Revista Presei – 27 noiembrie.„Degeaba fac paturi, degeaba inventează secții. Să aduci un pat și să conectezi o lampă de oxigen la priză, care mai și sare în aer, nu înseamnă că ai dotat spitalele.”
| 27/11/2020 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 27 noiembrie! Vremea va fi rece dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi mai mult senin, exceptând zonele de câmpie, unde în prima parte a zilei și în orele nopții local se va semnala nebulozitate joasă și ceață. Ceața se va asocia trecător cu burniță sau cu depunere de chiciură. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 4 și 12 grade. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -9 și 3 grade, mai scăzute în depresiuni, până în jurul a -14 grade în cele din estul Transilvaniei, dar și ușor mai ridicate pe litoral, până la 5 grade. In Bucuresti vremea va fi rece dimineaţa şi noaptea. Pe parcursul zilei cerul va fi mai mult senin. Noaptea probabilitatea de nebulozitate joasă sau ceață va fi ridicată. Temperatura maximă va fi de 9…10 grade, iar cea minimă de -2…0 grade, mai scăzută în zona preorășenească, spre -4 grade.
Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului? În ultimele cinci săptămâni, Bucureștiul conduce detașat la numărul de cazuri noi de COVID-19. Incidența medie la 14 zile, conform ultimului calcul, este de 6,62 / 1.000 de locuitori. Se impune o carantină în Capitală? Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu va impune o carantină națională după alegerile din 6 decembrie. În același timp, Iohannis a subliniat că, în orașele carantinate, datele arată o scădere a infecțiilor. La Institutul Matei Balș din București, din cauza numărului mare de pacienți cu forme severe, unii dintre aceștia beneficiază de terapie cu oxigen în paturi de campanie amplasate pe holurile spitalului…..Marinescu a precizat pentru Europa Liberă că în București și zonele dimprejurul capitalei sunt disponibile circa 150 de paturi de ATI COVID. Dar cifrele nu spun întreaga poveste…. „Numărul real de paturi de ATI ține însă de personalul care îngrijește pacienții. La Matei Balș avem 20 de paturi. Teoretic, am putea extinde, suplimenta numărul paturilor ca mobilier și al ventilatoarelor, dar nu avem personal care să îngrijească pacienții în acele paturi”, subliniază medicul. Adrian Marinescu spune că ar lua imediat următoarele trei măsuri:
- „Aș folosi toate spitalele mari din București, care pot să meargă pe dublu circuit (COVID și NON-COVID) pentru tratarea pacienților, inclusiv cei care necesită internare în ATI. Apoi, aș face o testare extinsă cu teste PCR și cele mai performante teste antigen de pe piață”.
- „Dacă aș avea 100.000 de teste pe zi (PCR+antigen), aș face anchetă epidemiologică profesionistă și rapidă și aș izola tot ce înseamnă pozitivi și contacți direcți”.
- „Aș introduce un sistem mai performant de call center și comunicare cu populația”.
Dacă după toate aceste măsuri nu s-ar vedea o ameliorare, atunci Adrian Marinescu spune că s-ar gândi la o carantină. „Însă ea are un dezavantaj: e pe durată scurtă. Nu va mai fi niciodată o carantină de luni de zile ca în primăvară”, subliniază medicul….. In ceea ce privește paturile ATI-COVID din București, Zarafin apreciază că „e absurd să trimitem pacienți cu elicopterul din capitală în provincie” atâta timp cât Bucureștiul are „cei mai mulți medici și cea mai bună infrastructură din toată țara”. „Avem foarte multe secții așa numite verzi. Ar trebui transformate măcar parțial, cu personal cu tot, în secții COVID, pentru că noi, aici, abia mai respirăm”, avertizează Zarafin. Ea se întreabă unde sunt medicii promiși după examenul de specialitate. „La mine în secție, o tânără doctoriță și-a dat demisia și a plecat în Germania. Jumătate din asistentele mele sunt pozitive. Nici nu știu ce să mai zic”. „Tot ce cred că se mai poate face e să informăm oamenii cumva și să-i facem să înțeleagă pericolul, dar și faptul că nu e vina noastră că suntem puțini”, adaugă Laura Zarafin. „Trebuie să avem carantină acum, în toată țara” Profesorul universitar Răzvan Cherecheș explică pentru Europa Liberă că „în momentul acesta, la densitatea Bucureștiului și la evoluția cazurilor, da, aș carantina Bucureștiul”. Profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeș-Bolyai mai spune însă că această decizie ar trebui însoțită de un pachet de compensare a afacerilor închise și de deschiderea școlilor primare…. Cherecheș crede că România ar trebui să aplice modelul Slovaciei. După o întâlnire avută cu epidemiologi din Slovacia, el descrie mecanismul aplicat acolo, unde carantina a fost atât de dură încât și produsele ce puteau fi cumpărate din supermarketuri erau reglementate la stricta necesitate.
- Prima dată au impus carantină, dar au păstrat școlile primare deschise. Școala online la clasele 1-4 este absolut imposibilă și nu au vrut să piardă o generație întreagă.
- După trei săptămâni au organizat o testare voluntară națională a întregii populații. Circa 50% din oameni s-au testat cu teste antigen, iar Guvernul și-a asumat marja de eroare acestor teste. Au găsit 40.000 de cazuri și le-au izolat pe acestea și pe contacții direcți.
- În săptămâna următoare, toți cei care se testaseră au avut voie să revină în magazine și în clădiri publice. Ceilalți, netestații, nu. Practic, cei care nu s-au testat au fost izolați din circuitul economic și social timp de alte două săptmâni. ….Despre declarația președintelui Iohannis, Cherecheș afirmă că „președintele poate declara ce dorește, doar că nu are atribuții să decidă o carantină. Nu uitați, suntem în campanie. Din păcate, sănătatea publică nu poate fi separată de politic, iar declarațiile de acum sunt afectate de campanie. Trebuie să avem carantină acum, în toată țara”, conchide Cherecheș. Integral: https://romania.europalibera.org
Diagnostic pentru sănătatea României Medici care se întâlnesc zi de zi în saloane și cabinete cu virusul corona au povestit pentru Deutsche Welle despre epuizarea spitalelor și a unui sistem reglementat prin legi rămase în urma vremurilor…. Conform statisticilor oficiale, 20 de mii de bucureșteni s-au infectat cu virusul corona doar de la începutul lunii noiembrie. O medie de 820 pe zi. Dacă eliminăm zilele de weekend, când testările sunt mai puține, media crește semnificativ. Este vorba strict de bucureștenii testați. În realitate sunt mult mai mulți. Pentru că, în majoritatea situațiilor, contacții pozitivilor nu sunt verificați științific. Li se spune să se izoleze și să aștepte cuminți evoluția bolii. Până trece. Toți, însă, ajung să sune la Direcția de Sănătate Publică. Unii pentru a afla ce să facă cu boala lor, alții ca să știe cum pot să nu-și piardă locul de muncă sau să primească banii pe concediul medical, pentru că în izolare nu i-a tratat nimeni, nu i-a văzut nici un medic și nu au nici o hârtie care să ateste că au fost bolnavi….. De fapt, „autoritățile nu au fost pregătite să facă față pandemiei. Au avut proceduri dar nu le-au comunicat”. Apoi: lipsa digitalizării și a procedurilor duce la ineficiență. În call-center munceau medici. După ce că sunt puțini, „în loc să-i folosești unde este nevoie de ei, îi ții să răspundă la telefoane”, spune Rădună și trage linia: „Nu erau suficienți, nu erau eficienți și nu erau potriviți”. Acum sunt. Sunt voluntarii și răspund la telefoanele care sună într-una. Unele apeluri durează două minute, altele 40 de minute. „Într-o familie”, povestește Rădună, „pot fi cinci pozitivi. Trebuie să le iei tuturor datele personale, să vorbești cu ei, să îi calmezi. Unii vor să-și spună povestea lui. Uneori lumea mai trebuie și ascultată”. Apar, zilnic, fel de fel de situații. „Oamenii sună disperați pentru că nu sunt plătiți cu lunile. De multe ori, totul pleacă de la bani. Nu-și iau banii iar mulți chiar depind de fiecare leu. Nu au ce pune pe masă, nu au cu ce-și achita ratele la bancă. Și nu e vina lor că au stat în carantină”. Sau, spune Rădună, cel mai dur caz a fost cel al unui tip venit în București pentru o fetiță de opt luni cu probleme medicale, internată la spitalul Grigore Alexandrescu. Soția s-a pozitivat, a venit salvarea din Gorj să o ia în timp ce pe el l-au obligat să stea în carantină. „Era al nimănui. Am făcut noi, voluntarii, chetă, am chemat o salvare privată să-l ducă pe om, să stea la el acasă”….. Containerul de la Institutul Clinic Fundeni este bine dotat. Dar cele mai multe nu sunt, acuză medicii: „Degeaba fac paturi, degeaba inventează secții. Să aduci un pat și să conectezi o lampă de oxigen la priză, care mai și sare în aer, nu înseamnă că ai dotat spitalele. Nu e o problemă doar a acestui guvern. Dar acest guvern nu a încercat să facă nimic din ce putea, atunci când trebuia să facă. O sută de paturi în plus? La ce bun? Și dacă ar putea funcționa – dar nu pot – nu au cu cine funcționa. Nu paturile tratează bolnavii. Poți să faci 7000 de paturi de ATI și n-o să rezolvi nimic pentru că doctorii și asistentele și infirmierele și brancardierii și tot ce înseamnă tratamentul acestor pacienți gravi care au nevoie de suport și oxigen sunt prea puțini. Nu e personal. Nu sunt oameni. Medicii au plecat din țară. Asta a fost politica acestui stat de ani de zile, de la onor Băsescu, care a spus că nu e nicio problemă dacă pleacă medicii. Și acum se vede. Degeaba promit salarii mai bune. Da, 2000 de euro e un salariu bun pentru România. Dar medicul căruia i se oferă 10.000 de euro pe lună în Germania pleacă la zece mii”. Spitale calamitate În vară, la București, în curtea spitalului de urgență Elias, a fost ridicat, cu concursul societății civile, un alt astfel de spital modular. Premierul Ludovic Orban a mers la inaugurare și promitea, atunci, că se va apela la voluntariat, la detașări din alte spitale, unde nu există o încărcătură. „Activitatea Spitalului Elias nu va fi afectată, va trata în continuare toate urgențele și nu va reduce posibilitatea de a trata orice pacient care apelează aici. Asta va funcționa ca o secție separată, ca o secție externă, să-i spunem, care nu va afecta funcționarea normală a spitalului pentru celelalte boli”. Sunt cuvintele șefului Guvernului, în iulie 2020. În noiembrie 2020, realitatea, sintetizată de unul dintre angajații spitalului, stă cam așa: „Elias are opt anesteziști seniori și câțiva rezidenți care, împreună cu asistentele, asigură și cele 32 de paturi din modular, și spitalul de urgență. Nu există posibilitatea ca, după tura de modular, care durează o săptămână sau două, medicii și asistentele să se carantineze până este exclusă pozitivarea. Nu ai cum să asiguri continuitatea spitalului Elias. Iar situația a calamitat întreg spitalul”. …De șapte luni, terapiile intensive funcționează încontinuu. „Ce curățenie se poate face? Nu există timp de așa ceva. Poți da cu mopul pe sub paturi și să ștergi bine patul cu dezinfectant. Ca să sterilizezi de microbi ar trebui să nebulizezi, să închizi secția două ore, să aerisești alte două ore. Secțiile UPU, camerele de gardă sunt secții covid. Pacienții sunt triați afară. Se intubează oamenii de la ușa spitalului și așteaptă pe holuri. Un pat eliberat în ATI este în cinci minute ocupat de un alt pacient. Infecțiile nosocomiale sunt la ordinea zilei, nu doar în România ci în toată lumea. Mulți veniți cu covid mor de suprainfecție. Dacă ai avut o klebsiella acolo, îți mai iese când se închide secția sau când se termină covidul”. …. Mulți sunt de părere că autoritățile „au pierdut controlul. Trebuiau să testeze în disperare. Să testeze tot. Și să izoleze apoi tot. Te lauzi că ai crescut capacitatea de testare la 50.000 pe zi, dar tu nu depășești niciodată 38-39.000! E de râs. Acum vor trebui să închidă după alegeri, altfel ajungem mai rău ca Italia. Este singura variantă de a opri nu doar pandemia ci și saturația sistemului medical. Când redeschizi, revine încet-încet. Dar o vreme ții închis obligat, oprești întâlnirile. Mai scade numărul de îmbolnăviri și obții trei-patru luni mai liniștite: Vine primăvara, poate iese vaccinul, poate vine căldura, poate moare virusul. Dacă nu, mai închizi o dată. Economia o distrugi oricum – nu prin lockdown, ok, dar nu va mai avea cine să se ducă la muncă”. În vremea aceasta, restul spitalelor au rămas să funcționeze la capacitate redusă. Din cauza normelor de protecție sanitară, din cauza introducerii în circuitul spitalelor suport, din lipsă de cadre medicale. „Până la urmă, dacă tot detașezi personal în centrele de covid, ce faci cu restul pacienților? Că oamenii se îmbolnăvesc și de alte boli. Eu am listă de așteptare până în ianuarie. Mi-am operat acum pacienții pe care i-am văzut în aprilie. Nu am operat încă în privat, mi se pare inuman, simt că bag mâna în buzunarul omului. Dar dacă nu voi avea încotro, acolo vom ajunge. Eu, doctorul, nu voi suferi. Dar oamenii își vor vinde casele ca să trăiască”, avertizează unul dintre medici. Într-un final, criza COVID-19 ar putea să se termine în România mai repede, crede un epidemiolog, și își argumentează ipoteza: „Dacă raportezi 10.000 de cazuri pe zi ai de fapt cel puțin 30 de mii. Dacă tu ai făcut covid, partenerul tău rămâne în izolare cu tine două săptămâni, netestat. Probabilitatea ca dintr-o familie în care unul e pozitiv simptomatic să mai fie cel puțin unul sau doi este foarte mare. Dacă înmulțim cu ultimele 21 de zile (cele cu zece mii de cazuri raportate), cam în cât timp se îmbolnăvește populația actuală a României? O parte se vor vaccina, alții au anticorpi pentru că au făcut boala, unii dintre ei știu că au făcut-o, alții nu știu, dar au un fel de imunitate, cât o dura ea. În trei luni avem imunitate de turmă. Cu ce ai mai avut până acum, gata, s-a terminat pandemia. Dar, înainte de asta, pe la începutul lui 2021 vor fi în jur de 200 și ceva de morți pe zi. Vom avea un bilanț total de peste 20 de mii morți înainte de a se stinge pandemia. Iar până atunci se vor infecta și vor muri și multe cadre sanitare”.Integral: https://www.dw.com
“Mama” Polidinului, despre controversele din jurul serului anti-COVID: “Orice vaccin trebuie sa treaca testul increderii publice” ….Dr. Sylvia Hoisie a explicat ca increderea oamenilor in diverse vaccinuri a constituit dintotdeauna o variabila, depinzand de cultura, de dispozitia de a accepta sau nu efectele progresului stiintelor asupra societatii umane, de experienta individuala a fiecaruia. Potrivit sursei amintite, multe dintre intrebarile legate de noul vaccin sunt justificate. “Asistam, de altfel, la efortul de a gasi macar un tratament eficient al celor imbolnaviti, efort care nu odata a dat gres, tocmai pentru ca lumea cercetarii medicale a trebuit sa se adapteze din mers, si foarte repede, la provocare bolii, cu manifestarile ei, fie violente, fie asimptomatice. Daca nu s-a putut stabili un tratament, cum s-ar putea prepara vaccinul care sa previna o boala care n-are inca leac, se intreaba, pe drept cuvant, foarte multi oameni?”, a declarat Dr. Hoisie pentru “Adevarul”. In acelasi interviu, Dr. Sylvia Hoisie a mai declarat ca “orice vaccin trebuie sa treaca testul increderii publice”. “Dar sa nu uitam ca ne luptam cu boala cauzata de COVID de nici un an, in vreme ce alte vaccinuri au avut nevoie de ani de zile ca sa devina componente acceptate ale preventiei bolilor. Cercetarea medicala a aflat despre existenta virusului abia din ianuarie 2020, deci de mai putin de unsprezece luni. Stabilirea cauzalitatii bolii, coroborarea a ceea ce se stie si se practica indeobste in productia de vaccinuri cu aceste cauzalitati, experimentarea in laborator, pe animale, apoi pe oameni, a durat, dimpotriva, in comparatie cu ce s-a intamplat cu alte vaccinuri, foarte putin, caci suntem anuntati ca autorizarea a cel putin trei vaccinuri este aproape de final. Demonstrarea eficientei unui asemenea vaccin este o chestiune de durata si tocmai rapiditatea cu care s-a lucrat acum poate alimenta indoielile multora. Dar avansul stiintei medicale poate garanta succesul unui vaccin preparat chiar si atat de repede, fata de standardele obisnuite”, a mai declarat Dr. Hosie. “Eu ma voi vaccina sigur cu vaccinul anti-COVID, doar nu stiu daca si cum voi putea sa-l obtin”, a mai declarat “mama Polidinului”. Integral: https://ziare.com
Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamă că nu are ce căuta în fruntea ministerului …. Jumătate din măştile de pe piaţă sunt „neconforme”, se plânge ministrul economiei, dl Virgil Popescu. „Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“. Ca la casele de pariuri. E bine jumătate, sau mai pun un procent? Este greu de înţeles dacă oameni de aceştia râd de tine sau te cred prost de-a dreptul. Pentru că cel care certifică punerea pe piaţă a măştilor şi care „marcă banul”, cum spunem noi, cei de prin cartierele Bucureştiului, este chiar ministrul mai sus-numit. Nu era cumva apropiat al PNL domnul Ionel, de la Unifarm – cel cu mita de 700.000 mil. euro pentru achiziţionarea de măşti? Nu ştim azi câţi bani a cheltuit statul cu pandemia. Pentru ca statul nu ne spune. Ştim aşa: jumătate dintre măştile pe care noi, o familie oarecare, le cumpărăm la final de săptămână, nu pot fi folosite pentru că li se rupe elasticul înainte de a fi puse pe faţă. Şi sunt cumpărate din farmacii, nu din curtea vreunui neisprăvit de traficant de măşti. Cum pot ajunge în farmacii măşti chirurgicale ce nu pot fi folosite de oameni? Probabil pe undeva la 40 de miliarde de lei este, deocamdată, cheltuiala statului cu pandemia – este o scurtă şi deloc exactă socoteală, care pleacă de la datele privind deficitul şi datoria publică. Dar la fel de bine s-ar putea ca oamenii să plătească, la rându-le, încă jumătate din această sumă. Pentru că măştile nu sunt date de stat, dar sunt obligatorii. Clorul cu care ştergi pardoseala după orice ieşire din casă nu este gratis, cum nu este nici spirtul cu care ştergi mânerele uşilor, cum nu este gratis nici gelul pentru mâini şi nici prosoapele de unică folosinţă. Nu asta este o problemă. Dar, dacă jumătate din măşti sunt o bazaconie, de ce nu ar fi la fel jumătate din sticla de clor, jumătate din batiste şi jumătate din ce vreţi dvs? Oamenii nu fac mofturi, oamenii plătesc, în fond şi la urma urmei, pentru sănătatea lor. Dar cine le certifică decizia? Cum poţi să vii şi să spui că jumătate din piaţă este falsă, fără să şi spui, „X”, „Y” este cel care introduce în piaţă marfă stricată? Măcar preşedintele Iohannis a învăţat să se dea cu fundul de pământ ca un copil nemulţumit: PSD în sus, PSD în jos! Conduce România de 6 ani, dar de vină pentru rău din ţară este PSD. Sondajele susţin că sunt mulţi oameni sceptici faţă de vaccinul care ar putea pune capăt acestei deja prea lungi poveşti. Păi, dacă masca-i falsă, de ce n-ar fi şi vaccinul? Poliţistul nu se uită la tine şi-ţi arde o amendă, dacă nu ai mască. Dar ministrul economiei dă doar un mesaj „că acest lucru trebuie să înceteze” pentru cei care pun falsuri pe piaţă, falsuri care pot costa sănătatea oamenilor. Integral: https://www.zf.ro
Asociatii ale magistratilor cer demiterea Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu. Magistratii considera ca mandatul a fost “dezastruos”, comparabil in efecte cu cele ale ministrilor Florin Iordache si Tudorel Toader …. “Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie concluzioneaza ca mandatul Ministrului Justitiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse in perioada in care ministri erau domnii Florin Iordache si Tudorel Toader. In interesul unei justitii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu, pentru mai multe aspecte”, au transmis, miercuri, cele doua organizatii ale magistratilor, intr-un comunicat de presa. Potrivit magistratilor, principalele zece motive pentru care ministrul Predoiu ar trebui demis sunt: 1. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin tergiversarea si blocarea modificarilor legilor justitiei, vitale pentru functionarea autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Desi actualul Ministru al Justitiei este in functie de peste un an, “legile justitiei” in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani. 2. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin declansarea, imediat dupa investire, a procedurii de numire in functie a procurorilor de rang inalt si propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori. 3. Promovarea in spatiul public a unor noi modificari ale “legilor justitiei” de natura a afecta grav independenta justitiei. 4. Refuzul sesizarii Comisiei de la Venetia cu privire la proiectele de modificare a “legilor justitiei” prezentate la 30 septembrie 2020, desi prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeana a solicitat “punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia 5. Neluarea masurilor necesare prevenirii raspandirii COVID-19 la nivelul institutiilor din cadrul autoritatii judecatoresti. 6. Dezinformarea publica privind cazurile de Covid-19 din penitenciare. 7. Lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificari ale Codului de procedura penala, care sa transpuna dispozitiile Deciziei nr. 55/2020 a Curtii Constitutionale a Romaniei. 8. Politica dezastruoasa de resurse umane. Lipsa unor demersuri serioase pentru modificari legislative imediate necesare desfasurarii concursurilor de admitere in magistratura, a examenelor de absolvire a Institutului National al Magistraturii si a examenelor de capacitate, precum si a transferurilor magistratilor. Integral: https://ziare.com
Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea …. Ministrul Justiţiei are multe de explicat, nu doar despre cum s-a diluat anticorupţia sau despre dosarul de spălare de bani, închis recent, în care personajul central era un prieten bun al lui Liviu Dragnea, căruia actualul ministru al Justiţiei i-a fost avocat: Costel Comana, cel care s-a sinucis în toaleta avionului pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui. E interesantă şi fotografia ministrului Cătălin Predoiu şi cu fostul său amic acuzat de corupţie: Florin Secureanu, fost director al Spitalului Malaxa, descoperit că ar fi furat sume mari de bani, încearcă să impresioneze cu această poză, în aşteptarea unui prim verdict din partea judecătorilor. Cătălin Predoiu crede că un avocat n-ar trebui să aibă scrupule atunci când îşi alege cazurile, aşa că nici corupţia, nici traficul de arme nu-l deranjează pe ministrul Justiţiei. Nu foarte demult, l-a apărat pe Resit Tavan, cetăţean turc acuzat, între altele, că vindea ilegal arme americane în Iran. Ministrul Justiţiei este un pragmatic, e jucătorul care vrea să câştige la fiecare mână, maleabil, supus în faţa celui care l-a ridicat în funcţie, transpartinic, adus în politică de valul Tăriceanu-Patriciu, adoptat de Băsescu şi ulterior de Iohannis, Cătălin Predoiu s-a dovedit adeptul provizoratului şi al stagnării. Nu deranjează şi nu vrea să fie deranjat. Nu vorbeşte despre trecut şi nu-şi asumă greşelile, trece peste ele, ca un cal de curse peste obstacole. Totul e să nu se extenueze şi să nu se dea de gol înainte de vreme. Distorsionările produse în sistemul juridic de PSD în perioada lui Liviu Dragnea au fost păstrate, preluate, prelungite. Secţia Specială croită pentru a-i descuraja pe magistraţii din cazurile de corupţie (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie) pare să fi devenit folositoare şi pentru actuala putere, iar magistraţii vorbesc între ei despre o „justiţie a melcilor” şi despre intervenţiile care se fac pentru dosarele în care apar “galbenii”, adică liberalii, numiţi aşa după culoarea dominantă a siglei PNL. Pentru a relua dosarele de corupţie, şi cele de crimă organizată, Cătălin Predoiu nu avea neapărată nevoie de o majoritate în Parlament. Putea face, însă, cel puţin câteva lucruri decisive, cu susţinerea executivului din care face parte: ar fi putut cere accesul procurorilor la bazele de date ale Fiscului, ale Poliţiei şi chiar ale Serviciului Român de Informaţii, deşi Curtea Constituţională a scos SRI din activitatea de urmărire penală, prima dată în 2016, când Curtea a anulat toate probele obţinute de ofiţerii de intelligence pe baza protocoalelor semnate între reprezentanţii parchetelor şi cei ai Serviciului. A doua oară, la începutul anului 2020, când CCR a decis că probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională nu pot fi folosite în dosare penale. De patru ani, de când nu mai pot fi folosite interceptările SRI, politicienii români au respirat uşuraţi şi n-au vrut să înfiinţeze un serviciu independent, controlat eventual de Parlament, cu o lege clară prin care să fie evitate abuzurile şi care să se ocupe cu ascultarea telefoanelor infractorilor, fie ei corupţi, criminali, traficanţi. În acelaşi timp, vidul lăsat de Curtea Constituţională spre fericirea celor tentaţi de traficul de influenţă, putea fi umplut prin câteva prevederi ale unei Ordonanţe de Urgenţă. Cătălin Predoiu a preferat, în schimb, un proiect supus dezbaterii publice până la primăvară şi care, după cum scrie Adevărul, “e făcut special să pice din nou la Curtea Constituţională”. Pe de altă parte, fără interconectarea la bazele de date ale instituţiilor de forţă şi la ANAF, procurorii nu pot face mai nimic: nu au cum să-i verifice pe cei acuzaţi de fapte de corupţie şi nu-i pot găsi pe traficanţii de persoane. Dacă ar fi existat voinţă politică, într-o singură şedinţă de guvern s-ar fi putut rezolva aceste lucruri. Ministrul Justiţiei pare că se simte bine cu un corp de procurori fără dinţi, care nu are arme să lupte cu infractorii. Justiţia e deficitară în România, a spus-o Comisia Europeană în septembrie în primul Raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană. Legile justiţiei au fost modificate în defavoarea magistraţilor, sondajele arată că doar 37% dintre români consideră că justiţia este independentă. Această percepţie este explicată de oameni prin “imixtiunile sau presiunile exercitate de guvern şi de politicieni asupra justiţiei”, potrivit Raportului privind statul de drept. Sloganul „corupţia ucide” a fost abandonat, deşi dramele nu s-au terminat. Integral: https://adevarul.ro
Gargară şi politică …. Să plecăm de la “nucleul dur”. Avem PSD şi PNL, două partide cu nuclee specifice relativ stabile, unul pe la 22-25%, celălalt în jurul lui 16-18%. Alegătorii din această categorie nu ascultă decît gargara propriului partid şi fac aproape tot ceea ce este omeneşte posibil să se convingă, de fiecare dată, cu prilejul fiecărei alegeri, că apa chioară a propagandei partidului cu care se confundă e “pălincă” de cea mai bună calitate, în timp ce apa chioară a opoziţiei este mai chioară decît apa chioară. Orice s-ar zice şi orice s-ar întîmpla pe timpul campaniei electorale, votul lor este dinainte hotărît. Ici şi colo se mai schimbă unele elemente din configuraţia motivaţiei de vot, dar el are mereu aceeaşi culoare. USR-Plus, al treilea actor politic semnificativ electoral, dacă are deja un nucleu dur de alegători, atunci el este încă foarte restrîns, probabil în jurul lui 5-7%, asemenea UDMR. Cercul al doilea de mobilizare a votului este aşa zisa zonă satelitară. În general, votanţii aceştia sunt ataşaţi unui nucleu dur, dar relaţia este mai degrabă de tip clientelar. Îmi dai, îţi dau! Nu se identifică cu partidul respectiv, dar nici nu migrează chiar la prima adiere de vînt. Cu excepţia UDMR, care nu are de unde să adune voturi (mă rog, dacă nu i le face cineva cadou, din pix, cum a fost cazul unor înţelegeri cu PSD-ul) cercul acesta este de circa 10-12% pentru fiecare dintre principalele formaţiuni competitioare. Mobilităţile sunt în general în jurul lui 3-5% şi ele pot fi influenţate de ceea ce se întîmplă pe timpul campaniei electorale. Doar că factorul de influenţă este rareori cuvîntul, iar mult mai des “imaginea”, poza sau ipostazele în care se afişează candidaţii principali. Iar conţinutul care influenţează poza este aproape mereu acelaşi: “încrederea” pe care o inspiră. Măsura în care oferă alegătorului atît de necesarul sentiment de securitate personală, oricît de subiectiv ar fi el. În rest, singul factor capabil să mute voturi de la o culoare politică la alta este atitudinea de penalizare, care la noi funcţionează de fiecare dată fără greş. A treia categorie de vot este cel flotant. Nu mai mare de 9-11% din electorat. Un vot iniţial neasignat nici unui partid. Aceştia sunt oamenii care se hotărăsc cu cine votează în ziua votului, de regulă pe drumul de acasă pînă în faţa urnei. Interesant de remarcat este faptul că această specială categorie de votanţi nici nu aglutinează masiv în jurul unui pol, să zicem cel mai atractiv în alegerile respective, dar nici nu se difuzează aleator, adică relativ echilibrat, între competitori. Din această perspectivă, bătălia pentru voturile flotante este, la noi, decisivă pentru stabilirea ierarhiilor finale între principalii competitori. Acel unu, maxim doi la sută, care face dintr-un partid cîştigător şi din celălalt pierzător. În sfîrşit, ultima categorie, deloc nesemnificativă, este cea a absenţilor de la vot. Categoria aceasta se formează din contribuţia tuturor partidelor şi din toate cercurile clasice de vot. În ce proporţii şi cît volum pentru fiecare, iată cheia prea puţin vizibilă, dar hotărîtoare a rezultatului final al alegerilor. În condiţiile acestor alegeri, nu lipsa vorbăriei goale, a gargarei şi propagandei va influenţa mărimea votului absent, ci “teroarea coronavirusului”. Spaima băgată în sîn cu de-a sila şi întreţinută cu cheltuială mare de toate canalele media, mai ales tv, ar putea face ca masa votului absent şi a votului de penalizare să fie mai mare, mult mai mare decît de obicei, iar secţiunile să fie şi ele dezechilibrate. Mai mulţi absenţi din nucleu, decît în mod normal; mai mulţi absenţi din zona flotantă. Una peste alta, puse toate cap la cap, s-ar putea ca la alegerile cu concentraţie mult redusă de gargară în perioada campaniei, defavorizat să fie, cel mai mult, PSD. Cît îi va ajuta pe ceilalţi, rămîne de văzut! Integral: https://www.bursa.ro
Valeriu Nicolae: În 2008, ai primit “împrumut” de la Dan Voiculescu suma de 295.000 de EUR. Asta, în ciuda faptului că tu ai fost director la firma de consultață, controlată tot de Dan Voiculescu, pe care ai băgat-o în pământ (în 2007 firma a avut un “profit” de minus 204.992 de EUR). Nu contează, căci vei fi numit director la APIA în 2009. Numeroase firme legate de Dan Voiculescu depindeau atunci de banii de la APIA. Banii nu i-ai dat niciodată lui Dan Voiculescu înapoi. Cariera ta este o mizerie. Ai terminat Zootehnia, dar în tot timpul facultății ai dat din coate prin Liga Studenților. În 2003, în timp ce făceai un master în Management la Agronomie, făceai și cursurile de la Scottish (sic) Agricultural College și cele ale Institutului de Administrație Publică din Irlanda, erai referent la Universitate (din 2000, deși tu termini facultatea în 2002), consilier la Cabinetul unui Secretar de Stat și Coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare Europeană la Ministerul Agriculturii, ca orice puști de 24 de ani cu experiență zero în domeniu. În 2007, ajungi evaluator independent pentru Banca Mondială, căci din nou așa e bancul ăsta stupid în care trăim. În 2010, devii președintele partidului lui Dan Voiculescu și sluga lui. Faci tot ce are nevoie sfântul hoțoman turnător la Securitate și ajungi ministru în guvernele Ponta, cu toate că experiența ta practică în domeniu este zero, dacă nu te-o fi pus Dan Voiculescu să-i sapi grădina de sutele alea de mii de EUR primite împrumut. În 2014, nu îl vinzi pe Dan Voiculescu și pe Pantiș și nu ai desigur nimic de a face cu serviciile secrete, dar cei doi intră în pușcărie în timp ce cariera ta politică bubuie lângă Tăriceanu și Meleșcanu, alt nesecurist celebru. În 2017 îi trădezi și pe fosilele astea și faci, împreună cu Ponta, alt cinstit, partidul perfect pentru caracterul vostru ProRomânia. Îl trădezi și pe Ponta. Ești acum pe listele PNL-ului la Argeș, căci tu de mic ai fost liberal, Orban luptă împotriva traseismului și porcii zboară. Daniel Constantin: “Asa a inceput colaborarea cu domnul Dan Voiculescu. Am preluat conducerea unei societati comerciale, care nu avea niciun angajat si pe care am lasat-o, dupa ani de activitate, cu peste 25 de angajati si cu un portofoliu important de proiecte aprobate de autoritatea de management.” Firma de care vorbește a avut maxim 18 angajați și când a plecat domnia sa erau 15 angajați și avea o datorie de 463 727 EUR. Sursa: https://www.facebook.com
Cât de bine o duc pensionarii în programele electorale ale partidelor. Economist: E miopie evidentă Pentru cei aproape 4,9 milioane de pensionari, apropierea alegerilor echivalează de multe ori cu promisiunea unei pensii mai bune. Programele electorale ale principalelor partide sunt pline de promisiuni care pe hârtie sună bine, dar sunt mai dificil de pus în aplicare. România este țara în care aproape un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă, iar pentru mulți alegerile sunt un bun prilej pentru a spera că se mai pot repara inechitățile unui sistem unde pensia minimă este 800 de lei, iar pensia medie pentru un judecător sau procuror este de 19.720 de lei, la nivelul lunii octombrie, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. „Cred că esențial este să fie integrat sistemul pensiilor în modul general de funcționare a economiei, pentru că așa vorbim despre creșteri de pensii sau tăieri pentru pensiile speciale, dar nu vorbim de modul de finanțare, de echilibrul bugetului de pensii, de proiecția acestui sistem în următorii zeci de ani, care este foarte mult influențată și de factorul demografic, nu e vorba numai de o decizie politică”, explică, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia. Acesta subliniază faptul că ”în platformele electorale se discută doar de punctul de pensie care trebuie să crească cu un procent sau altul , ceea ce este o miopie evidentă”. Dochia atrage atenția că problema este una de fond, în sensul în care ar trebui regândit sistemul pensiilor publice în funcție de numărul de persoane care sunt salariate sau au o formă de venit raportat la numărul de pensionari: „din acest punct de vedere, perspectivele sunt îngrijorătoare pentru că avem tot mai puțini oameni care lucrează și care plătesc contribuții care ar trebui să finanțeze un număr mare de pensionari”…..De asemenea, analistul economic atrage atenția că România are cel puțin două categorii „speciale” de pensionari. Pe de-o parte, categoria pensionarilor cu pensii speciale, pentru care ar trebui totuși regândite criteriile de acordare și impunerea unor restricții, pentru că „nu oricine care, întâmplător, a lucrat câțiva ani într-un domeniu trebuie să aibă dreptul la o pensie specială”, iar pe de altă parte, categoria celor cu pensia minimă, mulți dintre ei fiind persoane care au lucrat în agricultură și care au trecut în sistemul de pensii fără să fi contribuit la acest buget și care, din cauză că au venituri mici, ar trebui spijiniți, dar cu alte forme de ajutoare sociale – nu din bugetul de pensii…..Analistul economic Aurelian Dochia subliniază că o creștere a contribuției pentru Pilonul II ar subția și mai mult fondurile pentru pensia de stat (Pilonul I). „Cred că o mișcare rapidă de creștere a contribuției către Pilonul II înseamnă și o diminuare a contribuției către Pilonul I și atunci trebuie să ne întrebăm de unde se finanțează golul care apare. Nimeni nu vrea să răspundă și nici măcar să pună întrebarea aceasta”. Pe de altă parte, în cee ace privește finanțarea Pilonului II cu banii care ar reveni statului din exploatarea gazelor din Marea Neagră, Aurelian Dochia subliniază că statul ar trebui să aibă mai întâi acești bani pentru a vedea unde îi împarte. „Bugetul stă atât de rău și va fi într-o situație atât de critică în anii următori încât mă îndoiesc că va putea rupe din venituri pentru tot felul de cheltuieli”. Integral: https://romania.europalibera.org
Un an de la dezastrul din portul Midia. Guvernul nu a făcut niciun pas înainte pentru a opri exportul cu animale vii Exportul de animale vii a explodat după dezastrul de la Midia, mai bine de 2 milioane de animale părăsind România încărcate în 192 de vapoare cu destinații din Nordul Africii și Orientul Mijlociu, inclusiv în Golful Persic, în croaziere care durează până la 3 săptămâni și destinație unde temperaturile ajung chiar și la 50 de grade la umbră, informează Animals International. Organizația condamnă lipsa de acțiune a Guvernului României în anul care a trecut de la tragedie. Mai grav, Parlamentul României a dat o lege care înrăutățește situația pentru animale și poate declanșa un infringement din partea Comisiei Europene. De fapt, România exportă mai bine de 2/3 din ovinele trimise din UE către țări terțe și a urcat pe locul 2 la exportul de bovine, după Spania, surclasând în ultimul an chiar și Franța. Această creștere s-a petrecut în vreme ce Guvernul României nici măcar nu a publicat concluziile și măsurile luate în urma anchetei asupra dezastrului de la Midia. Guvernul a eșuat de asemenea să prezinte progresul realizat în legătură cu angajamentul pe termen mediu de a înlocui exportul de animale vii cu cel de carne.…. În ciuda dovezilor care arată că în timpul transportului pe timpul verii, animalele suferă din cauza caniculei, Parlamentul României a votat tocmai la mijlocul verii trecute o lege care permite explicit exporturile chiar și atunci când temperatura depășește 35°C dacă animalele sunt tunse și vapoarele încărcate cu 10% mai puține animale decât de obicei. Dar această prevedere încalcă Regulamentul UE 1/2005, care cere Statelor Membre să oprească exporturile dacă sunt prognozate temperature peste 30°C. „Legea a fost dezbătută după tragedia Queen Hind și initial urmărea îmbunătățirea condițiilor de bunăstare a animalelor transportate prin suspendarea exportului pe timpul verii și plasarea unui medic veterinar la bordul fiecărui vapor pentru restul anului, la fel cum a făcut și Australia. Dar interferența fizică a firmelor arabe de export de animale vii susținute de ANSVSA în dezbaterile Parlamentare au anulat aceste prevederi, legea fiind promulgată de președintele Klaus Iohannis într-o formă care încalcă legislația europeană. Asta arată cât de nemiloasă este această industrie”, a adăugat Păun….. Auditurile realizate de Comisia Europeană în porturile UE indică deficiențe majore, mai ales în România, țară care a autorizat mai bine de jumătate din flota care este în prezent utilizată la exportul de animale vii din UE către țări terțe. Comisia a concluzionat că aceste autorizații au fost acordate superficial și că aceste vapoare pun animalele în mare pericol. În plus față de aceste audituri, Comisia Euroepană a publicat în luna mai noua strategie care include revizuirea Regulamentului UE pentru transportul animalelor și care încurajează Statele Membre să păstreze valoarea adăugată în UE prin înlocuirea exportului de animale vii cu cel de carne. Integral: https://www.green-report.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/padurea-caraorman2.jpg?w=640&ssl=1)
UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Un șef din Romsilva primește, prin asociația lui, bani europeni pentru pădurea pe care oricum ar trebui să o ocrotească 11:59 Grișa Ivanov, șef al Ocolului Silvic Rusca, Tulcea, aflat în subordinea Romsilva, conduce de câțiva ani o asociație de mediu privată, prin care încasează bani europeni pentru protejarea pădurilor. Ultimul proiect pentru care Ivanov a primit bani vizează pădurea Caraorman, aflată chiar în perimetrul ocolului silvic condus de el. Ivanov neagă că s-ar afla în conflict de interese. Secretele „pădurii întunecate” Pădurea Caraorman, situată pe raza județului Tulcea, a fost declarată în anul 1940 monument al naturii, fiind una dintre cele mai spectaculoase zone forestiere de pe teritoriul țării noastre. Aici se află stejari care depășesc 30 de metri înălțime, liane, dar și un stejar cu o vârstă de 400 de ani, numit și „stejarul îngenuncheat”. Denumirea pădurii, Caraorman, provine din limba turcă și înseamnă „pădurea întunecată”. De gestionarea acestei bijuterii a pădurilor din România se ocupă, de ani buni, alături de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, și Grișa Ivanov – șeful Ocolului Silvic Rusca pe raza căruia se află Caraorman – angajat al Romsilva. Plătit din bani publici ca să apere pădurea Conform legilor care reglementează atribuțiile personalului silvic, Ivanov este cel care trebuie, în virtutea funcției pe care o deține, să: – gospodărească fondul forestier de care răspunde; execute controale în zonă pentru a se asigura de integritatea fondului forestier; – raporteze tăierile ilegale și alte infracțiuni asociate; răspundă de tratamentele, îngrijirea și regenerarea pădurilor pe care le administrează. În același timp, Ivanov este însă și șeful unei asociații de protecție a mediului, Asociația Danubiu, care încasează bani europeni pentru activități de conservare a pădurii Caraorman, de la Ministerul Fondurilor Europene. Astfel, în mai 2019, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), condusă de Ion Munteanu, a încheiat un contract de finanțare în valoare de 9.283.461 de lei, în parteneriat cu asociația lui Ivanov. Din suma menționată, valoarea fondurilor nerambursabile depășește 9 milioane – 7.890.961 de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 1.210.717 lei reprezintă bani de la bugetul de stat. Banii au fost alocați prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității. …. Conform unei anchete publicate de Patrick Andre de Hillerin pe site-ul catavencii.ro, Ivanov a fost partener cu ARBDD și în proiectul care viza conservarea Pădurii Letea din zonă. Jurnalistul a mai scris, printre altele, și că Ivanov a suferit o condamnare, dar a pus și o altă problemă – de ce nu s-a ocupat chiar Romsilva de conservarea pădurii? Integral: https://www.libertatea.ro
Preoții, între credință și negoțul cu sfințenie …. An de an, pelerinajele la biserici ce găzduiesc icoane ori moaște făcătoare de minuni adună tot mai mulți credincioși. Anul trecut, la Catedrala Metropolitană din Iași unde se află moaștele Sf. Parascheva, s-au adunat 150.000 de credincioși, un record de închinare și rugăciune laolaltă. Anul acesta, pentru sărbătoarea din 14 octombrie, din cauza restricțiilor impuse de autorități în fața creșterii alarmante a numărului de infectări și decese provocate de Covid-19, la catedrala din Iași au ajuns doar cîteva mii de pelerini. Pentru cei care nu au străbătut zeci de kilometri pe jos, agențiile de turism și-au oferit serviciile contra unor sume destul de piperate. De pildă, Agenția de turism Basilica Travel a Patriarhiei a organizat un circuit de trei zile și două nopți cu cazare la hoteluri de 2 și 3 stele (e vorba de stele românești) cu mic dejun inclus. Costul pentru o persoană a fost de 475 de lei. Adică 100 de euro. Catedrala în care se află moaștele sfinte a strîns, din pomelnice, lumînări, tămîie, cărți bisericești cîteva milioane de euro. Pentru Catedrala Mîntuirii Neamului s-au cheltuit din 2010 – cînd a fost sfințită piatra de temelie – pînă acum peste 150 de milioane de euro, 75% din costuri fiind alocate de guvern și de primăria Capitalei. Specialiștii estimează că pînă la finalizarea, în 2024, a edificiului sfînt costurile vor ajunge la 400 de milioane de euro. Pentru a avea o imagine a raportului cheltuielilor publice dintre sacru și profan, singurul spital modern construit în ultimele trei decenii, cel de la Mioveni-Argeș, care a devenit funcțional la începutul acestui an, a costat 68 de milioane de euro, adică jumătate din cît s-a cheltuit pînă acum pentru construcția catedralei. Statisticile arată că în ultimii 30 de ani au fost construite peste 8.500 lăcașuri de cult. Avem de 50 de ori mai multe biserici, mănăstiri și case de rugăciune decît spitale și de 4 ori mai multe decît unități de învățămînt preuniversitar. Politicienii s-au folosit mereu de altarul Bisericii, mai ales în campaniile electorale, semnînd un cucernic contract în care se angajau să finanțeze construirea de lăcașe de cult contra predicilor prin care preoții să-și îndemne enoriașii să voteze candidatul contractant pentru primării, parlament ori președintele țării. Odată ajunși în circumscripțiile puterii de decizie, fie că e vorba de miniștri, primari ori președinți de consilii județene, aceștia au alocat fonduri generoase pentru ridicarea unor noi lăcașuri de cult – în momentul de față, peste 1500 de edificii religioase se află în construcție. Chipurile unora dintre donatorii de bani publici au fost pictate și tronează dizgrațios printre sfinți, iar enoriașii îngenunchează la cucernicii negustori de sfințenie…..Dar un exercițiu simplu de aritmetică ne arată că dacă fiecare catedrală, biserică, mănăstire ori casă de rugăciune dintre cele 28.000 ar dona cîte 1000 de euro pentru a mai îmblînzi dezastrul prin care trecem, ar ajunge în spitale 56 de milioane de euro. Dublînd dărnicia, spitalele ar beneficia de 112 milioane de euro pentru a-și mări capacitatea de testare, reprofilarea unor secții non-covid, cumpărarea de echipamente necesare personalului medical și încă altele. Sumele ar putea fi triplate sau chiar înzecite de foarte multe biserici și catedrale prospere. …. A auzit cineva de o intrare a Preafericitului Daniel într-un un azil de bătrîni unde să țină o slujbă pentru cei exilați din casele lor? Mă tem că nu. În schimb, aflăm că la sfîrșitul lunii septembrie, Preafericitul împreună cu 20 de episcopi a descălecat la Bihor pentru sfințirea Catedralei Ortodoxe din Oradea şi a noii biserici de la Mănăstirea Izbuc din comuna Cărpinet, preasfîntul alai fiind cazat la un hotel de cinci stele de la Băile Felix. Cîți preoți au intrat într-un orfelinat pentru a vesti Cuvîntul „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu“? (Evanghelia după Marcu) Mă tem că pot fi numărați pe degete. Integral: https://www.dw.com
Ministerul Sănătății se chinuie de 6 luni să asambleze niște paturi ATI de la IKEA Dotarea cu noi paturi de terapie intensivă a spitalelor din România bate pasul pe loc de mai bine de şase luni! Potrivit unor documente interne, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat încă din luna aprilie 174 de paturi ATI marca „BÖLNAV” de la producătorul suedez IKEA, însă nici până acum nu a reuşit cineva să le monteze. „Avem zeci de angajaţi care lucrează non-stop încercând să le dea de cap. Fie vorba între noi, ne-am şi aruncat la modelul BÖLNAV când puteam să cumpărăm modelul MIERÄU, care are de două ori mai puţine şuruburi”, a recunoscut ministrul Nelu Tătaru.Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua.
https://www.politico.eu/article/questions-grow-over-astrazeneca-coronavirus-vax-trials/
https://www.wired.com/story/the-astrazeneca-covid-vaccine-data-isnt-up-to-snuff/?utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=bdd2fb01a0-briefing-dy-20201126&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-bdd2fb01a0-44146089
Bună ziua!
Începe să vadă schimbarea. – ”Lupta cu sistemul: Nicușor Dan a suspendat un funcționar care a dat aviz de defrișare pentru grădina unor case de pe Kiseleff, unde ar putea apărea blocuri de 4 etaje, și pe care primarul încearcă să o salveze de 10 ani”
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-24445219-lupta-sistemul-primarul-nicusor-dan-suspendat-functionar-pentru-dat-aviz-defrisare-pentru-gradina-unor-case-kiseleff-unde-putea-aparea-blocuri-4-etaje-care-acesta-incearca-salveze-10-ani.htm
Pentru Politeienii atasati, inca, de oarece valori conservatoare:
“Cultura e Capitală! /// Horia-Roman Patapievici – Civilizația și drepul de a ofensa”
https://www.facebook.com/uvtromania/videos/3670633732958721/
Am pus link cu varianta video, intreaga.
Cine vrea rezumate rumegate, are extrase in “presa noastra de ziare”, pe net.
Ziua buna tuturor!
For Those About To Rock, I Salute You! 🙂
Romania lucrului bine făcut.
https://m.adevarul.ro/news/politica/ce-salarii-nababi-sefii-asf-mai-mic-venit-incepe-70000-euro-1_5f9a7e015163ec427152c942/comment/3234726.html
Și legat de salariile ASF , au pierdut definitiv un proces.
https://m.hotnews.ro/stire/24445381
Plătesc din salariile lor ? Ceva demisii?
Nimic ? Batista pe țambal ?
Plătește Citu ? Noi împrumuturi ? 😄
“EXCLUSIV Pensiile speciale ale parlamentarilor se plătesc doar pentru mandate complete. Cele 99 de pensii acordate pentru mandate de doar 28 de luni sunt din legislatura 1990 – 1992 Niciun parlamentar nu primește pensie specială pentru mandat incomplet, se arată în răspunsurile oficiale transmise de Senat și Camera Deputaților la solicitările G4Media.ro. Potrivit acestora, indemnizațiile pentru limita de vârstă (pensiile speciale) plătite unor foști parlamentari pentru doar 28 de luni de mandat (doi ani și patru luni) se referă la legislatura 1990 – 1992….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-pensiile-speciale-ale-parlamentarilor-se-platesc-doar-pentru-mandate-complete-cele-99-de-pensii-platite-pentru-mandate-de-doar-28-de-luni-sunt-din-legislatura-1990-1992.html
Nu luați ca adevăr suprem ce scrie Adevărul despre Nadia Comăneci și Nicu Ceausescu.
Fițuica aia originală ” calciomercato.com” e un fel de hârtie igienică italiană.
Nu mai au ce scrie că fotbalul pierde miliarde cu pandemia.
Deci nu au ” sponsori” cu valiza de bani.
Și atunci scriu și ei ce pot sa mărească tirajul.
Cît timp Nadia nu declară public ce și cum cu Nicu Ceaușescu, tot este o speculație.
Presa asta românească e măreață, sublima. In general de c…t.
Buna seara.
De mult nu mi-a mai fost dat sa citesc un asemenea text, pur si simplu am ramas… “masca” la cata eleganta , cu cata elocventa a reusit medicul Gabriel Diaconu sa-si exprime gandurile , sa se adreseze unei lichele, cu L mare… Alte cuvinte ar fi de prisos, doar doua : teribil, memorabil !!!
“Nu știu ce fac alți oameni în ore târzii din noapte, dar eu aseară m-am trezit, spre miezul nopții, citind ordine de ministru în Republica Populară Română, din primăvara anului 1948.
De ce anul 1948? Pentru că domnul profesor Vasile Astărăstoaie, un om pe care continui să-l simpatizez în pofida lipsei de reciprocitate, este născut în august 1949.
Și domnia sa, om altfel erudit și cu aplecare spre carte, s-a lăsat la asfințitul vieții atras într-o companie lugubră, populată de inși a căror ferocitate îi descalifică de la masa dezbaterii. În limbaj popular, bădărani.
Un al doilea motiv are de-a face cu exilul auto-impus al familiei tatălui meu din Moldova în timpul războiului. Bunicii mei erau amândoi învățători. Nu i-am cunoscut pe niciunul. De la bunica Ana mi-a rămas o fotografie și umbra ei pe fizionomia unei mătuși care îi semăna ca două picături de apă. Iar de la bunicul Gheorghe mi-a rămas al doilea nume (George) și tablouri la care țin ca la ochii din cap.
Sunt multe motive pentru cei ce mi-au dat nume au fugit în Banat. Simplul fapt că au putut, în vremuri de război, să ajungă la Arad, și apoi să supraviețuiască restriștii, spune multe. Fără grija lor eu n-aș fi ajuns să fiu, căci tata mai avea trei frați, și în România era foamete imediat după război.
Al treilea, și ultimul motiv, este acela că în 1948 ministru al sănătății era încă Florica Bagdasar, doamna doctor Florica Bagdasar, soția regretatului Dumitru Bagdasar, unul din întâi descălecătorii neurochirurgiei românești. Soții Bagdasar au fost amândoi cooptați în guvernul Petru Groza, după câștigarea alegerilor fraudulos de către blocul comunist. Doctorul Bagdasar nu a mai apucat să vadă ororile care au urmat, forțarea abdicării Regelui Mihai, epurarea elitelor și colectivizarea forțată. Sarcina reformei sanitare a României în perioada imediat post-belică i-a revenit Floricăi.
Florica Bagdasar, cu studii medicale la Universitatea Harvard.
Florica Bagdasar, cu o pasiune extraordinară pentru sănătate publică, igienă și psihologie a copilului, a ajuns ministru când totul, împrejur, se prăbușea.
În România post-belică bântuia foametea prin Moldova. A fost nevoie de intervenții din partea familiei regale, și lanțului diplomatic discret, ca rezerve de hrană menite forțelor americane să fie trimise, cu aprobarea lui Harry Truman, spre acele zone unde, în urma războiului, aproape jumătate de milion de oameni riscau, în iarna lui 1946, să moară – la propriu – de foame.
După care a început efortul dramatic de-a resuscita rețeaua hospitalieră medicală, dar și re-deschiderea de cabinete medicale, de radiologie, laboratoare, farmacii etc. Sfârșitul războiului, pentru România a venit și cu schimbare fundamentală de paradigmă, cea stabilită de monarhie fiind înlocuită, abrupt, de filosofia centralistă, de stat, a sovietelor.
Ordin după ordin, când citești bibliografia, fac trimitere la câteva lucruri: răspândirea tuberculozei, nevoia de cadre sanitare medii, de laboratoare farmaceutice, dar și murmurul tăcut al epidemiilor.
Moldova și Dobrogea vedeau o suferință incalculabilă. Că era tifos exantematic, dizenterie, difterie, malarie, în aceste provincii la sfârșitul celui de-al doilea război mondial românii rămași aici o duceau nu greu, ci foarte greu.
Oamenii nu-și dau seama cât de dificil era să ai acces la minim instrumentar, sau să poți stabili igiena într-un spital, să institui minime reguli de asepsie/ antisepsie, să previi escaladarea infecțiilor și focarelor de epidemie în interiorul sanatoriilor. Din 1946, până în 1948, ordinele de ministru semnate fie direct de, sau în numele, ministrului Florica Bagdasar trădează o urgență fără de margini. Bagdasar însăși, deși avea și ea doar un plămân sănătos, mergea în zonele endemice, uneori însoțită de forțe de ordine, să convingă oamenii să lase bălțile să fie asanate cât să poată fi stinse focarele de malarie, sau să instituie ordinea în comunități unde lipsea până și apa potabilă.
Ultimul ordin semnat de Florica Bagdasar este datat 13 August, 1948, și privește stabilirea centrelor de colectare a serului convalescent (plasmă convalescentă), pentru tratamentul bolnavilor. Nici două săptămâni mai târziu, fără știrea ei, era eliberată din funcție și apoi supusă unui linșaj ideologic de ”organ de partid”.
Lumea în care s-a născut profesorul Astărăstoaie, căreia domnul profesor i-a supraviețuit, era neiertătoare. Era o lume căzută în disperare, marasm și sărăcie, redusă la reflexe primitive și instincte, deasupra căreia plutea indiferența, nepăsarea și pofta de putere a comuniștilor. Mulți dintre români, astăzi, îi datorează viața Floricăi Bagdasar. Libertatea lor de-a înjura autoritățile, sau să organizeze proteste contra ocultei mondiale care vrea să cipeze poporul, însuși faptul că s-au născut e în directă relație cu felul în care părinții, bunicii lor au fost salvați de la moarte de un medic.
Aceea este o lume pe care n-o mai vrem, vreodată, întoarsă. O lume în care accesul la servicii medicale de bază să fie îngreunat, și oamenii să moară, în necazul lor, unde i-a prins boala, fără putință să le întinzi o mână, să le dai un ajutor.
Și totuși e o lume, desprinsă și oarecum ireală, care se conturează acum în spitalele României, împinse la maximul capacității de povara pandemiei de COVID-19. În această lume a fost posibil incendiul de la Piatra Neamț.
În această lume avem spitale de campanie, corturi, oameni care se luptă pentru o gură de oxigen pe tărgi de multe ori improvizate.
Avem bătrâni care mor în case. Oameni care se ascund de autorități când dezvoltă simptome de pneumonie Covid, și care cheamă ambulanța când se apropie de buza morții și a disperării.
În această lume, profesorul Astărăstoaie, născut în vara lui 1949, la un an după demiterea Floricăi Bagdasar, se pierde în discursuri tortuoase și manifestă un surprinzător relativism moral, asta dacă nu afurisește semenii incapabili de o ”dezbatere onestă”.
Ce dezbatere să ai, și care e contextul moral în care ne regăsim? Ecuația e mult mai simplă decât și-o imaginează domnul profesor, una pe care Florica Bagdasar, dacă ar trăi, ar înțelege-o repede și-ar rezolva-o succint:
Suntem în război. În fiecare zi mor sute de români de o boală necruțătoare. Noi, ceilalți, umblăm năuci și ne ferim cât putem de bine, doar că niciodată nu te poți feri perfect. Nu se suspendă ea democrația într-o criză sanitară, dar să sădești zâzanie, și să inciți la ură sau discordie nu e democratic, cât o invitație la anarhie și suferință suplimentară.
Florica Bagdasar ar fi umblat prin spitale. S-ar fi asigurat că medicii au tot ce le putem oferi, omenești. Ar fi lucrat zi și noapte la măsuri, ordine de ministru, construcția infrastructurii încât să luptăm mai bine cu boala, dar și cu disperarea, cu moartea. Și, în cel mai frumos spirit al medicinii, ar fi luptat să obținem cele mai bune tratamente pentru bolnav, inclusiv antidotul, acel lucru care poate sfârși o epidemie.
Fără doar și poate că lumea lui 1948 cuprindea mai puține convenții, mai puține manuale cu reguli, și mai puțină obsesie cu efectele secundare ale unui tratament medicamentos,
Dar poate acei oameni înțelegeau ceva ce noi am uitat cu desăvârșire:
Nu doar tratamentele au efecte secundare,
Boala are efecte secundare. O răceală banală pentru unii devine pneumonie, care pentru unii devine detresă respiratorie acută (ARDS), după care mori.
Mori înzecit, însutit, înmiit față de riscul asumat odată ce te vaccinezi, sau primești tratament cu anticorpi monoclonali, ori cu antivirale de nouă generație.
Între a nu face nimic, și a face ceva, e infinit de mult loc. Un loc pe care profesorul Astărăstoaie îl ignoră, dar părinții săi nu l-ar fi ignorat.
Am vrut să-i aduc aminte de asta, tocmai pentru că a scris, scrie și va continua să scrie texte luate drept biblie de oameni periculoși, lipsiți de scrupule, apostoli ai extremismului, politicieni analfabeți, și saltimbanci sanitari.”
https://www.facebook.com/gdiaconu1704/posts/10164563753405361
Elocință am vrut să spun , nu elocvență…
Bună seara!
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24445792-maia-sandu-nu-vrea-discute-liderul-transnistrean-intalnesc-oameni-care-respecta-integritatea-teritoriala-moldova-trupele-rusesti-trebuie-retrase.htm
Prin această ATITUDINE, demnă, Maia Sandu tocmai i-a dat un pumn în gură mutantului de la Kremlin!…
De 6 ani, Ucraina negociază, la Minsk, cu ocupantul Crimeei!
Comparați și dumneavoastră!…
Oare, Doamna Maia Sandu are vreun sprijin de la Vest de Prut??? Sau mutul doar urmărește „cu atenție și îngrijorare”?