNL au relatat pentru „Adevărul“ că Alina Gorghiu i-a acuzat pe Cristian Buşoi şi pe Marian Petrache că nu fac pasul în spate şi că întreţin „cooperativa“. De asemenea, Gorghiu s-a răfuit şi cu actulul lider interimar al PNL, Raluca Turcan. Membrii Biroului Politic Naţional l-au ales, luni, pe Cristian Buşoi (preşedintele PNL Bucureşti) în funcţia de secretar general interimar al partidului, post rămas vacant în urma demisiei lui Marian Petrache. Rezultatul a fost surprinzător, în condiţiile în care favorit era Iulian Dumitrescu, liderul PNL Prahova. La şedinţă, fostul lider liberal Alina Gorghiu i-a luat la ţintă pe Marian Petrache şi pe Cristian Buşoi. „Alina Gorghiu a spus aşa: «eu şi Ilie Bolojan ne-am retars din fruntea partidului după alegerile parlamentare, dar văd că unii care au fost vinovaţi în aceeaşi măsură ca şi noi sunt acum la prezidiu»“, au povestit pentru „Adevărul“ surse participante la şedinţa PNL. Marian Petrache, care a demsionat din funcţia de secretar general interimar forţat de problemele penale, l-a susţinut, împreună cu Teodor Atanasiu şi Mihai Voicu, pe liderul PNL Bucureşti Cristian Buşoi pentru a doua funcţie în ierarhia partidului. De cealaltă parte, Iulian Dumitrescu, liderul PNL Prahova, una dintre organizaţiile cele mai performante la alegerile parlamentare, a fost susţinut de tabăra Alina Gorghiu- Ilie Bolojan. Potrivit surselor citate, Marian Petrache, din postura de secretar general demisionar, i-a convocat pe liderii vechiului PNL într-o şedinţă fulger pentru luni dimineaţă, deşi, după multiplele discuţii din weekend, conducerea marelui PNL stabilise ca alegerile pentru funcţia de secretar general interimar să aibă loc în data de 4 martie. Integral pe Adevarul
Rovana “e cu românii”, dar plătește taxe în Bulgaria. „Noi, PSD, suntem cu ţara şi cu românii“, a strigat sâmbătă, cu pumnul în aer, noul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, către miile de oameni săraci aduşi cu autocarele să susţină Guvernul Grindeanu de la Târgovişte. Rovana Plumb ţine atât de mult cu românii încât în 2013, pe când era ministru al Mediului, a introdus un costisitor timbru de mediu care i-a împiedicat mai ales pe cei cu bani puțini să-şi cumpere măcar o maşină ieftină la mâna a doua. Rovana Plumb ţine atât de mult cu ţara încât a făcut tot posibilul să nu achite statului român tocmai acea taxă de poluare şi a înmatriculat Audi-ul Q7 al familiei, autoturism de 50.000 de euro, în Bulgaria. Rovana Plumb ţine atât de mult cu românii încât atunci când a existat o iniţiativă parlamentară de eliminare a timbrului de mediu, tocmai ea a fost cea care s-a opus. Mai mult, deşi în 2014 reporterii „României libere“ au fotografiat în exclusivitate autoturismul în cauză chiar în curtea casei Rovanei Plumb, deşi șoferul familiei ne-a confirmat că vehiculul cu numere de înmatriculare de Ruse era utilizat de către fiul demnitarei, deşi mai mulți martori ne-au povestit că același Audi Q7 mai era folosit și de soțul doamnei ministru al Fondurilor Europene, iubitoarea de români şi de ţară a negat cu vehemenţă toate aceste evidenţe. De altfel, nici sursa de proveninţă a celor 50.000 de euro pentru vehicul nu a fost lămurită. În 2008, „Academia Cațavencu“ relata că Rovana Plumb, pe atunci europarlamentar, a încercat să ascundă faptul că deține SUV-ul, „uitând“ să-l treacă în declarația de avere. Integral pe Romania Libera
„Noaptea, ca hoţii“, la Ministerul Justiţiei – faza pe avize distruse şi furate. Un aviz cu observaţii şi propuneri emis de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), care ar fi putut bloca OUG 13/2017 de modificare a Codurilor Penale, a fost distrus în Ministerului Justiţiei. Originalul acestui document a fost sustras, tot din Ministerul Justiţiei. Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache (56 de ani), voia să modifice mai multe prevederi din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi să promoveze o lege a graţierii, potrivit procurorilor DNA care au refăcut cronologia nopţii de 31 ianuarie în care Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 13. Ancheta a scos la iveală că Iordache a intenţionat iniţiat să dezincrimineze total infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Mai mult, fostul ministru a vrut modificarea conflictului de interese şi a faptelor de corupţie directă (darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă), dar şi a procedurii de sesizare a parchetelor (plângerea şi denunţul). Toate aceste detalii apar în ordonanţa DNA, prin care ieri dosarul a fost declinat la Parchetul General. Practic, procurorii au clasat partea care atrăgea competenţa DNA: infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Una dintre pistele anchetei viza politicieni care şi-ar fi exercitat influenţa pentru a promova, în seara de 31 ianuarie 2017, OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, pentru a favoriza mai multe persoane urmărite penal sau judecate. Aceste lucruri nu s-au confirmat în timpul anchetei. Integral pe Adevarul
DNA nu ii mai poate “lua”. Imunitatea paraconstitutionala. Prin decizia privind conflictul juridic de natura constitutionala dintre DNA si guvern, CCR institutie practic, in opinia mea, o extrem de periculoasa imunitate paraconstitutionala in favoarea ministrilor care nu mai pot fi anchetati penal pentru eventuale fapte penale comise in procesul adoptarii unei ordonante. “Aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul Romaniei), care poate fi cenzurat doar in conditiile prevazute expres de Constitutie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin. (5) din Constitutie. Pe de alta parte, sub aspectul controlului asupra legalitatii/constitutionalitatii ordonantelor de urgenta ale Guvernului (atat sub aspectul procedurii de adoptare, cat si al continutului normativ), singura autoritate abilitata sa efectueze aceasta verificare este Curtea Constitutionala, nicio alta institutie publica neavand competenta materiala in acest domeniu.”, se arata in comunicatul CCR. Ce era si este de anchetat in cazul OUG 13 ne lamureste comunicatul DNA, prin care se anunta clasarea dosarului in chestiunea art 13 din Legea 78/2000 si declinarea competentei catre PICCJ pentru infractiuni care nu sunt de competenta DNA, dar care nu sunt cu nimic mai putin grave decat un act de coruptie. Comunicatul DNA reflecta practic conditiile in care a fost emisa ordonanta 13. Ce vedem? Avize lipsa cu totul, incomplete, date pe coltul mesei cu incalcarea legii, inlaturate fizic si inlocuite cu altele, care nici nu existau in momentul emiterii OUG 13, dar aveau acelasi numar de inregistrare.Vedem ca totul a fost facut in secret, intr-o urgenta nebuna pe care nimeni nu a reusit sa o justifice in niciun fel. Daca acest mod de actiune nu se numeste grup infractional organizat numai bun de prezentat ca model la Facultatea de Drept, atunci, ma intreb, ce este un GIO? Integral pe Ziare.com
Procurorii cer arestarea în lipsă a lui Sebastian Ghiță. Cumnatul fostului deputat, Cristian Anastasescu, și directorul Grupului TEAMNET, Bogdan Padiu, reținuți după șapte ore de declarații la DNA. Cumnatul lui Sebastian Ghiță, Cristian Anastasescu, și directorul Grupului TEAMNET, Bogdan Padiu, au fost reținuți, luni seară, de procurorii DNA Ploiești. Aceștia au fost audiați timp de mai multe ore la sediul Parchetului, într-un nou dosar de mită, potrivit DNA. De asemenea, procurorii anticorupție au cerut și arestarea în lipsă a lui Sebastian Ghiță. Anastasescu și Padiu au fost scoși încătușați din sediul DNA Ploiești, după audieri care au durat în jur de șapte ore, și au refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. DNA îi acuză pe cei trei de trafic de influență, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat. Procurorii DNA Sebastian Ghiţă, deputat la acea vreme, ar fi cerut peste 50 milioane de euro de la firme IT pentru sine şi alţii, printre care persoane cu funcţii de conducere în cadrul unor ministere, pentru atribuirea de contracte cu statul. Procurorii DNA cer arestarea în lipsă a lui Sebastian Ghiță, el fiind suspectat de trafic de influență (4 infracțiuni), spălare a banilor, în formă continuată (3 infracțiuni) și constituire a unui grup infracțional organizat. În cele prezentate de procurori, se pare că Sebastian Ghiță ar cerut și ar fi primit suma de 4.118.388 lei de la reprezentanții unor firme, după unele relații comerciale fictive cu Teamnet. În schimbul acestei sume de bani, Ghiţă a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, respectiv din cadrul S.C. Transelectrica S.A., în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii, mai exact fără impedimente la efectuarea plăţilor, a şapte contracte încheiate de către societatea respectivă cu Ministrul Economiei şi Transelectrica. Valoarea totală a celor şapte contracte încheiate cu societatea respectivă a fost de 14.511.883 euro, menţionează DNA. Integral pe Romania Libera
Pericolele ascunse în decizia Curții Constituționale. Magistrații constituționali au decis, luni, că ancheta declanșată de DNA pe tema adoptării OUG 13 a creat un conflict juridic între Ministerul Public și Guvern, așa cum susținea, în sesizarea sa, co-liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Dincolo de observația că discursul ținut de președintele Curții, Valer Dorneanu, a avut o nefirească încărcătură politică, rămâne o întrebare esențială: sunt de acum înainte procurorii, grație deciziei CCR, lipsiți total de posibilitatea de a ancheta oportunitatea și legalitatea unui act? Și, dacă da, ce se va întâmpla cu dosarele în care au fost invocate tocmai aceste aspecte? „Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au deteriorat relațiile care trebuie să existe între autoritățile legislativă, executivă și judecătorească”, a declarat președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, la finalul ședinței de luni. Decorat de Ion Iliescu, în noiembrie 2002, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler și membru al PSD timp de peste zece ani, Dorneanu s-a simțit dator – sau a fost o simplă scăpare, expresie a fidelității? – să catalogheze activitatea Guvernului Grindeanu ca fiind „bună”. Mai avea un pic președintele Curții Constituționale și vorbea, asemenea purtătorului de cuvânt al PSD, despre cum și-a îndeplinit Executivul marea parte a obiectivelor propuse în programul de guvernare și cum „presiunile venite ca urmare a OUG 13 (…) au întârziat puțin Guvernul”. Integral pe Digi24
CE avertizează Guvernul: Există un risc clar, România va înregistra deviaţii semnificative. Premierul Grindeanu a spus la întoarcerea de la Bruxelles că nu are un to do list, dar se pare că are nişte teme de făcut. Chiar în domeniul economic. O scrisoare semnată de vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare cere Guvernului de la Bucureşti să prezinte măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar astfel încât să se încadreze în ţinte. Scrisoarea, publicată de cursdeguvernare.ro reprezintă de fapt un avertisment pentru autorităţile române: “Există un risc clar, în baza previziunilor Comisiei referitoare la anii 2017 și 2018, de neîndeplinire a criteriilor de deficit potrivit Tratatului și Reglementărilor Comisiei Nr. 1467/97 din 7 iulie 1997. Suplimentar, estimăm că România va înregistra deviații semnificative ale obiectivelor bugetare pe termen mediu (MTO) în 2016, Comisia considerând că balanța structurală va suferi noi deteriorări în 2017 și 2018.” Guvernul are trecut în buget închiderea lui 2017 cu un deficit de 2,98% din PIB, pe metodologia europeană, cu alte cuvinte în ţintele stabilitate prin tratatul de la Maastrich. Însă această scrisoare de fapt arată că oficialii de la Bruxelles nu cred în datele prezentate de Bucureşti. În prognoza de iarnă a Comisiei Europene deficitul bugetar al României din acest an este estimat la 3,6% din PIB, iar anul viitor la 3,9%. Integral pe Digi24
Un nou duş rece pentru guvern: veniturile statului au scăzut cu 6% în ianuarie, determinate de prăbuşirea încasărilor din TVA. Veniturile bugetului consolidat au scăzut în ianuarie cu 5,7%, o cădere semnificativă în condiţiile în care bugetul este construit pe o creştere de venituri de 14% pe întreg anul 2017. În aceeaşi vreme, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 3,5% faţă de ianuarie 2016. Bugetul pe 2017 este construit pe venituri de 254,7 miliarde de lei, cu 31 de miliarde peste veniturile obţinute în 2016. Nivelul de venituri este, în acest an, mai mult decât în alţii, un dans pe sârmă, pentru că, în a doua partea a lui 2016 şi în acest an, s-au majorat puternic salariile în administraţie, iar deficitul bugetar programat, de 24 de miliarde de lei, este la limita pragului acceptat în UE, de 3% din PIB. Or, orice nerealizare de venituri va avea drept consecinţă, fie o tăiere de cheltuieli din altă parte – de obicei din partea de investiţii – fie o majorare de taxe, fie o depăşire a deficitului bugetar. Comisia Europeană anticipează, de altfel, în ultimul raport de ţară, un deficit de 3,6% din PIB în 2016 şi unul de 3,8% din PIB în 2018. Veniturile au căzut însă în prima lună, lovite de încasările mai mici din principala sursă de venituri bugetare – Taxa pe Valoare Adăugată. La buget au intrat cu aproape 1,2 mld. lei mai puţin decât în ianuarie 2016, după reducerea veniturilor din TVA cu 24,8% faţă de ianuarie 2016 (minus 1,7 mld. lei). Veniturile din TVA în ianuarie sunt aferente vânzărilor din decembrie, iar o cădere era anticipată întrucât, în ultima lună din 2016, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) a crescut într-o cadenţă mult inferioară lunilor precedente, de 7,2%, cel mai slab ritm din mai 2015. De asemenea, vânzările de produse alimentare au scăzut în decembrie 2016 cu 0,4%. Or, Finanţele îşi întemeiază aşteptarea de venituri pe consumul care ar urma să crească, potrivit prognozei pe care se bazează bugetul, cu 7,2% în acest an. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
P.S. Spor de 50% pentru toti taietorii de frunze la caiini, cu votul PSD+PNL+PMP+ALDE+UDMR. Doar USR a votat impotriva. Basescu e acum fericit. Si-a luat revansa (prin colegii de partid) pentru taierile de salarii din 2010.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata tuturor……….
O buna observatie de la Catalin Predoiu……..
“Dl.Tariceanu ne da lectii pe seama deciziei CCR de astazi care, chipurile, a constatat un conflict constitutional intre puterile statului. Sigur, nu e ”politically corect” sa critici deciziile CCR, dar formulez doar cateva intrebari. Inteleg ca s-a constatat un conflict constitutional intre Ministerul Public si Puterea executiva. Dar de cand e considerat Ministerul Public putere judecatoreasca, incat sa se poata afla intr-un conflict juridic de natura constitutionala cu o alta putere, in speta puterea executiva? Un element esential al conflictului juridic de natura constitutionala este conflictul pozitiv sau negativ de competenta intre doua puteri. Dar unde sunt doua puteri in speta asta, pentru ca eu vad doar una, cea executiva? Si cine a spus ca ”DNA ancheteaza oportunitatea emiterii unui act normativ”, in afara de dnii Tariceanu si Dragnea, desigur? Si daca Parchetul ancheteaza de fapt o posibila activitate infractionala savarsita cu ocazia emiterii actului normativ? Au mai existat cazuri in justitie in care s-a constatat savarsirea unei infractiuni cu ocazia emiterii unui act guvernamental cu caracter normativ? Din cate stiu, da … . Deci, sa nu confundam lucrurile. Decizia CCR nu constata un conflict intre puteri, ci doar tine partea uneia care, pare-se, nu trebuie deranjata cu nimic atunci cand legifereaza. Abia legiferarea fara cenzura se poate transforma intr-un abuz de putere”
Referitor la DNA: eu zic sa nu ne panicam ca nu are rost, asta daca am inteles eu corect comunicatul: https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-238
Eu am inteles ca DNA nu poate ancheta “oportunitatea” si “legimitatea”. Dar pot ancheta coruptia in continuare.
DNA a facut o miscare extrem de inteligenta cu ancheta, chiar daca nu a descoperit acte de coruptie, a dezvaluit mecanismul de fraudare si cum functioneaza grupul mafiot organizat. Acum sa vedem daca procurorii au bilute si continua ancheta pentru fapte penale.
Referitor la:
“într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.”
Asta este cel putin o exprimare nefericita in contextul dat deoarece nu face diferenta intre efectele deciziei politice. O decizie politica de a da o lege care sa anuleze statul de drept nu prea poate fi sanctionata politic in mod eficient. Cit a durat pina au putut fi sanctionati politic comunistii care au luat puterea dupa razboi? Pai eu zic ca nu prea au fost ca inca sunt la putere sau fac parte din aparatul de stat. Formularea CCR eu o vad ca o recomandare de bune practici intr-un stat de drept dar car arr trebui sa prevada si exceptii dar si mod concret de aplicare.
Buna dimineata.
Dacă ne raportăm la problemele cu care se confrută Europa/UE, derapajele și restaurația din România cred că nu vor produce un deranj foarte mare.
Din nou suntem sacrificați din interior. Sincer, nu văd nimic bun la orizont. În fiecare zi se mai dărâmă ceva funcțional și se mai face o breșă de întoarecere în timp. Opoziție nu există, parte a fost anihilată, parte fac parte din marele blat.
În plus economia este praf, mă bazez pe somatiile care au început să curgă de la finanțe pe sume sau declarații de mult închise, inclusiv cu documente emise de fisc. În plus ca nenorocireasă fie completă, nu văd un lider la orizont. Inclusiv Președintele a amuțit 🙁
a pus si instalația de fum în funcțiune 🙁
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21636534-colet-suspect-metrou-statia-berceni-fost-evacuata.htm
Credeam ca Turcan are mai multa minte. Cum naiba sa-l sustii pe Busoi?
Buna dimineata 🙂
PNL are datoriii de 6 mil euro dupa alegeri. 🙂
Sunt nebuni! Aici sunt groparii, combinatorii si alte specimene, care trebuie sa faca diverse ”servicii” pentru partid. Oare cât va tolera Bruxelles această măgărie?
http://www.agroinfo.ro/economic/in-vigoare-tarife-percepute-de-directiile-agricole-pentru-servicii-facute-fermierilor?utm_source=agroinfo&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter_1540
Eu cred ca urmeaza niste imprumuturi masive. Dar se pare ca este ceva panica deoarece nu inteleg altfel graba cu care Melescanu alearga la Budapesta ca sa pupe fundul lui Putin. Poate ca vor sa imprumute de la rusi dar astia sunt mai rupti ca noi…
Buna dimineata,
prietenie veche!!
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/valer-dorneanu-si-florin-iordache-faceau-legi-in-2007-pentru-baronii-locali-678233
Vad la digi ca un judecator de la CSM cere anchetarea lui Augustin Lazar in legatura cu afirmatiile facute despre OUG 13.
Ce dracu mai vor? OUG 13 a fost trimisa la origini de buna ce a fost.
Multe cozi de topor in toate institutiile!
Judecatoarea Simona Marcu . La un search pe google :
“Simona Marcu si Nedelcu Antoneta (prima ajunsa sefa de sectie la CAB); sunt implicate in scandalul mortilor-fantoma improprietariti de instante cu valoroase imobile din zona zero a Capitalei; de pilda, in 1992, Marcu si Nedelcu au pronuntat sentinta nr. 9.836/9 decembrie 1992 (dosar nr. 1.232/1992) prin care au cadorisit mortului Olga Stanescu o superba vila din str. Primaverii.
In dispozitivul sentintei masluite mortul revendicator figura cu o adresa inexistenta, fapt trecut cu vederea de completul “Marcu – Nedelcu”; Simona Marcu a facut parte si din comisia de corectare a tezelor de la recentul concurs de la promovarea magistratilor – un concurs viciat cu lucrari de nota 3,50 dar evaluate la 9,50.
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1198422-judecatori-patati-propusi-pentru-meritul-judiciar.htm
Cum ies sobolaniii astia ..parca din toate colturile…
http://www.comisarul.ro/articol/atac-in-csm-judecatoarea-simona-marcu-a-cerut-cerc_874935.html
Cine o fi judecatoarea asta? Pe ce stat de plata e trecuta?
Buna dimineata,
Catalin Predoiu, oare de ce nu mir ? @Diana, o catastrofala afirmatie a lui CP.
Cătălin Predoiu
2 ore ·
“Dl.Tariceanu ne da lectii pe seama deciziei CCR de astazi care, chipurile, a constatat un conflict constitutional intre puterile statului. Sigur, nu e ”politically corect” sa critici deciziile CCR, dar formulez doar cateva intrebari. Inteleg ca s-a constatat un conflict constitutional intre Ministerul Public si Puterea executiva. Dar de cand e considerat Ministerul Public putere judecatoreasca, incat sa se poata afla intr-un conflict juridic de natura constitutionala cu o alta putere, in speta puterea executiva? Un element esential al conflictului juridic de natura constitutionala este conflictul pozitiv sau negativ de competenta intre doua puteri. Dar unde sunt doua puteri in speta asta, pentru ca eu vad doar una, cea executiva?…….”
Iata ce spune CCR In Decizia nr. 681 din 15 decembrie 2005, publicată in M. Of. al Romaniei nr. 33/13.01.2006 si in Decizia nr. 646 din 29 noiembrie 2005, publicata în M. Of. nr. 60 din 23.01.2006:
“Curtea retine ca, potrivit Constitutiei, Ministerul Public este parte componenta a autoritatii judecatoresti, si nu a puterii executive sau a administratiei publice.”
“Potrivit Constitutiei Romaniei, Ministerul Public este o parte componenta a autoritatii judecatoresti, si nu a puterii executive sau a administratiei publice. In calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societatii si de aparator al ordinii de drept, al drepturilor si libertatilor cetatenilor, Ministerului Public, prin procurori, ii revine sarcina ca in faza de urmarire penala sa caute, sa administreze si sa aprecieze probele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor pentru justa solutionare a cauzei.”
Regulamentul de functionare a Parchetelor: TITLUL I Dispoziţii generale Art. 1. -(1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
Salutari, daca e asa imi cer scuze si multumesc pentru lamuriri.
Totusi a anchetat DNA “oportunitati” si “legalitati” ca sa se poata spune ca s-a bagat unde nu-i fierbe oala? Din cate inteleg e vorba de falsificari si distrugeri de documente. Ma puteti lamuri daca chiar e “conflict”?
In legatura cu ce a anchetat DNA, asa a apreciat Curtea ca a anchetat “legalitatea si oportunitatea”. Asa o afirmatie dupa ce DNA, in comunicatul de ieri, a concluzionat ca nu se confirma fapte de coruptie si a clasat sesizarea, e cel putin ciudat.
Mai clar se vede abuzul CCR in afirmatia din comunicat cum ca si PICCJ este in CJNC cu Guvernul.
Mi se pare noaptea mintii. A facut PICCJ acte procedurale in cauza ? 101% nu pentru ca DNA spune in comunicat ca a trimis disjungerea la Parchet in 24.02.2017, adica vineri. Ieri a fost luni. PICCJ nici nu a apucat sa deschida dosarul, dar onor ccr zice ca are CJNC cu guvernul. Care actiune a PICCJ ?
” Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură
constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de
acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția
Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și
oportunitatea unui act normativ …”
Multumesc 🙂
Dl. judecator Danilet:
“Văd o confuzie la unele persoane, deși unele au pregătire juridică:
CCR nu a constatat azi un conflict constituțional între două PUTERI ale statului. Art. 146 lit. e) Constituție menționează de conflict între AUTORITĂȚILE PUBLICE. Astfel că observațiile cum că nu ar fi vorba de două puteri, căci procurorii și executivul sunt în aceeași putere, executivă (ceeeee?!) sau că nu procurorii reprezintă o putere publică, ci numai judecătorii (corect!), nu au nicio relevanță.”
De mine ce sa mai zic ? 🙂
Și dacă e așa de ce este subordonat ministrului?
Buna dimineata.
Asta urmaresc : sa scape de Kovessi. Unealta e noul ministru al justitiei, om de incredere din mosi -stramosi!
http://www.comisarul.ro/articol/alarma!-o-schimba-pe-kovesi-declaratie-perversa-a-_874927.html
“Judecătoarea Simona Marcu a propus introducerea unui punct suplimentar pe ordinea de zi, cu privire la sesizarea Inspecţiei judiciare în privinţa felului în care procurorul general a gestionat comunicarea publică după adoptarea OUG 13. Propunerea a fost aprobată prin vot.”
http://www.stiripesurse.ro/ultima-ora-procurorul-general-propus-pentru-cerecetare-disciplinara_1182456.html
Da, s-a cerut in CSM cercetarea procurorului general. Unde ne îndreptăm, ce ne asteaptă?
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21636686-judecatoarea-simona-marcu-cerut-sedinta-csm-cercetarea-procurorului-general-augustin-lazar.htm
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21636541-augustin-lazar-anunta-parchetul-general-continua-ancheta-privind-adoptarea-oug-13.htm
Diana, de citit comentariile.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21636562-ministrul-justitiei-tudorel-toader-intrebat-daca-calcul-revocarea-din-functie-laurei-codruta-kovesi-asigur-faptul-veti-primii-informati-despre-astfel-posibilitate.htm
Da, din cometariile la amndoua articolele se vede ca nici dracu’ (scuze) nu-i mai crede pe cei care au macar tangente cu PSD / ALDE………
Tot respectul pentru Camelia Bogdan, are un curaj care dă speranță.
http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/judecatoarea-camelia-bogdan–despre-ordonanta-13–depinde-daca-nu-cumva-si-ccr-sa-imixtioneze-in-actul-de-justitie-442256
Se intampla în jurul nostru. La noi sunt cu agenda în mână, nu mai au nevoie de nenorociri pentru a-si realiza planul. Executanții sunt la butoane, în fiecare zi mai câștigă o redută.
http://adevarul.ro/international/europa/scandalul-muntenegru-gru-anunta-revenirea-asasinatului-politic-instrument-lovitura-stat-1_58b5405e5ab6550cb8e4bc21/index.html
Cred că nimeni nu știe ce se va întâmpla în continuare. Dacă CSM recomanda/ cere schimbarea lui Kovesi si/sau Lazăr vom asista probabil la o premiera in Romania. Care ar fi procedurile prin care cei doi ar putea fi schimbati? Desigur că dacă au încălcat legea se ajunge la schimbare. Dar încălcarea legii o stabilește justiția și nu CSM sau ministerul.
Buna ziua. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/c-p-tariceanu-tradat-de-fosta-sotie-la-dna-678416 Pana la urma de la prea multe nefeste i se trage decesul politic ”Prin declaratia pe care a dat-o, Ioana Valmar a confirmat acuzația de mărturie mincinoasă la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu.”
salut, radule, posteaza comentariul si la postarea noua 🙂
postare noua!
http://politeia.org.ro/editoriale/dorneanu-la-vremuri-noi-tot-noi/52363/