Revista Presei – 27 iulie.”Cum protejează Ministerul Mediului cetățenii români de poluarea produsă de marii jucători din industria lemnului”
| 27/07/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 27 iulie! Prin Banat, Crișana, vestul Maramureșului, dar și prin Oltenia avem parte de temperaturi minime de la 22 spre 24, 25 de grade, pentru ca în restul țării să avem un regim termic cu valori de la 18 spre 20 de grade. Prin zonele montane, depresiunile Transilvaniei, dar și prin sudul Dobrogei vom avea temperaturi minime spre 15 – 16 grade. Pe crestele montane ne oprim la 10 – 11 grade. Vorbim deja de o zi caniculară prin Oltenia, vestul Munteniei, Banat, Crișana (35 – 36 de grade), dar încălzirea este evidentă și în restul țării, maximele urmând să urce spre 32 – 34 de grade. Doar prin sudul Transilvaniei, Dobrogea și nordul Moldovei sunt posibile temperaturi de ”doar” 30, 31 de grade. În zonele montane valorile maxime ajung la 26 – 27 de grade, cu 20, 21 de grade pe creste. Condiții de ploi vor fi prin zonele montane, Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei. Bucuresti: 36/21 gr.C.
INTERVIU | Descoperirea impresionantă a cardiologului Gheorghe Cerin, după 15 ani de analiză a deceselor românilor din Italia: „Vârsta medie a decesului este de 48 de ani la emigranții români și de 79 de ani la italieni”…. De foarte mulți ani, dr. Cerin încearcă să salveze inimile pacienților cu cardiopatie și să le ofere o șansă la o viață mai bună și mai lungă. Face asta în Italia și în România….. Consideră profesia de medic o misiune: “Menirea medicului este aceea de a fi dedicat celor aflați în suferință”. Face asta de peste 40 de ani, dintre care aproape 30 dedicați chirurgiei cardiace. În prezent își desfășoară activitatea profesională atât în Italia, la Clinica San Gaudenzio din Novara, cât și în România. În 2007-2008, preocupat de problemele de sănătate ale comunității românești din Italia, a făcut o prima analiză statistică a cauzelor de deces ale românilor stabiliți acolo, pe un număr de 519 decese…. În Italia am plecat în 1992, cu o bursă de studiu în cardiologie. Candidau 40 de medici și au fost selectați în final doi: un cardiolog și un chirurg cardiac. La Milano, am început lucrarea de doctorat, iar apoi, doi ani la rând, a trebuit să revin câteva luni pe an să urmăresc evoluția acelor 120 de bolnavi cu infarct luați în studiu…..Am operat ani de zile în Italia bolnavi români pe cord deschis, și la Milano ca și la Novara. La un moment dat, când societatea românească a ajuns la o anumită bunăstare, am primit din partea celor care veneau la operație invitația de a construi un spital în România. Le-am răspuns însă că pentru a face un spital performant, nu este suficient să ai doar un medic profesionist și că un spital este o mașinărie foarte complexă….. Ce atitudine credeți că au românii din Italia față de starea lor de sănătate? Știm că stilul de viață are o foarte strânsă legătură cu starea noastră de sănătate. Iar sănătatea mea, ca emigrant, este capitalul meu cel mai prețios. Calitatea vieții unui imigrant nu poate fi desigur aceeași cu a unui rezident din țara respectivă. Cum să nu adormi la volan când ai două servicii și muncești din zori și până noaptea târziu? Așa cred eu că se explicau cele 50% din decesele românilor emigranți prin accidente de circulație și de muncă, la doar 35 de ani. Ceea ce am analizat eu referitor la decesele românilor din Italia se poate aplica cu siguranță și altor imigranți: albanezi, marocani, moldoveni sau ucraineni, pentru că la nivel de sistem, toată emigrația planetară reprezintă prin definiție un grup social foarte vulnerabil. Decesele românilor din Italia, analizate pe parcursul a 15 ani de zile Ați avut recent un eveniment online dedicat românilor din diaspora. De ce acordați o atenție atât de mare analizei acestor decese? Pentru că ele reprezintă oglinda bolilor grave din colectivitatea celor 1,2 milione de români care trăiesc azi oficial în Italia. Dacă cineva ar dori să îmbunătățească starea lor de sănătate, ar putea pleca de aici. Am vrut apoi să verificăm dacă prima noastră analiză statistică privind cauzele de deces ale emigranților români din perioada 2007-2008, făcută atunci mai în pripă, cu sprijinul consulatelor din Milano, Torino și Roma, se confirma sau nu. Anul acesta, cu sprijinul foarte susținut primit din partea domnului ambasador George Bologan, am reușit într-un final să obținem de la ISTAT Italia datele statistice a 15.984 de români decedați în Italia, în perioada 2004-2018. Pe cauze de deces (European Short List), pe categorii de vârstă și sexe. Apoi am comparat aceste decese cu cele ale 8.834.727 persoane decedate în aceeași perioadă în Italia. Iar mai apoi, cu sprijinul domnului prof. Dan Gaiță din Timișoara și a doamnei prof. Cucu de la INS România – cărora le mulțumesc încă o dată și pe această cale -, am primit aceleași date și pentru 3.863.241 de români, decedați în România, în aceeași perioadă. Nu este deloc ușor însă să compari între ele aceste trei grupe: sunt prea diferite între ele. În orice caz, aș remarca faptul că vârsta medie a emigranților români din Italia (1,2 milioane de rezidenți oficiali) este una tânără, de circa 31-32 de ani, față de vârstă medie a românilor din România, care este de circa 40 de ani și față de 45 de ani, vârsta medie a locuitorilor italieni.Dacă ne uităm la vârsta medie a celor care au decedat în acești 15 ani, este de 48 de ani la emigranții români din Italia, de 71 de ani la românii decedați acasă și de 79 de ani la decedații din Italia. Primul grup analizat de noi în perioada 2007-2008 de 519 decedați, avea o vârstă medie de deces de 40,18±17,43, față de cei 48 de ani, media de vârstă a emigranților români pe 15 ani. Nu eram foarte departe de adevăr….Analiza statistică pe 15 ani arată că bolile cardiovasculare ucid încă 20,15% din emigranții români din Italia, față de 23,4%, cât găsisem noi la prima evaluare din 2007. … Românii din România decedează prin boli cardiovasculare într-un procent impresionant, de aproximativ 60%, la un grup social cu o vârstă medie de 40 de ani. Iar italienii, grupul social cu vârsta medie cea mai mare – 45 de ani -, se prăpădesc prin boli cardiovasculare într-un procent mult mai mic, 38% circa. Vârsta medie a deceselor prin infarct în Italia este de 83 de ani, față de doar 55 de ani pentru emigranții români. Cum vedem, avem aproape 30 de ani diferență, subliniază medicul român…..Avem astăzi în Italia în jur de 300 de biserici ortodoxe. De mai mulți ani mergem duminică în biserica și după slujbă le vorbim oamenilor despre relația dintre hrană și bolile metabolice și cardiovasculare. Facem conferințe pe care cu greu le putem întrerupe după două ore de discuții aprinse. Lumea este atentă și foarte receptivă….. Cum ați ajuns să vă ocupați dumneavoastră, un cardiolog, de diete? Vedeți, arterele noastre se “ruginesc” doar atunci când proprietățile sângelui meu și al dumneavoastră nu mai sunt cele “standard”. Acest standard presupune un nivel foarte bine prestabilit de colesterol, trigliceride, de glucoză sau de acid uric în sânge. Când acești parametri cresc, mașina umană ne atenționează că avem o problemă de carburație și că trebuie revăzute schimburile exterioare de energie, adică hrana. De aceea eu încerc să sensibilizez oamenii și să le propun un stil de hrană ceva-ceva mai apropiat de modelul nostru ancestral de alimentație. Cum adică ar trebui să mâncăm? Și de ce credeți că ar fi cazul să ne schimbăm stilul de alimentație din prezent? Pentru că obezitatea a devenit peste tot în lume – inclusiv în țările unde hrana lipsește – o boală epidemică la adulți, iar ceea ce este și mai grav, și la copii. Ca să nu mai vorbim de sindromul metabolic. Este evident că ceva din stilul nostru actual de hrană nu funcționează. Nu este timpul să intrăm în detalii acum. Legat de hrană, după mulți ani de încercări și tatonări, eu propun astăzi bolnavilor cardiopatici supraponderali sau obezi să consume două mese cu hrană vegetală negătite pe zi și o a treia masă, gătită, pe care o las însă la libera alegere a bolnavului. Nu sunt adeptul a mai mult de trei mese pe zi, deoarece insulina descărcată cu prilejul „ciugulitului” sau a acestor gustări rămâne în circulație cinci ore. Cinci ore în care insulina eliberată prin „ciugulit” va transfera permanent zahărul/glucoza din sânge în celulele țesutului gras. Iar acest transfer scade progresiv nivelul sanguin de zahăr/glucoză, ceea ce declanșează în final foamea. Cu trei mese pe zi însă se poate evita acest cerc vicios. Masa cea mai consistentă și cea mai importantă a zilei este cu siguranță micul dejun. Așa spuneau și romanii: mic dejun de rege, prânzul de prinț, cină de cerșetor. Acesta va conține o porție de fructe proaspete de sezon (maximum 100 g însă) – de exemplu, cireșe, piersici, pepene, struguri, mere sau banane etc., împreună cu minimum 100 g de sâmburi, nuci, migdale, alune, semințe, în general. Pentru a garanta o absorbție cât mai completă a sâmburilor, nucilor, semințelor, va trebui ca acestea să fie măcinate în mixer de cu seara. Și, în plus, lăsate la moi într-un lichid; de exemplu, iaurt natural, chiar normal ca grăsime (5%). Iar peste zi recomand consumarea a două mese, fără gustări între ele…. La libera alegere a bolnavului, între masa de prânz și cină va consuma zilnic o salată mixtă abundentă (un castron cât mai mare), cu suficient de mult ulei în ea și mai ales cu multe semințe (floarea-soarelui, dovleac, in, susan, negrilică, cânepă, dar și chiar nuci, migale etc.). Altfel, salata, fără aceste ingrediente, nu îi va lua foamea. Pentru că această salată va fi SINGURUL FEL DE MÂNCARE, care va fi consumat FĂRĂ PÂINE. Va putea consuma eventual câțiva crackers de secară – spre exemplu, WASA. Salata va fi combinată cu o porție de proteine de origine animală: pește (în orice formă, congelat sau conservat), ouă, carne sau brânză. Cină trebuie servită cât mai devreme posibil, de exemplu, la ora 19 sau și mai devreme, dacă se poate. Integral: https://www.gandul.ro
Ce companii sunt pe lista trimisă de premier la Bruxelles cu posibilii producători de vaccin anti-COVID. Terapia Cluj: „România nu are capacitatea tehnologică să producă vaccin” Comisia Europeană a cerut statelor membre o listă cu fabricile care ar avea capacitate să producă, să îmbutelieze, să finiseze sau să distribuie vaccinuri anti-COVID-19, scopul fiind de a crește producția din 2022. România a trimis la Bruxelles o listă cu nouă companii și două institute, spunea premierul, fără însă să menționeze care sunt acestea……Surse politice de la Bruxelles au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că pe lista aflată în negociere sunt Institutul Cantacuzino, Terapia Cluj și Antibiotice Iași….. ”Pentru producția nanoparticulelor lipidice solide (folosite în vaccinurile ARNm – Pfizer/BioNtech și Moderna ca vehicul de livrare), România este prezentă cu 11 participanți în procesul de selecție și stăm, de departe, cel mai bine din Europa de Est: Bulgaria este prezentă doar cu 3 companii, Ungaria cu 3 și Slovenia cu 1. Acest lucru confirmă că suntem în proces de selecție pentru partea de producție”, scria atunci premierul pe pagina sa de Facebook. Mai mult, una dintre companii va fi evaluată de grupul operativ al Comisiei Europene pentru etapa de dezvoltare a vaccinurilor împotriva COVID-19, menționa premierul. Solicitarea a venit de la CE, care în februarie a constituit un grup de lucru pentru creșterea producției de vaccinuri împotriva COVID-19 – „Task Force for Industrial Scale-up of COVID-19 vaccines” -, sub conducerea comisarului european Thierry Breton. Practic, grupul de lucru vrea să convingă companiile producătoare de vaccinuri anti-COVID să coopereze și să își extindă producția în mai multe state din Europa, începând cu 2022….. Directorul companiei Terapia Cluj, Dragoş Damian, spune că, acum, niciun site de fabricație din România nu are capacitatea tehnologică de a produce vaccinuri. ”România nu are niciun plan – cel puțin nu unul pe care să-l fi discutat cu producătorii români – de a fabrica vaccinuri în următorii cinci ani”, susține Dragoș Damian. El precizează că a fost, la sfârșitul lunii martie, o conferință online pentru găsirea de parteneri pentru fabricația de vaccinuri în Europa de Est, dar consideră că demersul european ”a fost doar de natură politică”. ”A fost pentru a se arăta că s-a bifat ceva în pandemie, deoarece producătorii de vaccinuri cunosc deja partenerii cu care ar putea colabora pentru producția acestora”, mai spune Dragoș Damian. În acest moment putem spune cu certitudine că nu există disponibilitate, cercetări sau alte demersuri la nivel de autorități pentru a demara un plan de acțiune pentru a produce vaccinuri în România. România va importa, ca și până în prezent, vaccinuri, în totală contradicție cu inițiativele recente din Polonia, Cehia și Ungaria care fac investiții serioase pentru fabricarea de vaccinuri pe plan local. Integral: https://www.gandul.ro
Așa grăit-a Cîțu ….. Atunci când nu se referă la persoane (cu privire la care e cum nu se poate mai clar), d-l Cîțu pare a vorbi doar în enigme. E și acesta unul din prerogativele funcției: de la un anumit nivel încolo, nu contează că nu mai înțelegi nici tu ce zici; se va găsi mereu o armată de interpreți care să lămurească ce ai fi putut să zici. De astă dată deducem că șefului Guvernului i-a cășunat pe cercetare. Nu știm – și dânsul nu ne luminează – care e cercetarea ce l-a indispus atât de strașnic. O fi aia de pe la Academiile militarizate? Mă îndoiesc. Căci dacă s-ar atinge de ”studiile de siguranță națională” (cele care se fac – și rămân – ”la secret” /de stat/), d-l Câțu ar risca o chemare în CSAT, unde o singură privire a omului din capul mesei l-ar face să se bâlbâie mai tare decât credem noi că poate. Nu; ce-i al ”securității naționale” (Poliție, Armată, SRI, restul serviciilor, veteranii și cine știe ce-o mai fi, ce nu știm noi), e a ei: cercetare ”strategică”, pentru care n-ar strica să mai fie crescute un pic fondurile de la buget. Nici la Agronomie nu cred c-ar îndrăzni d-l Cîțu să se uite mai atent: Rectorul de-acolo (și de pretutindeni) stă cu dânsul la masă la ședințele de Guvern. Și – Dumnezeu știe? – poate că rectorul respectiv e mai aproape de ”România Educată” decât d-l Cîțu. Sau, în orice caz, a avut mai mult de-a face cu celebrul ”proiect al Președintelui României” decât Primul Ministru, care l-a asumat – fără să clipească, dar și fără să-l citească. Așa că d-l Rector, dacă ar simți că cercetarea agronomică e pusă sub semnul întrebării, ar zâmbi serafic și ar spune: ”Dar bine, onorate d-le Prim Ministru, în ˊProiectul România Educatăˊ – pe care noi ni l-am asumat cu mândrie patriotică – scrie explicit că ́cercetarea agronomică trebuie să fie o prioritate naționalăˊ. Cred că, pentru a fi cu adevărat astfel s-ar cuveni să-i suplimentăm fondurile.” Iar d-l Cîțu, al cărui curaj merge doar până la ”România Educată”, s-ar vedea nevoit să fie întru totul de acord cu colegul de guvern al dânsului. O fi cercetarea de care se ocupă Academia? Greu de spus; cu puțină vreme în urmă – vis-à-vis de-o carte publicată la cea mai obscură editură din această țară, cea din subordinea dânsului, Președintele Academiei ne asigura că nu știe nimic. Putem bănui că știe la fel de mult și despre cercetarea ce se face prin institutele venerabilului for de cultură. Mai deunăzi, directorul unui asemenea institut susținea – indubitabil, pe bază de ”cercetări” – că Moldova se va confrunta cu o revoluție de ”aur”. N-a fost să fie, dar asta nu umbrește cu nimic cercetările efectuate sub egida Academiei. Despre celelalte nu se știe mai nimic; bănuim – totuși – că, de vreme ce avem Academie și institute, trebuie să fie și cercetare. Să fie cumva vorba de Laserul de Măgurele, care – după nenumărate ”pamblici” tăiate – a ajuns să fie exclus din consorțiul european din care trebuia să facă parte? N-am auzit ca pe Primul Ministru să-l fi preocupat până acum această problemă…..Pe scurt, sunt lucruri – dintre care unele pot avea tangențe cu cercetarea – în care, indiferent care a fi paguba produsă la buget, d-l Cîțu nu se va amesteca. Armată, Poliție, Servicii, oameni influenți, ”prieteni” (și ”prieteni ai prietenilor”) își vor vedea mai departe de ”cercetările” lor, de POCU și PNRR, vor face ”conferințe”, vor achiziționa licențe și tehnică, vor călători pe unde vor, vor publica (dacă vor vrea) pe la tot soiul de Sitech-uri și Publishing-uri, vor acumula titluri, grade și așa mai departe. De ei nu se va atinge decât, eventual, d-na Emilia Șercan și d-l Valeriu Nicolae. D-l Cîțu nici nu-i va pomeni; ”al patrulea val”, auseritatea ce ne suflă-n ceafă, toamna cu inundațiile și iarna cu gerul (și eternele probleme ale Capitalei) îi vor oferi suficiente subiecte pe care să se pronunțe….Poate atunci când vorbim de cercetare, aceasta ar fi prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem: cum se face că – în ciuda tuturor evidențelor – mai există oameni pe care ostilitatea și indiferența lumii în care trăiesc nu i-a determinat nici să plece din țară, nici să renunțe la pasiunea lor?….Ar fi fost de așteptat ca d-l Câțu – care se pretinde a fi economist – în loc să lase gura să vorbească fără dânsul să vină cu cifre și să ne spună concret: câți bani s-au dat anual pe cercetare (de la buget și din privat)? Unde s-au dus (defalcat)? Pe ce s-au cheltuit (și cât s-au dus pe ”instituțiile” și ”personalul” ce gestionează cercetarea)? Ce s-a făcut? La ce sunt bune lucrurile care s-au făcut (în țară și în străinătate)? Ce poate fi – și ce merită a fi – continuat? Ce crede Guvernul că ar fi cel mai eficient de susținut în anii ce vin? Ce n-a mers? De ce n-a mers? Mai poate fi recuperat ceva? Ministrul de resort trebuia să vină cu temele făcute, ceilalți miniștri solicitați să pună umărul, acolo unde depinde de ei, iar d-l Cîțu trebuia să fie Prim Ministru: adică omul care decide în folosul țării…..Un om care pretinde c-a studiat în America ar trebui să înțeleagă că, în ziua de azi, nimeni nu mai face cercetare ca ”maistorașul Aurel” pe vremea lui sau ca, mai aproape de noi, maestrul Iustin Capră. Asta, evident, dacă nu vrem să cădem în ridicol. Americanii, care – cu bomba atomică – au pus bazele complexului cercetare – producție au înțeles de la bun început trei lucruri esențiale: necesitatea investițiilor masive (pentru că, în bună măsură, știința modernă lucrează prin încercări, dintre care cele mai multe sunt nereușite), oragnizarea în nivele succesive de integrare (căci, în sine, rareori o descoperire e spectaculoasă; cel mai adesea doar agregarea mai multor inovații punctuale dă un rezultat vizibil) și – nu în ultimul rând – faptul că trecerea în civil a descoperirilor militare (sau cu aplicație limitată) crează o dublă tendință: de fascinație față de tehnologie și de pasiune pentru știință. Ideile acestea, care stau la temelia cercetărilor din toate domeniile ce au aplicabilitate tehnologică, au fost formulate acum 80 de ani. Prea devreme pentru d-l Cîțu, care are abia ceva mai mult de jumătate din această vârstă. Integral: https://www.contributors.ro
Confruntarea dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban, dinamita care aruncă în aer susținerea publică a liberalilor Competiția internă din PNL a devenit obositoare și toxică. Nu există niciun fel de eleganță, discreție și profesionalism. De săptămâni întregi, oamenii privesc cu uimire cum Florin Cîțu și Ludovic Orban trag cu tunurile unul în celălalt. Nivelul de ură între cele două tabere a atins cote paroxistice, iar această confruntare tinde să pună în pericol partidul, dar și coaliția de guvernare. În opinia mea, alianța funcționează cu mare greutate, pe alocuri, observându-se blocaje periculoase, cum ar fi direcțiile de sănătate publică. În opt luni de guvernare, coaliția n-a livrat mare lucru, în afară de confruntări și lupte pentru putere. Puține promisiuni electorale au fost îndeplinite. Le-aș remarca pe cele din domeniul infrastructurii rutiere, unde s-au făcut pași în față. Secția Specială e la locul ei, iar reforma instituțională nu a început. De digitalizare doar se vorbește, în rest birocrația funcționează nestingherită, tocând banii și nervii contribuabililor. Sistemul de justiție a rămas alterat de intervenția brutală a fostei majorități PSD, iar managementul pandemiei a fost și este unul aflat mereu la limita dezastrului. Pe acest fond de nemulțumire în creștere, confruntarea din PNL nu face altceva decât să ridice nivelul de neîncredere al oamenilor în lideri și instituții într-o perioadă dificilă. Coaliția de guvernare rezistă doar pentru că unii politicieni din prima linie de la PNL, USR-PLUS și UDMR au funcții în Guvern și au reușit să-și numească apropiații în poziții cheie, iar acum vor să se bucure de beneficiile și privilegiile aduse de aceste poziții. La nivel de coaliție, nu există niciun proiect pe termen mediu, nu există obiective comune, Executivul funcționează doar prin prisma instinctului de supraviețuire al celor care-l compun. Să mai treacă o zi, să mai rezistăm o săptămână la Putere. La asta se adaugă și o oarecare siguranță că “n-are cine să ne ia locul”. PSD nu are acces la guvernare pentru că opinia publică încă privește cu suspiciune formațiunea social-democrată. În plus, ieșirea lui Liviu Dragnea din închisoare a tulburat apele în partid. Cercul de influență al fostului președinte s-a activat și face planuri de viitor. Florin Cîțu are șanse tot mai mari să ajungă președintele PNL și asta doar pentru că e susținut de Klaus Iohannis, politicianul cu cea mai mare influență în PNL la această oră. Chiar dacă pierde conducerea partidului, Ludovic Orban rămâne președinte al Camerei Deputaților, ar fi destul de greu pentru Cîțu să-l alunge și de acolo. Problema e că începând cu a doua jumătate a anului viitor, steaua lui Klaus Iohannis va începe să apună, iar în PNL se va declanșa din nou o luptă feroce pentru succesiune. Va rezista Florin Cîțu, din postura de premier și președinte PNL, la un nou asalt, de data asta fiind singur, lipsit de forța și influența lui Iohannis? Greu de răspuns, dar în opinia mea, confruntarea de acum pentru șefia PNL e doar începutul unui șir de crize în partid care vor ține până la alegerile din 2024….. Confruntările din USR-PLUS par a fi dezbateri filosofice pe lângă urletele care se aud de la liberali. Ar fi o minune ca alianța dintre PNL și USR-PLUS să nu se destrame până la sfârșitul anului 2022. Chiar dacă va trece și peste acest prag, generat de criza din PNL, e foarte posibil ca USR-PLUS să părăsească guvernarea cu mai mult de un an înainte de alegeri pentru a avea timp să-și “vindece” electoratul traumatizat și dezamăgit de o coaliție nefuncțională. Integral: https://spotmedia.ro
De ce nu reușește Cîțu să-i convingă pe liberali că este mai bun decât Orban Mai sunt două luni până la Congresul PNL, însă Florin Cîțu și Ludovic Orban aleargă în continuare umăr la umăr în cursa pentru șefia partidului. Bătălia este departe de a fi tranșată. Un scurt inventar al poziționării filialelor arată două tabere relativ egale. Între ele, aproximativ zece filiale indecise urmăresc meciul de la fileu….. Nehotărâți, nemulțumiți de ambii candidați, lideri locali puternici ca Ilie Bolojan, Mircea Hava, Dan Motreanu și alții au tatonat o posibilă ”a treia cale”. Foarte probabil, ei vor înclina balanța. Au discutat chiar despre un posibil al treilea candidat, Motreanu. N-ar fi făcut decât să adâncească și mai mult faliile căscate azi în partid. Cu toate că este premier, cu tot statul în spate și cu resurse pe mână, având de oferit infinit mai multe decât rivalul său, Cîțu încă n-a convins. De ce nu reușește? Cum se face că Orban, cu toată lipsa de susținere instituțională, ba mai mult, amenințat în mod discret cu instituțiile de forță (dosarul Nelu Iordache), se bucură de o reală simpatie în filiale? Aceste întrebări simple ar trebui să-l pună pe gânduri pe șeful statului, susținătorul premierului Cîțu. Mai jos, câteva posibile explicații. Premierul Cîțu face abia acum cunoștință cu partidul. A chemat în ultimele săptămâni grupuri de primari din Teleorman, Bacău sau Iași la Guvern sub pretextul discutării proiectelor locale înainte de rectificarea bugetară din august. Mită electorală în cursa internă? Foarte probabil, însă greu de dovedit. Primarii îi vor lua banii cu plecăciuni adânci…..Este perceput ca un implant artificial, așa cum a fost și Alina Gorghiu, parașutată la șefia partidului la fel cum se încearcă acum, cu binecuvântarea șefului statului. Rezultatul? Un mic dezastru. …. Comunică foarte prost, abia se înțelege ce vrea să spună. Cuvintele se rostogolesc în gura lui ca într-o betonieră. Transcrierea declarațiilor premierului Cîțu este, pentru orice ziarist, un supliciu. Dincolo de faptul că numeroase ieșiri televizate ar avea nevoie de subtitrare, Cîțu transmite mesaje contradictorii, de oportunist ideologic. O fi vrând el să pară rocker, cool și progresist, dar în dreapta lui îi găsim pe Rareș Bogdan și pe Robert Sighiartău, doi exponenți de vază ai curentului ultraconservator din partid, promotori ai valorilor tradiționale (familia, biserica, discurs naționalist). Altfel spus, Cîțu se arată dispus la orice compromisuri de ordin ideologic sau uman pentru a-și atinge obiectivul. Nu pare să creadă cu adevărat nici în progresism, nici în conservatorism. Încearcă să facă surfing pe ambele valuri, pentru a aduna voturi și dintr-o parte, și din cealaltă. În schimb, Orban s-a definit mult mai clar ideologic: conservator, cu familia tradițională, biserica, satul românesc etc….. Apetența pentru trădare. La nivel uman, Cîțu îi datorează aproape totul lui Orban (funcția de ministru de finanțe, poziția de deputat, chiar și cea de premier). Nimic nu l-a împiedicat să se întoarcă împotriva lui. Orban se victimizează în partid din acest motiv, iar aripa Cîțu îi oferă toate motivele: vezi scena de la Cluj, cu liderul PNL izolat în sală, un gest nepoliticos gratuit, care l-a făcut și mai simpatic pe liderul PNL. Și unii susținători ai premierului Cîțu s-au comportat la fel: azi semnau înțelegeri cu Orban, mâine își declarau sprijinul pentru premier. Nici asta nu arată prea bine. Proiect personal sau dedicat total partidului? Ei, bine, Florin Cîțu are aici o mare problemă. Șeful Guvernului n-a dat nici o secundă impresia că vrea să fie șeful PNL din alt motiv decât acela de a ajunge la un moment dat guvernatorul BNR în locul lui Mugur Isărescu sau într-o altă poziție bancară de top. Președinția partidului pare să fie un simplu mijloc, nu un scop în sine….Prestația slabă de premier. În afară de temele economice, Cîțu nu pare interesat de alte aspecte ale guvernării și nici nu face eforturi să le înțeleagă: justiție, agricultură, administrație, externe, tot atâtea mari mistere pentru șeful Guvernului. Cum a livrat puțin până acum (marile reforme se lasă așteptate), tabăra nehotărâților din PNL se întreabă pe bună dreptate de ce ar instala la șefia partidului un premier pe care s-ar putea să fie nevoiți să-l schimbe în scurt timp din cauză că livrează extrem de puțin?…. Concluzie. Partidul are de ales, așadar, între un om al trecutului simpatizat în mod real de liberali și un om al viitorului cu prea multe semne de întrebare în dreptul lui. Tabăra nehotărâților va opta foarte probabil pentru susținerea premierului Cîțu, deoarece varianta Orban ar garanta izbucnirea unui conflict pe față cu președintele Klaus Iohannis. Odată ales din nou în funcția de președinte al PNL, Ludovic Orban va revendica a doua zi poziția de prim-ministru. Deja s-a exprimat în această direcție, cu afirmația că viitorul șef al PNL ar trebui să conducă automat Guvernul. Însă marea problemă a nehotărâților este că, dacă vor înclina balanța pentru Florin Cîțu, vor instala cu mâna lor în fruntea partidului un premier cu performanțe slabe, cu perspective politice neclare și cu viitor politic incert. Mai mult, premierul este perceput drept prizonierul unor grupări interne (Isar/ Gorghiu, Dan Vâlceanu), care exercită o influență mult prea mare asupra deciziei guvernamentale. Integral: https://www.g4media.ro
Șocantul caz al daunelor de peste 90 milioane € plătite de CNAIR unui singur constructor de drumuri În cazul italienilor de la Tirrena Scavi, e mai profitabil să fii despăgubit decât să fii lăsat să lucrezi: au primit despăgubiri în valoare de peste 90 milioane euro în ultimii cinci ani și așteaptă alte 23 milioane dolari. O parte din bani a fost împărțită cu o altă firmă. Italienii de la Tirrena Scavi au primit despăgubiri în valoare de peste 90 milioane euro în ultimii cinci ani, dar așteaptă alte 23 milioane dolari. O parte din bani a fost împărțită cu o altă firmă, Societa Italiana Per Condotte D’aqua, înființată de Vatican, apoi vândută mafiei italiene. Acum, compania este condusă de Duccio Astaldi și Franco Bassani, fost deputat și senator italian. Uluitor: Despăgubiri de 60% din contract Italienii de la Tirrena Scavi, în asociere cu JV Garboli Conicos, au câștigat în august 2005 două contracte pentru reabilitarea DN 6, secțiunile Bahna – Mehadia și Mehadia – Domașnea. Cele două loturi au fost adjudecate pentru 55,2 milioane euro. 25 de milioane de euro din această sumă provenea din fonduri europene. Italienii au apelat la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris de unde au cerut despăgubiri de 15,27 milioane de euro. Puțin peste 6,6 milioane de euro din această sumă reprezenta costuri suplimentare generate de întârzieri ale CNAIR…… Sucursala de la Cluj a companiei Tirrena Scavi a mai obținut despăgubiri de peste 18 milioane de euro în urma unui proces arbitral desfășurat la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României…. Contract de 681 milioane, daune de 267 Companiile italiene Tirrena Scavi Spa, Societa Italiana Per Condotte D’aqua și Cossi Contruzioni au câștigat în iunie 2011 un contract de peste 681 milioane lei pentru construcția primilor 27,62 de kilometri din Autostrada Lugoj – Deva, plus 10,5 kilometri drum de legătură la standard de autostradă. Lucrările au fost recepționate la finalul lunii decembrie 2013, cu o întârziere de nouă luni. Italienii au „dat în judecată“ CNAIR la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru mai multe nereguli comise de stat. În iunie 2020, au câștigat despăgubiri de 267.203.261,4 lei, adică în jur de 55,7 milioane euro….. Vaticanul a vândut firma mafiei Compania Societa Italiana Per Condotte D’aqua a fost fondată la 7 aprilie 1880 de către Administrarea Patrimoniului Scaunului Apostolic, brațul financiar al Vaticanului. La începutul anilor 1970, compania a fost vândută lui Michele Sindona, cunoscut drept bancherul mafiei. Făcea parte din celebra familie mafiotă Gambino…..Din 2016, compania face parte din grupul GrandibOpere General Contracting. Conducerea companiei este asigurată de Duccio Astaldi și Franco Bassani, fost deputat și senator italian.Integral: https://newsweek.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/dsc07247.jpg?w=640&ssl=1)
Cazul Kronospan. Cum protejează Ministerul Mediului cetățenii români de poluarea produsă de marii jucători din industria lemnului Despre protejarea fondului forestier din Europa se dezbate, în această perioadă, la Bruxelles. Când vorbim despre păduri, vorbim implicit şi despre aerul pe care-l respirăm. În locul „plămânilor verzi” care dispar, unii dintre marii consumatori de lemn din România pun ceva în loc: poluare. Am încercat să aflăm cum apără Ministerul Mediului şi alte instituţii abilitate sănătatea cetăţenilor români când au în faţă mari companii din industria lemnului. Celălalt prinț din Liechtenstein Când spunem afaceri cu lemn în România, spunem Austria. Un reflex înşelător. În cazul Kronospan, care operează două fabrici de furnire şi plăci de lemn, la Sebeş şi Braşov, şi un depozit la Constanţa, doar numele este austriac. Compania-umbrelă, Kronospan AG, are sediul în Liechtenstein, în capitala Vaduz, pe Austrasse 79, conform site-ului de business dnb.com. Fraternizarea industriaşilor austrieci cu antreprenorii din Liechtenstein are drept posibil motiv secretul bancar. În 2015, Principatul a decis să semneze un acord cu Uniunea Europeană şi să pună la dispoziţia autorităţilor informaţii relevante din punct de vedere fiscal, cu o excepţie: persoanele şi firmele din Austria beneficiază în continuare, în numeroase privinţe, de discreţia băncilor din Liechtenstein. S-a folosit o „portiţă” legală, se arată într-un raport publicat în 2017 de mai multe ONG-uri europene şi dedicat jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, asasinată după mai multe relatări incomode în țara sa. Familia austriacă Kaindl, care a fondat firma de panouri şi furnire în 1897, are doar un reprezentant în conducerea Kronospan AG. Unul dintre cei doi directori generali şi preşedinte al consiliului de administraţie este prinţul Michael von und zu Liechtenstein, văr îndepărtat al prinţului Emanuel von und zu Liechtenstein, cel cunoscut pentru că a vânat în judeţul Covasna. Ramura din România, controlată din Cipru Despre reţeaua de firme care alcătuiesc imperiul Kronospan şi care activează pe trei continente au scris şi jurnaliştii de la addendum.org. După căderea Cortinei de Fier, afaceriştii din industria lemnului din Austria s-au precipitat spre ţările fost comuniste, inclusiv spre Rusia, atraşi atât de materia primă din Carpaţi, cât şi de fragilitatea instituţională a statelor est-europene, scriu reporterii de la Addendum. Nu întâmplător, Austria este ţara care a iniţiat scrisoarea de protest faţă de strategia pentru protejarea pădurilor a UE. Printre semnatarii scrisorii se numără şi România. … Tehnic vorbind, ramura din România a Kronospan are foarte puţină spre deloc legătură cu Austria. Toate firmele înregistrate în ţara noastră au drept acţionari majoritari offshore-uri din Cipru şi Malta, iar aceste offshore-uri sunt controlate de Fundaţia Betuva, înfiinţată în 1996, cu sediul în Vaduz, pe Schmedgass 6. Conform site-ului elveţian monetas.ch, persoanele cu drept de semnătură din cadrul Betuva sunt trei: prinţul Michael von und zu Liechtenstein, cetățeanul cipriotul Spiros Spyrou şi contele anglo-austriac Francis von Seilern-Aspang. …. Investiția de la Sebeș Prima mare investiţie a Kronospan a fost în judeţul Alba, la Sebeş, achiziţionând, în 2004, fabrica de plăci PAL de la Gruppo Frati, devenită Kronospan Sebeş SA. Acţionar majoritar este Kronospan Holdings West SE, din Malta. În poziţia de administrator figurează Hajigeroghi Lambros, Spiros Spyrou şi bulgarul Nikolay Bankov. În 2007, Kronospan a ridicat pe platforma industrială o instalaţie de producere a formaldehidei, operată de Kronochem Sebeş SRL. Administrator este Nikolay Bankov, iar ca acţionar majoritar apare, pe termene.ro, compania Kronospan Chemical Holdings Limited, cu sediul în Cipru. …. Cea mai recentă apariţie în reţeaua românească a Kronospan este fabrica de la Braşov, inaugurată în decembrie 2009 şi ridicată după acelaşi scenariu din Sebeş: fără autorizaţie de mediu şi fără autorizaţie de construcţie. Lipsa acestor documente este atestată, potrivit sebesfarapoluare.wordpress.com, de procesul-verbal nr. 4578 / 12.05.2008, prin care Primăria Braşov dispune sistarea lucrărilor, şi de procesul-verbal de sancţionare nr. 006387/24 iunie 2008, al Comisariatului Judeţean Braşov, Garda Naţională de Mediu. Kronospan România SRL nu s-a oprit din construit şi a pus autorităţile locale şi centrale în faţa faptului împlinit. Kronospan România SRL este administrată de Oana Bodea, fostă jurnalistă din Braşov, şi, precum Kronospan Trading SRL, are drept acţionar unic Kronospan Holdings South Limited, cu sediul în Nicosia, Cipru. Compania-mamă: Fundaţia Betuva, potrivit site-ului dnb.com. Cifra de afaceri însumată şi declarată către autorităţile române a firmelor Kronospan este de aproape 400 de milioane de euro, conform termene.ro. Numărul total de angajaţi este de 641, potrivit aceleiaşi surse. …. Şi fabrica de la Sebeş, şi cea din Braşov au fost amendate în repetate rânduri de Garda de Mediu, de primării şi de alte instituţii, pentru deversări de substanţe periculoase, pentru lipsa documentelor de transport al lemnelor, pentru depăşiri ale emisiilor poluante, pentru lipsa acordurilor de mediu. …. În august 2009, construcţia fabricii fiind încheiată, nu mai lipsea decât autorizaţia de mediu pentru a fi dată în funcţiune. APM Braşov a dat autorizaţia în octombrie 2009, când prin ministere bătea vântul schimbării. Coaliţia de la guvernare se rupsese, iar la Mediu, în locul pesedistului Nicolae Nemirschi, apropiat al lui Radu Mazăre, venise ca interimar Elena Udrea. La conducerea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului se afla deja un apropiat al lui Sebastian Ghiţă, ploieşteanul Mihail Fâcă. Elena Udrea i-a solicitat premierului Emil Boc să mai numească încă unul, pe Ciprian Ghioc, în postul de vicepreşedinte al ANPM. …. Cum a scăpat formaldehida de măsurare În noiembrie 2010, Guvernul Boc a iniţiat un proiect de lege privind calitatea aerului înconjurător, aprobat în iunie 2011 de Senat şi devenit Legea nr. 104 din 2011. Pe baza acestei legi, ANPM efectuează toate măsurătorile privind calitatea aerului din România. Conform draftului autorizaţiei integrate de mediu, de pe site-ul ANPM, la fabrica Kronospan din Braşov sunt emisii de formaldehidă şi de particule în suspensie. Legea din 2011 nu obligă autorităţile române să măsoare formaldehida sau alţi compuşi organici volatili, doar recomandă monitorizarea lor. …. Prin urmare, nicio instituţie a statului român nu măsoară formaldehida din aerul Braşovului. Formaldehida, potrivit unui raport din 2018 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, este catalogată, la indicaţia Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), drept agent mutagen de categoria 2 (poate provoca mutaţii ereditare) şi agent cancerigen de categoria 1 B (presupus cancerigen la om). …. Turismul aldehidelor din Piața Sfatului Dacă statul n-o măsoară, asta nu înseamnă că formaldehida nu poate fi măsurată. În municipiul Braşov funcţionează reţeaua de senzori uRAD Monitor, înfiinţată de Radu Motisan, un tânăr antreprenor din Timişoara. Într-o declaraţie pentru Buletin.de, Motisan susţinea că senzorii produşi de el au fost refuzaţi la o licitaţie organizată de Ministerul Mediului, pe motiv că „nu pot fi băgaţi în priză”. ….. Conform măsurătorilor uRAD Monitor, pe 20 iulie, concentraţia de formaldehidă în aerul din Piaţa Sfatului a fost de 0,016 mg / mc. Fireşte, Kronospan nu e singura sursă de formaldehidă din oraş. Dar autorităţile nu sunt interesate nici de unde provine acest compus, nici în ce concentraţie. Integral: https://www.libertatea.ro
„Explozie” de pestă porcină, în România: 54 de noi focare raportate într-o săptămână, 170 în total …. Potrivit ANSVSA, în 22 iulie erau active 170 de focare de pestă porcină africană (PPA), dintre care 2 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine. În perioada 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.230 de focare de pestă porcină africană. Cele mai multe noi focare de pestă porcină africană, în Teleorman În intervalul 15-22 iulie, au fost înregistrate 54 de focare noi de PPA: 19 în judeţul Teleorman, opt în judeţul Bihor, câte cinci în judeţele Arad şi Ialomiţa, trei în judeţul Satu Mare, câte două în judeţele Buzău, Cluj şi Hunedoara şi câte un focar în judeţele Botoşani, Dolj, Gorj, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sibiu şi Sălaj.Totodată, în aceeaşi perioadă au fost stinse 9 focare de PPA: câte patru în judeţele Bihor şi Sălaj şi unul în Buzău. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, în 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor. Integral: https://newsweek.ro
“Vreau să văd pe toată lumea cu mâine sus!” Bucureştiul sărbătoreşte din plin ieşirea din criză pe străzile din Centrul Vechi. Iar indienii fac coadă să vină să muncească în România În timp ce Banca Naţională doarme deja de două ore, câţiva metri mai încolo, străzile Lipscani, Smârdan, Covaci etc. din Centrul Vechi din Bucureşti sunt arhipline, fiind ştearsă orice urmă de criză economică sau de Covid. Este atât de multă îngrămădeală pe străzile înguste din Centrul Vechi, încât imunizarea colectivă este la ea acasă. Cluburile – Vintage, Fredo, Bound, Wally’s, Kiss Club, Trinity College, de exemplu – erau pline în interior, aşa că s-au mutat şi în stradă, cu tot cu dansatoarele de la ferestre şi celebrele şlagăre / hituri mai vechi şi mai noi. Dacă te uiţi pe mese, nu există deloc criză, de niciun fel. Platourile sunt pline cu burgeri, shaorme, pulpe şi aripioare, caşcaval pane, dealuri de cartofi prăjiţi, sosuri de maioneză şi kechup, un meniu perfect pentru miezul nopţii şi pentru colesterol. Apa plată cu lămâie a fost dată uitării. Această atmosferă, de Titanic pe Pământ, este înghesuită între clădiri renovate şi clădiri care stau să cadă. Nu ştiu de unde sunt banii, dar sigur nu par să fie din salariile oficiale. Chiar dacă salariul mediu în Bucureşti este la 4.500 de lei net, tot nu ar fi suficient pentru consumaţia din Centrul Vechi, care este considerat sărac, low-cost, în comparaţie cu Nordul Capitalei, Floreasca, bulevardul Decebal, aproape de Piaţa Muncii, sau restaurantele de pe cheiul Dâmboviţei, de la lângă Biblioteca Naţională. Ca să nu mai vorbim de Mamaia….. Chiar dacă inflaţia este în creştere iar creditarea persoanelor fizice, atât pe împrumuturile ipotecare cât şi pe cele de consum, este la maximum, BNR încă nu vrea să strângă politica monetară. Probabil vrea ca deficitele din spatele acestei reveniri economice să se mărească şi mai mult. În peisajul Centrului Vechi de la miezul nopţii, şi aşa cosmopolit, a început să-şi facă apariţia şi noul grup de muncitori asiatici din construcţii, care muncesc la clădirile rezidenţiale din sudul sau nordul Capitalei, de pe şantierele Erbaşu, Metropolitan etc. Indienii, sper să nu-i confund cu nepalezii sau srilankezii, încă nu au ocupat mesele, fiind mai mult la categoria privit şi participat la distracţia din stradă. Pentru ei, România sau Bucureştiul reprezintă o piaţă foarte bună de muncă, peste Orientul Mijlociu sau Polonia, după cum spune Nikhil Mansharamani, managind partner la firma de recrutare ABC International, cu activitate de peste 40 de ani în a aduce muncitori din Asia în zonele şi ţările unde este nevoie. Până acum, el a adus aproape 2.500 de lucrători din Asia – indienii lucrează în construcţii, nepalezii şi srilankezii lucrează mai mult în HoReCa – şi se mai pregăteşte să mai aducă încă 400-500. Acum tatonează piaţa muncii din agricultură şi cunoaşte zonele din ţară, la propriu, mai bine decât le cunoaştem noi. El spune că în India, când se anunţă posturi pentru România, se face coadă de zeci de oameni. În construcţii, în România, iau 700 de dolari net (în India iau 200 de dolari), iar şefii de echipă depăşesc 1.000-1.200 de dolari. Bucuria indienilor de a munci în România, sau măcar în Bucureşti, se poate vedea când participă la discoteca din aer liber din Centrul Vechi. Integral: https://www.zf.ro
Cîțu a pariat 2% din PIB la Betano că el va fi președintele PNL Actualul premier e super-convins că va învinge în lupta pentru şefia PNL! Hotărât să fie wow până la capăt, Florin Cîţu şi-a făcut recent multiple conturi pe Betano, Netbet şi Superbet şi a pariat în total 2% din PIB-ul României de anul acesta pe eventuala sa victorie. „Am o cotă chiar nice. Dacă câştig, scot 4,5% din PIB! O să super-duduie economia. O să ne permitem să băgăm nişte bani chiar şi în bullshituri din astea plicti, super lame, gen educaţie. Muie diriga, you know what I’m sayin”, a precizat premierul. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
DOCUMENT Noi măsuri de relaxare începând cu 1 august, în timp ce numărul infectărilor crește iar vaccinarea bate pasul pe loc: Spectacole cu 75.000 de persoane, nunți cu 400 de participanți, competiții sportive cu tribunele pline
https://www.g4media.ro/document-noi-masuri-de-relaxare-incepand-cu-1-august-in-timp-ce-numarul-infectarilor-creste-iar-vaccinarea-bate-pasul-pe-loc-spectacole-cu-75-000-de-persoane-nunti-cu-400-de-participanti-competiti.html
“MIPE şi MAI au semnat contractul de finanţare pentru două avioane destinate situaţiilor de urgenţă
….Potrivit sursei citate, din fondurile alocate prin acest proiect, Inspectoratul General de Aviaţie va achiziţiona două avioane noi mediu curier, capabile să transporte minim 2 pacienţi în stare critică, pe o rază de 2.000 km. …”
https://www.bursa.ro/mipe-si-mai-au-semnat-contractul-de-finantare-pentru-doua-avioane-destinate-situatiilor-de-urgenta-89878349
BREAKING Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol
https://www.g4media.ro/breaking-rosia-montana-a-fost-inscrisa-in-patrimoniul-unesco-si-in-patrimoniul-mondial-in-pericol.html
Buna ziua si multumim pentru revista! 🙂
Excelenta stire! Din pacate au si aparut suparatii:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24942504-primarul-din-rosia-montana-includerea-patrimoniul-unesco-este-defavorabila-pentru-comunitate-pentru-tara.htm
Dar cu ambitie si un plan bine pus la punct orice se poate strica: Liverpool si Dresda au fost retrase recent de pe lista UNESCO pentru constructii aiurea in zonele protejate. 🙁
Livio! 🙂
Cine stie ce “surprize” mai aduce guvernul “meu” ???
Buna ziua
Explozie puternica in parcul industrial din Leverkusen Germania/exclusiv chimie acolo ,e și cea mai mare fabrica a lui Bayer/explozia la o instalație de tratare a deșeurilor
Oare vor fi făcut reviziile? ISCIR ul german a controlat?…..nu cumva au dat shpaga sa obțină autorizația de funcționare ? O fi oare și Germania o țara bananiera?ca tocmai au avut inundații catastrofale și isu ul lor nu s a prezentat prea bine
“Explozia s-a produs la un incinerator de deșeuri. Agenția de protecție civilă a guvernului german a avertizat cu privire la un „pericolul extrem”, potrivit Reuters.com.”
https://ziare.com/stiri/incendiu/explozie-uzina-chimica-germania-1692270
“Spitalul de urgență construit în doar 26 de săptămâni la Piatra Neamț. “Miracolul” atipic românesc al Asociației “Dăruiește viață”
Asociaţia ”Dăruieşte viaţă” a finalizat Secţia ATI modulară de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, după o investiţie de peste 2,7 milioane de euro, realizată din donaţii şi sponsorizări.
Secţia modulară a fost predată, marţi, 27 iulie, unităţii medicale, urmând a fi demarate procedurile de autorizare în vederea funcţionării. Secţia ATI a spitalului a fost distrusă în incendiul din noiembrie 2020, iar spitalul funcţionează cu doar şase paturi ATI în prezent….”
https://ziare.com/social/spital/asociatia-daruieste-viata-sectie-ati-modulara-piatra-neamt-incendiu-1692306
https://newsmaker.ro/dupa-ce-au-tinut-cu-dintii-aproape-un-an-de-mafia-gunoaielor-consilierii-pnl-au-cedat-o-mandatam-pe-clotilde-armand-sa-mearga-in-instanta/?fbclid=IwAR1PWGc8yBlKjHWfDwqyD8o6jaRr-7TBpu99a9P5GnLn_Hp_XoUkZb9q_Dw