Revista Presei – 27 septembrie.„Ministerul Educaţiei alocă 1 miliard de lei pentru „masa sănătoasă“ a 600.000 de elevi, dar nu ştie cine va livra mâncarea în 1.400 de şcoli. Ligia Deca a pasat responsabilitatea la primari, primarii au mutat-o la directorii de şcoli şi în tot acest timp copiii vin cu sandviciul de acasă”
| 27/09/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Care este datoria publică reală a României – 860 de miliarde de lei sau 1.011 miliarde de lei – şi cum ar trebui calculat nivelul de avarie? Ministerul de Finanţe publică două cifre: 1.011 mld. lei (202 mld. euro), adică 59% din PIB, şi 860 mld. lei (172 mld. euro), adică 51,4% din PIB ♦ Prima, de peste 1.000 mld. lei, este datoria publică calculată conform legislaţiei naţionale, care spune că se includ şi datoriile administraţiei publice la Trezoreria Statului, dar şi garanţiile de stat prin programe de tipul IMM Invest ♦ Pe metodologia europeană, creată pentru ca datele să poată fi comparate între statele membre ale Uniunii Europene, datoria României este de 860 mld. lei, adică 51,4% din PIB. …. Diferenţa dintre cele două cifre vine, în primul rând, din garanţiile de stat. Conform metodologiei UE, sumele pe care guvernul le garantează la împrumuturile altor entităţi – persoane fizice sau juridice – nu intră la calculul datoriei publice. Conform datelor de la Finanţe, guvernul are în acest moment o datorie reprezentată de garanţii de stat de circa 70 mld. lei (14 mld. euro). Este vorba de programe cu garanţii de stat şi, în general, şi cu dobânzi subvenţionate precum IMM Invest pentru companii sau Noua casă, pentru credite ipotecare pentru persoane fizice….. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, explică, pentru ZF, că este vorba şi de sfera de cuprindere a împrumuturilor în datorie. El dă exemplul calculului la deficitul bugetar, unde pe standarde europene se consideră cheltuieli şi plăţi care nu au fost încă realizate, dar sunt angajate, în vreme ce pe metodologia cash se consideră cheltuieli doar ce a fost plătit efectiv…….” Integral: https://www.zf.ro/
“Conferința News.ro ”Roinvest” – Adrian Codîrlașu, CFA România: Cred că e o mare problemă a Uniunii Europene, reglementarea extrem, extrem de stufoasă. Pentru orice lucru sunt sute de pagini de legi .…”Uniunea Europeană are o mare problemă de competitivitate și vedem că dacă după criza din 2008-2009, Uniunea Europeană și Statele Unite au pornit cam de la același nivel, vedem acum, Statele Unite sunt cam cu 40% ca și PIB, peste Uniunea Europeană. Cred că un mare factor care a determinat lucrurile acestea e suprareglementarea din Uniunea Europeană, despre care a vorbit și domnul Draghi în raport”, a afirmat Adrian Codîrlașu. El a dat ca exemplu domeniul AI și a precizat că în acest capitol Uniunea Europeană s-a întrecut pe ea însăși, pentru că a reglementat ceva ce nu are. …. ”Să mă întorc la economia românească. Se vede că pierdem competitivitate, că vedem impulsul fiscal care l-am dat în economie și rezultatul, undeva la 0,7% creștere de PIB în prima jumătate a anului, poate 1% scoatem în acest an, deși datele cu frecvență lunară arată în continuare o încetinire. E adevărat lucrul ăsta vine peste o încetinire a Uniunii Europene, chiar o stagnare. Vedem Germania a avut trei trimestre consecutive de scădere economică, în al patrulea, ultimul, a ieșit pe zero. Dar, clar, Uniunea Europeană încetinește, ne afectează lucrurile acestea și pe noi, și să avem noroc să nu intre America în recesiune, că atunci va afecta întreaga piață globală”, a transmis Adrian Codîrlașu. ….” Integral: https://www.profit.ro/
“România și Ungaria, codașele UE la aplicarea deciziilor CEDO și CEJ ….Dintre cele 101 cazuri examinate s-au identificat probe clare de non-conformare totală ori parțială la 71 dintre ele, iar la 60% din ele implementarea trenează de minimum doi ani. România și Ungaria sunt pe primele locuri în topul statelor care nu implementează deciziile instanțelor europene. ….Pe de altă parte, România deține recordul la cifra absolută de decizii importante neimplementate, cu 115 cazuri. La nivelul întregii UE, 44% din deciziile importante ale CEDO din ultimul deceniu n-au fost încă implementate deplin, în creștere de la 40% în 2022 și 37,5% în 2021. Raportul a constatat că guvernele tind măcar să aplice deciziile CEJ, numai că nu complet. România și Ungaria sunt și în acest caz codașele, cu o proporție considerabilă a deciziilor CEJ încă tergiversate după mai bine de doi ani ori numai parțial aplicate. România a aplicat doar parțial 88,33% din deciziile CEJ care o privesc, pe când rata Ungariei de conformare parțială se situează la 52,6%. .…” Integral: https://www.profit.ro/
“România își ia nave de luptă moderne și drone invizibile din împrumutul de 1.000.000.000$ de la SUA … Statele Unite și România au semnat miercuri un acord de împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari prin Finanțare Militară Externă (FMF). Bucureștiul va folosi bani pentru dotarea armatei și pentru producerea de muniție. Creditul oferit României este similar celui pe care l-a luat şi Polonia de curând de la SUA care a împrumutat, însă, 2 miliarde de dolari pentru a-şi moderniza armata. …. Acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea unor noi programe de dotare care nu au fost cotractate până acum. Concret, MApN are în vedere să demareze în 2024 nu mai puțin de alte 15 programe majore de achiziții militare, două din ele vizând direct Forțele Navale, conform unor surse militare. Programele care urmează să fie lansate:
- Sistem Armament individual tip NATO / Mai exact discutăm practic de alegerea și dotarea soldaților cu noi tipuri de arme de asalt care să înlocuiască deja bătrânele puști-mitraliere realizate după modelul Kalașnikov.
- Echipamente de geniu
- Sistem satelitar militar de telecomunicații (SSMT)
- Sistem informatic de telemedicină a apărării (SITA)
- Radar de dirijare la apropiere și aterizare mobil/RDAAM
- Capabilitate strategică de evacuare medicală rapidă și transport personal de conducere și stat major
- Revitalizarea aeronavelor C-130 și modernizarea sistemului de avionică al acestora
- Modernizare fregate / Un program de modernizare și dotare cu armament a actualelor fregate TIP 22 care ar fi trebuit modernizate în cadrul contractului eșuat pentru corvete.
- Sisteme contra UAS …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Ministerul Educaţiei alocă 1 miliard de lei pentru „masa sănătoasă“ a 600.000 de elevi, dar nu ştie cine va livra mâncarea în 1.400 de şcoli. Ligia Deca a pasat responsabilitatea la primari, primarii au mutat-o la directorii de şcoli şi în tot acest timp copiii vin cu sandviciul de acasă Săptămâna trecută, 88 de copii dintr-o şcoală din Mehedinţi au ajuns la spital cu toxiinfecţie alimentară după ce au consumat mâncarea primită la şcoală prin programul „Masă Sănătoasă“ ♦ Peste 1.400 de şcoli primesc sau vor primi mâncare de la firme private pe care Ministerul Educaţiei nu le poate numi. Nepăsare sau incompetenţă? Taverna Drobeta 2007 SRL, firmă cunoscută în judeţul Mehedinţi după brandul restaurantului – Taverna Sârbului, este cea care a livrat mâncare săptămâna trecută la şcoala generală din Vlădaia, unde 88 de copii au ajuns la spital cu toxiinfecţie alimentară. Ca aceasta mai sunt alte firme care care au câştigat contracte pentru a furniza mâncare în şcoli prin programul „Masă Sănătoasă“, de care nu ştie nimeni. …. Practic, deşi Ministerul Educaţiei alocă peste 1 miliard de lei pentru „masa sănătoasă“ destinată la 620.000 de elevi, nu ştie cine va furniza mâncarea sau dacă va fi livrată în cele peste 1.465 de şcoli. Ligia Deca, şefa instituţiei, a pasat responsabilitatea către primari şi directori, iar datele despre furnizori nu sunt centralizate, deşi transparenţa e des invocată de guvernanţi..… Dincolo de faptul că Ministerul Educaţiei nu ştie cine sunt furnizorii din programul naţional „Masă sănătoasă“, care se adresează în acest moment la peste 620.000 de preşcolari şi elevi din 1465 de şcoli, nu ştie nici dacă ajunge mâncarea la ei. „Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice“, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Pentru primari, responsabilitatea găsirii furnizorilor s-a dovedit a fi o pălărie mult prea mare. Unii se „plâng“ public că s-au înscris prea mulţi furnizori la licitaţie şi că nu pot gestiona situaţia, aşa că au pasat, parţial sau total, răspunderea către şcoli. Problema e că directorii de şcoli nu pot semna contracte, deoarece multe instituţii nu au personalitate juridică. Astfel, „masa caldă“ promisă de guvern se reduce la un simplu sandviş adus de acasă.….” Integral: https://www.zf.ro/
“Cercetătoarea Thea Ionescu: Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă …. Întrebată care sunt cauzele pentru care școala românească se axează majoritar pe învățarea conceptelor abstracte, Thea Ionescu a declarat: „una din cele mai mari probleme e hârțogăraia pe care o au de făcut [profesorii – N.Red.]. Într-una au de făcut tabele. Gândiți-vă la diriginți, câte au de făcut pentru Săptămâna Verde, pentru Școala Altfel. Poate eu sunt profesor de chimie, trebuie să mă gândesc la ce să fac pe lângă planificarea mea, trebuie să fac tabele mereu cu alte situații, să le trimit părinților să le semneze, să le trimit directorului. Or cu asta se pierde foarte mult timp. Eu, ca profesor, pierd din timpul meu de pregătire pentru orele cu copiii” „Important este să vedem că astăzi le vine informația cu lucrurile colaterale pe care le au de îndeplinit și mâine deja trebuie să și trimită dovada sarcinii realizate și tabelele întocmite. Or nu merge așa, pentru că eu astăzi după-masă aveam de corectat testele de ieri ale copiilor, să pot să le dau feedback repede. Dacă tu intervii birocrat peste activitatea mea, atunci mă forțezi să nu le mai corectez, deci să nu le mai dau feedback. Le dau feedback săptămâna viitoare, când copiii au uitat ce au scris și nu mai primesc exact beneficiile testării. Eu, ca profesor, mă grăbesc cu lecția nouă, fără ca elevilor să le fie clar tot din lecția asta. Și de ce? Pentru că peste noapte cuiva i-a trebuit un tabel. Asta are efect negativ asupra actului de învățare și cred că astfel de decizii au efect negativ și asupra stării de bine a profesorului. Poate sunt profesor de chimie pasionat și vreau să fac chimie cu copiii, iar tu toată ziua îmi dai tabele, statistici și cerințe peste noapte, ca să știm să gestionăm copiii cu nu știu ce tip de probleme, când acolo ar trebui să ducem un anumit tip de profesori și să îl las pe profesorul de chimie să-și predea pasionat chimia. ….” Integral: https://www.g4media.ro/
“Iulian Nedea, co-fondator Simtel. Să aducem românii acasă din Europa. Nu este o politica bună să importăm forţă de muncă din Nepal sau Egipt România se confruntă cu o problemă structurală majoră, pe care politicienii şi statul român nu doar că au ignorat-o, ci au şi exploatat-o în mod convenabil. Aproape 5 milioane de români au părăsit ţara în ultimele decenii, formând o diasporă puternică şi dinamică. În 2023, remitenţele acestora au atins un record de 6,5 miliarde de euro, bani care au susţinut enorm economia României. Aceşti bani, au un impact economic semnificativ prin efectul de multiplicare. Remitenţele au o caracteristică importantă: ele intră direct în economie, generând un ciclu de cheltuieli şi investiţii. Aceşti bani sunt folosiţi pentru consumul imediat – alimente, bunuri de larg consum, servicii – ceea ce stimulează afacerile locale. La rândul lor, aceste afaceri investesc pentru a răspunde cererii crescute, ceea ce generează locuri de muncă noi şi dezvoltare. Efectul de multiplicare al acestor fonduri poate fi de 2-3 ori valoarea lor iniţială, ceea ce înseamnă că impactul total al celor 6,5 miliarde de euro poate ajunge la 13-19 miliarde de euro în economie. Beneficiarii direcţi sunt familiile românilor din diaspora, dar efectele se resimt în toate sectoarele economice: retail, servicii, construcţii şi agricultură. Politicienii şi statul român, însă, au profitat de acest flux de bani fără a se gândi la consecinţele pe termen lung. Le-a convenit plecarea masivă a românilor deoarece banii trimişi înapoi în ţară au ajutat la stabilizarea cursului valutar şi la acoperirea deficitului bugetar. În loc să dezvolte politici care să atragă înapoi forţa de muncă pierdută, au preferat să gestioneze pasiv acest flux de bani, permiţându-le să evite reformele economice necesare. Însă, această situaţie nu mai funcţionează doar într-o singură direcţie. Odată cu importul masiv de muncitori din ţări precum Nepal sau Egipt, România devine martoră unui nou fenomen de remitenţe inversate – banii câştigaţi de aceşti muncitori sunt trimişi înapoi în ţările lor de origine. Acest flux invers anulează treptat efectele pozitive generate de remitenţele diasporei româneşti, iar presiunea asupra economiei interne creşte. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“PNL Prahova – Liderul filialei, scăpat de un dosar penal de corupţie prin prescrierea faptelor, deschide lista pentru deputaţi. Cătălin Predoiu, primul pe lista pentru Senat. Roberta Anastase, scoasă de pe liste după patru mandate în Parlament PNL Prahova şi-a anunţat recent, listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din acest an. Pentru Camera Deputaţilor, lista este deschisă de preşedintele interimar al filialei judeţene, Mircea Roşca, condamnat pentru corupţie, cu condamnarea anulată în urma demersurilor privind justiţia făcute în vremea lui Liviu Dragnea şi a lui Florin Iordache, şi scăpat definitiv de acuzaţii prin prescrierea faptelor. Pentru Senat, lista este deschisă de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a învins-o, în urma unui vot intern pe Roberta Anastase, până nu demult unul dintre liderii cu influenţă în PNL Prahova. Surpriza constă în faptul că Anastase nu se mai regăseşte deloc pe listele de candidaţi prezentate de organizaţia judeţeană de partid. Printre candidaţii propuşi de PNL în Prahova se regăsesc fostul candidat al PNL pentru Primăria Ploieşti, un fost prefect din perioada în care Guvernul era condus de Viorica Dăncilă, un fost şef al Poliţiei judeţene Prahova şi doi foşti viceprimari, unul fost lider în PSD şi în Pro România. …. Lista pentru Senat este deschisă de ministru Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La votul secret din filială, acesta a obţinut 45 de voturi, în timp ce Roberta Anastase a avut cinci voturi. Pe locul al doilea se află Gabriel Tudoran, om de afaceri. La Camera Deputaţilor, Mircea Roşca, judecat pentru corupţie, condamnat, cu condamnarea anulată şi apoi scăpat definitiv de acuzaţie din cauza prescrierii faptelor nu a avut contracandidat pentru locul unu pe listă. ….” Integral: https://www.news.ro/
“Ce constructori auto chinezi au sau îşi fac fabrici în Europa şi în ce ţară. Europa de Est este în prim-plan Uniunea Europeană va decide până pe 30 octombrie dacă va majora tarifele pe maşinile electrice care pătrund în bloc din China. Noile tarife, deşi vor fi semnificativ mai mici decât cele de 100% impuse de SUA şi Canada, vin totuşi într-o perioadă în care constructorii auto chinezi sunt nerăbdători să pătrundă pe piaţa europeană, scrie The New York Times. ….Joint venture-ul companiei chinezeşti cu multinaţionala Stellantis NV, numit Leapmotor International, a început să livreze maşini electrice în Europa în această lună. CEO-ul Stellantis Carlos Tavares a dorit ca joint venture-ul să comercializeze mai întâi maşini asamblate în China înainte de a decide începerea producţiei full-scale la o unitate din Polonia. „Suntem într-o fază de pregătiri“, a declarat CEO-ul Leapmotor International, Tianshu Xin. „Producţia oficială a modelului T03 va începe în trimestrul IV“, a precizat acesta, referindu-se la maşina electrică urbană. Alegerea Poloniei s-a bazat pe „costuri, calitate şi capacitate“, potrivit acestuia. Nu au fost oferite ţinte legate de unitatea din Polonia. Şi constructorul auto chinez Geely analizează locaţii pentru o fabrică în Europa, acesta purtând în prezent negocieri cu guvernul polonez cu privire la o unitate de producţie de maşini electrice în această ţară, relatează Reuters. …. În Ungaria, gigantul auto chinez BYD şi-ar putea începe producţia de la uzina din Szeged în a doua parte a anului 2025. Şi Bulgaria a găzduit un gigant auto chinez. În 2012, Great Wall Motors lansa operaţiuni de producţie în această ţară, însă aproape cinci ani mai târziu, Litex Motors, compania bulgară care ar fi trebuit să asambleze maşini ale acestei mărci pe plan local, a intrat în faliment……” Integral: https://www.zf.ro/
“Știați? ”L”-ul de la PNL vine de la ”Lingăii lui Iohannis” Mass media a repetat în ultimii 30 de ani un fals grosolan cu privire la denumirea și originile partidului PNL. Primul, și cel mai evident, este legătura între actualul PNL și un partid liberal interbelic, aspect pe care-l poate sesiza orice absolvent de 8 clase, întrucât există diferențe majore de doctrină, orientare politică și calitate umană între cele două. Alt fals este cel referitor la L-ul din acronim, pe care multă lume îl confundă cu „Liberal”. În realitate, „L”-ul provine de la lingău, numele corect fiind „Partidul Național de Lingăi”. ….Desigur, cel mai cunoscut lingău este Rareș Bogdan, dar acesta nu este o excepție. În PNL, conform statutului, toți trebuie să fie lingăi, de la președinte până la ultimul membru. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“11 milioane de euro abandonate în câmp: Spitalul Mobil Iași a început să fie mâncat de rugină / Modulele și cea mai mare parte a instalațiilor și echipamentelor au ieșit din perioada de garanție….”
https://www.g4media.ro/11-milioane-de-euro-abandonate-in-camp-spitalul-mobil-iasi-a-inceput-sa-fie-mancat-de-rugina-modulele-si-cea-mai-mare-parte-a-instalatiilor-si-echipamentelor-au-iesit-din-perioada-de-garantie.html