Buna dimineata intr-o zi de vineri, 27 ianuarie! În Oltenia, local în Muntenia și în Carpații Meridionali și de Curbură vor fi precipitații însemnate și se vor acumula cantități în general de 25…40 l/mp. În județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova treptat vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă, iar în județele Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov și București vor fi precipitații îndeosebi sub formă de ploaie și lapoviță și local se va depune polei. În Carpații Meridionali și de Curbură va ninge, se va depune strat nou de zăpadă și vor fi intervale în care va fi viscol (rafale de peste 50…70 km/h) și vizibilitate scăzută. Bucuresti: 2/0 gr.C., ninsoare/ploaie, polei.
“Dr. Molnar, Institutul Inimii din Cluj: Medicii ar trebui să lucreze sau la stat sau la privat. Nu în ambele locuri. Atunci când se va rezolva această problemă, o mare parte din problemele sistemului sanitar românesc ar dispărea … “Cred că aici este una dintre problemele mari ale sistemului medical românesc. Această interferenţă privatul cu spitale de stat. După părerea mea, medicii ar trebui să lucreze sau la stat, sau la privat. Nu în ambele locuri. Atunci când se va rezolva această problemă, o mare parte din problemele sistemului sanitar românesc ar dispărea. Nu se poate ca un medic să lucreze dimineaţa la stat şi după amiază la privat în aceeaşi specialitate, cu bolnavi de acelaşi tip. Nu se poate ca medicul care lucrează la stat să îndrume pacienţii din spitalele de stat, din ambulatoriile de stat, să le îndrume către privat, spunându-le că nu vor beneficia de aceleaşi servicii la stat ca şi la privat, că nu sunt aceleaşi materiale, că nu au aceleaşi resurse. Nu este adevărat, nu este deloc adevărat. Cel puţin în specialitatea mea şi în specialităţile conexe cu specialitatea mea se lucrează cu exact aceleaşi materiale şi la stat, şi la privat, aceiaşi oameni lucrează şi la stat şi la privat, diferenţa este că la stat pacienţii sunt trataţi gratuit, pe când la privat pacienţii trebuie să plătească”, a declarat Adrian Molnar, luni, la Prima News. . El a mai afirmat că nu i se pare corect ca un medic dintr-un centru universitar să aibă acelaşi salariu cu un medic dintr-un centru mult mai mic. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Tot ce contează pentru români se regăsește în reclamele TV: medicamentele, mâncarea, shoppingul și pariurile sportive Spoturile publicitare sunt o bună oglindă a societății, fie că vrem sau că nu vrem. Pentru că nimeni nu face reclamă la ceva ce nu se vinde. Iar în România se vând, dacă ne luăm după numărul spoturilor, nevoile primare: sănătatea, hrana, bunurile și speranța de a o duce puțin mai bine. În 2022, piața de televiziune monitorizată din România (83 de stații) a difuzat 16.297.973 de reclame comerciale, conform monitorizărilor Kantar Media. Este mult? Este puțin? Răspuns: depinde. 10 ani de spoturi Pentru viața (creierul) unui telespectator obișnuit cu divertismentul de la PRO TV și Kanal D ori cu breaking news-urile de la România TV și Antena 3, volumul de publicitate din cursul anului pare ucigător. Peste știrile și dezbaterile isterice, realizate mai degrabă ca să înspăimânte audiența, peste filmele pline de bătăi, împușcături și omoruri „se lipesc” și calupurile cu reclamele care-i îndeamnă pe români să se ducă la farmacii, în supermarketuri, fast-food-uri, magazine ca să cumpere, să cumpere, să cumpere!… O spălare pe creier, într-o viață de consumator. Am calculat: durata totală a celor 16,2 milioane de reclame difuzate în 2022, la o medie de 20 de secunde pe spot, se ridică la 10 ani. Un deceniu ar fi necesar pentru ca să le vezi pe toate, neîntrerupt! O nebunie. Un milion de euro pe zi costă difuzarea spoturilor TV Pentru piața TV, cele 1,62 de milioane de reclame difuzate, convertite în bani, reprezintă în jur de 350 de milioane de euro din estimările specialiștilor, un buget insuficient ca să hrănească pe săturate zecile de guri înfometate ale televiziunilor. … Ceea ce știm cu siguranță este că intensitatea bombardamentului din pauzele publicitare ale anului 2022 s-a situat la nivelul anului precedent: o creștere de doar 3% a numărului de spoturi difuzate. Reclamele care i-au bombardat pe români au provenit, în principal, din patru mari categorii/domenii: Farmaceutice & servicii de sănătate – 4,55 de milioane de difuzări; Produse alimentare (mâncare) – 1,92 de milioane de difuzări; Magazine (retail) – 1,81 de milioane de difuzări (sunt incluse și magazinele de electrocasnice și IT&C, platformele de retail) Divertisment & media/timp liber – 1,22 de milioane de difuzări (În această categorie intră și reclamele pentru casele de pariuri sportive și jocuri de noroc.) Ierarhia reflectă prioritățile românilor în aceste vremuri de crize suprapuse: sănătatea (consumul de medicamente), mâncarea, shoppingul și distracția sau speranța de a face ceva bani (cu precădere pariurile și păcănelele). …. 25% dintre reclame sunt la medicamente și servicii de sănătate Spoturile difuzate pentru categoria „farmaceutice & servicii de sănătate” reprezintă 25% din volumul total de reclame difuzate în cursul anului 2022. Adică, una din patru reclame TV a fost fie pentru un medicament OTC (eliberare fără rețetă), fie pentru o clinică medicală sau un serviciu de sănătate. Difuzările de reclame pentru această categorie au crescut cu 16,2% față de anul 2021. …. Medicamente – 4,11 milioane de difuzări; Retail general – 1,47 de milioane de difuzări; Dulciuri – 785.810 difuzări; Pariuri, loterii, jocuri de noroc – 588.827 de difuzări. De departe, reclamele pentru medicamente, suplimente alimentare și dispozitive medicale au reprezentat grosul publicității, având o cotă de piață de 25% din totalul reclamelor difuzate de piața TV…..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Elefantul din sufrageria Finanțelor. Economist-șef: Politica fiscală mai mult a amplificat fluctuațiile ciclului economic în loc să le atenueze …. Economia va frâna puternic în 2023, iar Ministerul de Finanțe stă cu un elefant în cameră și caută noi căi prin care să-l ocolească. „Riscurile vin mai degrabă din zona finanțelor publice și dezechilibrelor create de deficitele bugetare mari. Știm cu toții că în caz de criză, toată lumea se uită la bugetul public. Atunci când avem probleme, toți se uită la budget și cer bani. Dar spațiul de manevră poate fi foarte limitat, iar uneori nici nu știm să îl folosim”, a mai spus Dumitru Isărescu arată spre „elefant” din vara trecută. Înainte de iulie era doar un „elefănțel” Dealtfel, începând din iulie 2022, nu există minută a discuțiilor boardului BNR prezidat de Isărescu, care să nu includă fraza legată de „riscurile majore” induse de politica fiscală. „Incertitudini și riscuri majore rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari” e fraza cu pricina, repetată obsesiv în ultimele 6 Minute ale discuțiilor. …. „România intrase cu deficit mare în pandemie, iar spațiul nostru fiscal nu prea exista! Vedem că toate țările din Europa și-au redus după aceea deficitele Noi am rămas încă cu un deficit de peste 6%, care e foarte mare. La 27% din PIB venituri din taxe și impozite, avem deficite de peste 6% . E ca și cum un cetățean, o familie, ar avea 100 de lei venituri și cheltuie 122- 123 de lei în fiecare lună. În termeni foarte simpli, diferența de 22-23 vine din împrumuturi. Așa încât datoria publică a crescut destul de mult. A sărit foarte mult în 2020, când am avut și o contracție mare a PIB-ului”, spune Ionuț Dumitru. …. Avem un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate Deci avem un deficit extern, un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate. Rezolvarea problemei contului curent stă în rezolvarea problemei bugetare, care este foarte serioasă, mai precizează economistul. Din perspectiva stabilității financiare, politica fiscală din România, din păcate, în loc să stabilizeze ciclul economic așa cum îi este rolul, să stabilizeze ciclului economic, mai mult le-a amplificat. Cei mai prociclici ani sunt 2008 și 2010. 2008 în faza ascendentă a ciclului economic, iar 2010 în faza descendentă. De ce? Pentru că în 2008 atunci când economia creștea cu aproape 10 % în termeni reali, o creștere uriașă, noi aveam deficit bugetar de 5,4% din PIB. E un exemplu de „așa nu!” Deficitul excesiv trebuie eliminat până în 2024. Numai că 2024 este an electoral... .De asemenea, adaugă Dumitru, avem o pondere mare a datoriei publice în valută. Dacă ne uităm pe cifre, o să vedem că cea mai mare parte a țărilor europene au o finanțare aproape integrală în moneda națională . Există câteva excepții: România, Bulgaria și Croația. Dar să nu uităm că Bulgaria are consiliu monetar și deci nu are risc valutar, iar Croația tocmai ce a intrat în zona euro, prin urmare nici ea nu mai are risc valutar. La noi, perspectiva intrării în zona euro e în ceață, a spus Dumitru. …” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Eugen Rădulescu, BNR: Pensiile speciale sunt o cheltuială bugetară nu doar inacceptabilă, ci și insuportabilă / Acum sunt 0,85% din PIB, dar în 2-3 ani s-ar putea să ajungem la 1,5% Avem pensiile speciale la 0,85% din PIB. Bine, nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc „pensii de serviciu”, dar eu cred că putem să le numim oricum: „pensii de recunoștință” sau „contribuții de recunoștință”, a spus miercuri directorul Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, cu ocazia unei conferințe de specialitate. „Nu le numim pensii speciale, dar ele tot aia sunt, că nu respectă niciunul din cele 3 criterii pe care le avem noi, toți ceilalți muritori. Mă refer la durata de cotizație, vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiei”, a mai spus Rădulescu. Potrivit acestuia, dacă anul acesta vorbim despre 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în 2-3 ani s-ar putea să ajungem la 1,5% și atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că aceste pensii sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar și insuportabilă, nesustenabilă. Reamintim că la finele anului trecut Guvernul a adoptat legea privind reforma pensiilor speciale. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Eliminarea subvenției de 50 de bani la carburanți, o greșeală a Guvernului, spune analistul Mircea Coșea Mircea Coşea a declarat miercuri, 25 ianuarie, la Prima News, că Executivul Ciucă ar fi trebuit să menţină compensarea prețului la benzină și la motorină și de la 1 ianuarie, pentru că piaţa petrolului va fi extrem de instabilă în următoarele luni. …. „În aceste condiţii ar fi trebuit să meargă în continuare, dacă nu neapărat cu protecţia noastră, a celor care avem câte o maşină şi umblăm de ici, colo, ci pentru efectele costului carburantului asupra întregului lanţ practic”, a adăugat analistul economic. Acesta a precizat că agricultura României va intra într-o perioadă „nu foarte favorabilă” și că, deoarece suntem într-o perioadă lungă de secetă pedologică, lucrările cer mult combustibil. „Oricum am privi lucrurile costul carburantului este un element central în tot mecanismul economic până la urmă”, a mai spus el. …. Creșterea prețului carburanților din ultimele trei săptămâni a anulat reducerea de 50 de bani la pompă făcută de Guvernul Ciucă, iar benzina și motorina s-au scumpit în medie cu aceeași valoare. Astfel, benzina se vinde acum cu aproximativ 6,6 lei pe litru, iar motorina costă aproximativ 7,7 lei pe litru. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“DOCUMENT „Risc de influență politică” nepotrivită, prin „rolul considerabil” pe care ministrul Justiției continuă să-l aibă în numirea șefilor de parchete – raport GRECO …. În raportul dat publicității miercuri, GRECO arată că noua lege „îi lasă în continuare un rol important ministrului Justiţiei în procedura de numire, dat fiind că acesta trebuie să selecteze candidaţi şi să facă o propunere motivată pentru fiecare din funcţiile manageriale:
- „GRECO ia act de noile evoluţii legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte din parchet.
- Potrivit art. 144 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele României decide cu privire la numirea procurorilor în cele mai înalte funcţii, la propunerea ministrului Justiţiei.
- Aceasta îi lasă în continuare un rol important ministrului Justiţiei în procedura de numire, dat fiind că el/ea trebuie să selecteze candidaţi şi să facă o propunere motivată pentru fiecare din funcţiile manageriale.
- Cu toate acestea, CSM pare să fi primit un rol ceva mai puternic în această procedură, dat fiind că trebuie să emită o opinie care face ca ministrul să-şi reconsidere alegerea candidatului.
- În orice caz, legea nu prevede mai mult decât un rol consultativ al CSM pentru propunerea finală a ministrului Justiţiei. Din acest motiv, nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal. …. Recomandările care au rămas neimplementate de România, conform GRECO: – Adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese- Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Țara fărădelegilor nepedepsite și a perdelelor de fum Trebuie să o spunem pe șleau: modul în care mass-media aservite puterii au tratat două dosare de maximă gravitate –investigația recorder despre DGPI și City Insurance – este contrar interesului național. …. Cert este că nu se întâmplă nimic dacă nu moare cineva în condiții oribile, în București, și cu agitație la televiziuni. Dacă se întâmplă în Gorj sau în Valea Jiului, fiefuri consacrate ale PSD-PNL, unde DNA pare să nu existe, nu se întâmplă mare lucru, mai ales dacă este implicat magnatul local Nicu Sarcină, a cărui firmă a primit contractul de transport al minerilor, deși vehiculele utilizate erau improprii și vechi de patru decenii. Nu cereți deci investigații aprofundate și demolatoare în activitatea unor rețele vechi de tip mafiot dintr-un fief al puterii, unde minerii au mai murit în accidente încă și mai grave și nu s-a schimbat nimic. Dacă în cazul Anei Oros și cel al minerilor de la Jilț s-a mai vorbit, de bine, de rău, căci s-au lăsat cu morți, în cazurile miniștrilor Predoiu și Bode nu se admit excese de profesionalism jurnalistic, chiar dacă ministrul justiției a recunoscut că a aflat din „surse neoficiale” despre o sentință care nu a fost încă emisă, pretextând ulterior „o festă de memorie”, iar Lucian Bode este un plagiator dovedit și obraznic. Te întrebi dacă cei doi miniștri sunt proști, sunt ticăloși sau sunt și proști, și ticăloși. În tot cazul, ambii ar fi trebuit deja să fie retrași sau forțați să demisioneze (la demisii de onoare nu ne gândim acolo unde nu există onoare). Dar nu se întâmplă nimic și toată lumea tace, de la televiziunile „de știri” la politicienii puterii, până la dormitorul prezidențial de la Cotroceni. …. Primul ar fi investigația recorder.ro privind o serie de abuzuri și ilegalități semnalate în funcționarea DGPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, complet ignorată de televiziuni, deși este vorba de plasarea de aparatură de supraveghere în biroul fostului adjunct al șefului IGPR; despre executarea de către ofițerii DOS a unor ordine ilegale date de fostul șef al IGPR Liviu Vasilescu (amicul interlopilor, de care de asemenea nu mai vorbim) cu știința fostului său consilier Bogdan Despescu, devenit între timp secretar de stat și șeful de facto al ministrului Bode; sau despre îndepărtarea unor angajați care fie au semnalat neregulile de la mitingul din 10 august 2018, fie au devenit incomozi în alt mod. Materialul demască modul opac în care funcționează o structură de forță a statului și lipsa de control democratic asupra acesteia. Asupra televiziunilor însă controlul a fost eficient pentru că au tăcut mâlc. Cum să te numești jurnalist dacă taci în cazul unui astfel de dosar? Probabil așa cum te pretinzi procuror DIICOT, deși dormi pe dosarul pe care l-ai deschis oricum cu întârziere. Al doilea dosar esențial ignorat de televiziunile „de știri” este cel al raportului transmis mai demult autorităților de către Financial Conduct Authority (FCA) din Marea Britanie privind frauda masivă care a dus la falimentul City Insurance. Pe scurt, City Insurance ar fi transferat unor firme înregistrate în UK sume masive din banii plătiți de asigurați, până când City a intrat în faliment. Ulterior, în baza unor contracte false, banii au fost redistribuiți unor persoane. Deși faptele erau cunoscute, toți managerii implicați și membrii Autorității de Supraveghere Financiară care urmăreau compania sunt liberi, iar ancheta trenează. Statul însă a plătit prompt 120 de milioane de euro din Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) către creditorii de asigurări de la City Insurance, potrivit investigației ziarului Libertatea. Și pentru că fondurile FGA au scăzut dramatic, statul a mărit de la 2,5% la 4% contribuția lunară către FGA a companiilor din piața de asigurări. Plătim deci sute de milioane de euro pentru o bancrută frauduloasă (potrivit FGA), iar televiziunile de știri vorbesc despre sarmale, ghiocei în plină iarnă și, în cel mai bun caz, despre Putin, când nu cer naționalizarea PETROM și nu se alarmează că Maia Sandu s-a întâlnit la Davos cu fiul lui Soros sau că Laura Codruța Kovesi ar dori să candideze la președinție. Trebuie să o spunem pe șleau: modul în care mass-media aservite puterii au tratat aceste dosare de maximă gravitate și cazurile Bode și Predoiu este contrar interesului național. ….” Integral: https://revista22.ro
“Le Monde: Trucul la care au recurs opt țări europene, printre care și România, pentru a bifa jaloanele din PNRR / Probleme cu următoarea tranșă pentru România: Bruxelles-ul va trebui să judece dacă directiva din 2019 privind protecția avertizorilor a fost transpusă corect în legislația română înainte de a elibera creditele Polonia și Ungaria vor fi analizate şi ele îndeaproape, ambele țări trebuind să rezolve probleme cruciale legate de statul de drept pentru a debloca plățile din PNRR, dar nu sunt singurele țări cu probleme, scrie Le Monde, citată de Rador. În decembrie, România a depus o cerere de plată. Bruxelles-ul va trebui să judece dacă directiva din 2019 privind protecția avertizorilor a fost transpusă corect în legislația română înainte de a elibera creditele. Totuși, legea votată la București stârnește critici. „Credem că oferă un nivel scăzut de protecție în comparație cu legislația preexistentă”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție din cadrul think tank-ului Expert Forum de la București. În plus, România, alături de alte opt țări europene, ar fi recurs la un truc: includerea în planurile naționale a transpunerilor directivelor europene în legislația națională sau a obiectivelor legate de aceste angajamente europene, care ar fi trebuit în principiu adoptate indiferent de situație. Acest lucru nu a împiedicat cel puțin opt țări (Bulgaria, Croația, Cipru, Italia, Lituania, România, Slovacia și Spania) să profite de ea, conform numărătorii realizate de Le Monde. … În decembrie, România a depus o cerere de plată. Bruxelles-ul va trebui să judece dacă directiva din 2019 privind protecția avertizorilor a fost transpusă corect în legislația română înainte de a elibera creditele. Totuși, legea votată la București stârnește critici. „Credem că oferă un nivel scăzut de protecție în comparație cu legislația preexistentă”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție din cadrul think tank-ului Expert Forum de la București. Întrebarea va ajunge în cele din urmă la majoritatea țărilor europene, deoarece complexitatea angajamentelor va crește. „Cele mai dificile ‘ținte și repere’ sunt programate pentru anii 2025 și 2026″ , la sfârșitul planului de redresare, observă David Bokhorst, cercetător asociat la Institutul Universitar European din Florența. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Egalitatea de șanse gestionată din Guvern de „Sfânta Gabriela cea Vitează”, business de aur pe bani publici pentru apropiații ei În 2012, la presiunea Europei, statul român a fost forțat să scoată oamenii cu dizabilități fizice și mintale din centrele-mamut pentru care România a devenit faimoasă în lume în primii ani după Revoluție. Treptat, într-un proces început atunci și încă în derulare, oamenii au ajuns în locuințe protejate sau în centre rezidențiale mici, în comunitate. Așa a apărut și a înflorit un nou business: comerțul cu oameni foarte bolnavi, deci fără apărare. Pe seama statului, obligat în continuare să plătească bani buni pentru îngrijirea lor. …. „Furnizori de servicii sociale” au luat astfel locul centrelor-mamut: ONG-uri sau firme care primesc în grijă oameni de la stat, dar și bani, în schimbul găzduirii, hrănirii și tratamentului menit să le amelioreze condiția, sau măcar să le stopeze declinul. Când banii rămân în buzunarul afaceriștilor și nu ajută oamenii, serviciul social devine fabrică de bani. Cercul se închide simplu: șefii instituțiilor care „dau” oamenii și banii „centrelor” sunt și primii care trebuie să verifice condițiile în care bolnavii sunt îngrijiți. Dar nu o fac. În acest mecanism quid pro quo, banii circulă, iar oamenii – lipsiți de apărare, unii fără drepturi civile și fără familii – se ofilesc și mor. După care vin alții. Și tot așa. …Pe 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, se înființa un ONG cu nume de sfânt inventat: Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Între primii membri ai organizației o regăsim pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea. La sfârșit de septembrie, Firea pierduse Capitala, iar senator a devenit la început de decembrie. Eterna ei consilieră Ligia era, practic, între joburi atunci, deși, conform CV-ului, din noiembrie 2020 până în iulie 2021 a fost angajată la Metropola TV, televiziunea Primăriei Voluntari, condusă de eternul edil ilfovean Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea. Alături de ea, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de primărița Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost boss la tineretul social-democrat ilfovean și un soi de bodyguard al Gabrielei Firea. …. Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții”. Asta în abstract, pentru că, deși nu există, Sfântul Gabriel cel Viteaz se pogoară și începe să le producă asociaților bani: ONG-ul și-a făcut două centre în care a primit în îngrijire cei mai greu încercați adulți, cei cu dizabilități severe, mintale dar și fizice. Și primește o grămadă de bani publici lunar de la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Ilfov și Sectorul 3. Adică de la oamenii statului din Ilfov, fieful Firea-Pandele, dar și de la cei din subordinea finului cuplului Firea-Pandele, Robert Negoiță. ….„Asta seamănă cu o închisoare frumoasă, ce aveți dumneavoastră aici. Este curat, într-adevăr, aici, dar unde sunt serviciile sociale?”, le-a întrebat Georgiana Pascu, manager de program la CRJ, pe cele două persoane – o asistentă socială și o infirmieră – care aveau grijă de cei aproape 30 de oameni în ziua în care echipa ei a mers în monitorizare la centru. Concluziile formale ale monitorizării CRJ la centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din septembrie 2022 arată însă mult mai rău la detaliu. …. Conform celor două rapoarte de monitorizare (CRJ și ANPDPD) obținute de reporterii Centrului de Investigații Media și Buletin de București, centrul este, de fapt, o vilă cu etaj și mansardă în care locuiesc 27 de persoane cu probleme de sănătate severe. Pentru îngrijirea lor, DGASPC Sector 3 plătește peste 30.000 de euro lunar. Banii ajung la asociația cu nume de sfânt inventat, care, la rândul ei, plătește o chirie lunară de 3.500 de euro pentru sutele de metri pătrați de casă, plus o curte generoasă. ….Din cei peste 30.000 de euro care intră lunar, de la stat, în buzunarul apropiaților Gabrielei Firea, doar patru mii de lei, adică sub o mie de euro, ajung să fie cheltuiți pentru servicii medicale, de psihiatrie și psihologie, așa cum reiese din documentele obținute de reporterii CIM și Buletin de București. Adică 2.7% din suma totală primită acoperă niște servicii esențiale, în condițiile în care toți cei 27 de beneficiari sunt persoane cu handicap accentuat sau grav și cu dizabilități mintale, deci oameni care au nevoie de supraveghere medicală cvasicontinuă…..” Integral: https://buletin.de/bucuresti
“Tragediile de la CE Oltenia și Lacul Morii, folosite agresiv de politicieni. „Moartea unei persoane este doar un instrument” Clasa politică a folosit imediat tragediile petrecute zilele trecute la CE Oltenia și Lacul Morii au fost imediat instrumentalizate în lupta politică ….. Tragediile, instrumentalizate de clasa politică Luni, la mai puțin de o săptămână de la tragedia de la cariera Jilț Sud, din complexul CE Oltenia, în care trei muncitori și-au pierdut viața și alți zece au fost răniți, ministrul energiei, Virgil Popescu, a cerut eliberarea din funcție a președintelui instituției, Daniel Burlan, dar și a lui Marius Negru, un alt membru al directoratului CE Oltenia. …. Dacă Daniel Burlan a ajuns să fie acceptat în funcție de conducerea locală a PSD, Marius Negru este chiar finul președintelui PSD al CJ Gorj, Cosmin Popescu. Cu o zi înainte, acesta îi cerea demisia de onoare lui Virgil Popescu. …. Tragedia de la Lacul Morii și lupta politică de la București După tragedia de la CE Oltenia, sâmbătă dimineața, pe Lacul Morii, Ana Oros și-a pierdut viața la jogging după ce a fost atacată de o haită de câini. Nu a durat decât câteva ore până când și această tragedie a fost transformată într-un instrument de răfuială politică. …. Prima care a intervenit a fost ministrul PSD al familiei, Gabriela Firea, cea care și-a anunțat deja intenția de a candida în 2024 pentru un nou mandat la Primăria București, susținând că vina pentru moartea Anei Oros aparține actualei administrații. ….A urmat reacția primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, președintele PNL București și el un posibil candidat pentru alegerile din 2024 la primăria generală. …. O încălcare a demnității umane Sociologii sunt de părere că utilizarea acestor tragedii în răfuielile politice este un act profund imoral, victimele fiind folosite ca simple mijloace pentru ca politicienii să-și atingă propriile scopuri personale. Sociologul Mircea Kivu susține că dincolo de cinismul politicienilor români esențială într-o astfel de situație este stabilirea clară a responsabililor și cu ce anume au greșit, demiterile politice nefiind nimic altceva decât un exemplu de escaladare a confruntării politice. ….Presiunea trebuie să vină de la cetățeni. În momentul în care aceștia vor face curat în jurul lor și îi va cere același lucru și politicianului pe care-l votează vom avea poate o Românie mai aproape de România pe care ne-o dorim. Da, e imaginea unei societăți lipsite de principii morale. Suntem, așa cum arăta Caragiale, tot la sfârșitul secolului XIX, și nu am învățat nimic. Suntem în aceeași Românie a trecutului, dar nu are rost să ne agităm să cerem schimbarea altuia fără ca noi să o promovăm la noi în curte. De aici începe schimbarea, să nu mai votăm infractorul așteptând ca el să nu fure, să nu mai votăm hoții pe principiul a furat dar ne-a dat și nouă”, a mai declarat sociologul Gelu Duminică, pentru FANATIK. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“O româncă a plecat în Somalia ca să afle secretele dietei intermittent fasting Dacă vrei să faci performanță, înveți de la cei mai buni! O româncă, probabil vegană după aspectul pământiu al feței, a decis să plece în Somalia, ca să descifreze tainele postului intermitent, cea mai nouă modă în materie de diete și slăbit. …. ”În timp ce în Europa sau America un regim de tip intermittent fasting înseamnă o singură masă pe zi, în Africa același tip de regim dă rezultate net superioare, pentru că presupune o masă pe săptămână, sau chiar o masă pe lună, în cazul Somaliei, spune Mioara, femeia care a decis să țină postul somalez. ”Somalezii nu se joacă cu dietele. Ei pot să slăbească când vor. Au o voință incredibilă. Un singur sat de somalezi poate să slăbească într-un an cam cât se slăbește în Europa în total în aceeași perioadă…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Tia.. parca nu vazusem inca bilantul 🙂
https://revista22.ro/bref/tia-serbanescu/bi-lantul-slabiciunilor
Buna ziua
“Caracatița tăcerii. Instituția unde fostul șef a încasat peste 500.000 de lei salariu timp de 4 ani, deși nu a mers nicio zi la serviciu
Timp de patru ani, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Mureș a plătit salariul unui angajat și i-a evaluat cu „foarte bine” performanțele profesionale, deși acesta nu s-a prezentat deloc la serviciu. Toți șefii instituției au închis ochii pentru că era vorba de fostul președinte al Autorității Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Chețan Roatiș, arată o anchetă a DNA. În timp ce era plătit de la DSVSA Mureș, Roatiș se ocupa de afaceri…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/caracatita-tacerii-la-ansvsa-fostul-sef-al-institutiei-a-incasat-peste-500-000-de-lei-salariu-timp-de-4-ani-desi-nu-a-mers-nicio-zi-la-serviciu-superiorii-lui-stiau-totul-4420070
Buna ziua.
Schengen e un capitol închis în acest an.
Vor face ” tot posibilul” in 2024. Inclusiv prin concesii economice – financiare inconcepibile in un stat suveran.
De ce ?
1- Romania e un stat sluga cu o cleptocrație extrem de difusa.
2- Sunt alegeri în 2024. O intrare în Schengen e văzută de ” elita” ca aducătoare de voturi. Multe.
Deci viitorul e scris deja în ” programele” celor două partide majoritate și care în realitate sunt doua bande de hoți .
Iar Iohannis un amarat pus pe un fotoliu fara să aibă habar de absolut nimic politic. Mai puțin golf, ski, pregătirea viitoarei alegeri in europarlament.
Evident că toate acestea sunt condiționate de diferite variabile a războiului ruso- ucrain.