Revista Presei – 27 februarie.”Coșul de consum pentru un trai decent, cu 40% mai scump decât în 2021, în ciuda plafonării unor prețuri”
27/02/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 27 februarie! Vremea va fi în continuare mult mai caldã decât normal în aceastã perioadã din an în aproape toatã ţara, cu precãdere în vest şi nord-vest, deşi valorile termice vor scãdea uşor în regiunile extracarpatice. Temperaturile maxime se vor încadra între 8…11 gr pe litoral şi în deltã şi 20…21 gr în zonele deluroase din vest, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 şi 7 gr, mai scãzute în depresiunile din estul şi sud-estul Transilvaniei, spre -5 gr, dar mai ridicate în Dealurile de Vest, la 9…10 gr. Bucuresti: 16/3 gr.C.
“Coșul de consum pentru un trai decent, cu 40% mai scump decât în 2021, în ciuda plafonării unor prețuri Reglementarea prețurilor la energie și unele alimente de către Guvern a condus la o reducere, în medie, cu 11% a costurilor cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii, respectiv cu 1118 lei/lună, se arată într-un studiu recent publicat de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România. Economiile la bugetul familial au fost mai mari la capitolul energie decât la alimente. În absența măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, valoarea totală a coșului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%, odată cu cheltuielile cu locuința crescând și necesarul pentru fondul de economii. Totodată, impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coșului, conform calculelor realizate de expertul Ștefan Guga, autorul studiului. Reglementările prețurilor la energie și alimente au venit într-un context în care creșterea prețurilor amenința să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populației României, inflația atingând pe parcursul anului 2022 cifre fără precedent în ultimele două decenii, ajungând la 16,8% în noiembrie 2022. În anul 2023, inflația a mai scăzut, ajungând la 6,6% în decembrie 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică. ….Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este astăzi cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani. Creșterea este enormă pentru o perioadă atât de scurtă de timp și arată clar dificultățile din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat cei mai mulți oameni în această perioadă și cu care se confruntă și în prezent…..” Integral: https://adevarul.ro
“Președintele Consiliului Fiscal: România a evitat recesiunea în ultimii doi ani pentru că beneficiază de resurse europene substanțiale/ Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB ….“După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a “economie de război”. În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă “criză costului vieţii”, fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război”, a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea Agerpres, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina. ….“Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot exista, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027″, a spus Daniel Dăianu…..” Integral: https://economedia.ro
“Doi ani de război în Ucraina, o imensă oportunitate geopolitică pentru România: Cu războiul la graniţă statul, economia, companiile, băncile, dar şi angajaţii, au cei mai buni ani economici înregistraţi vreodată …. Din punct de vedere macroeconomic, cu toate că suntem cu războiul la graniţă, economia României a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie. – În cei doi ani de război, PIB-ul în valoare nominală a crescut cu 30% de la 1.187 de miliarde de lei la 1.550 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce înseamnă că în euro a crescut de la 240 miliarde de euro la 320 miliarde de euro. Acest rezultat este susţinut datorită stabilităţii extraordinare a cursului valutar leu/euro din ultimii doi ani de zile, cursul având o creştere de numai 0,6%. Această stabilitate a cursului valutar ne-a adus o îmbunătaţire statistică a indicatorilor României atunci când îi raportăm în euro. – Creşterea preţurilor şi inflaţia au ajutat companiile, băncile, şi nu în ultimul rând, statul, care au avut cele mai bune rezultate din istorie în această perioadă de conflict. Cifra de afaceri a tuturor companiile va depăşi 2.700- 2.800 miliarde de lei pe rezultatele din 2023, faţă de 2.400 de miliarde în 2022. Profitul net al companiilor se va duce spre 280 de miliarde de lei în 2023, faţă de 250 de miliarde de lei în 2022. Băncile au raportat pentru anul trecut cel mai mare profit din istorie, 13,7 miliarde de lei, plus 34% faţă de 2022. Cu toate că este război, în ultimii doi ani s-au înregistrat destul de multe tranzacţii bancare care vor schimba peisajul bancar de la noi. Garanţiile statului acordate băncilor, prin diverse programe guvernamentele, au susţinut băncile şi companiile să nu scadă, ci să crească în aceşti doi ani. Dacă nu ar fi fost războiul, UE nu ar fi permis aceste programe guvernamentele pentru credite, pentru dobânzi, pentru susţinerea unor sectoare economice. – Salariul mediu a crescut în ultimii doi ani cu 30%, de la 3.879 de lei la 5.079 de lei în decembrie anul trecut, fiind pentru prima dată când salariul mediu depăşeşte 1.000 de euro net. – Bursa de la Bucureşti a atins noi maxime istorice, creşterea din ultimii doi ani fiind de peste 40%. …. La polul opus, dacă ar fi să mergem către punctele cu minus am putea nota: – Dacă pentru companii, pentru busines, pentru stat, pentru bănci creşterea preţurilor, măsurată prin inflaţie, a fost bună pentru că au putut să raporteze cifre nominale în creştere, pentru populaţie inflaţia a tăiat din puterea de cumpărare în lei – în doi ani de război am avut o inflaţie cumulată de 23%. Dar creşterea salarială a fost de 30%, ceea ce a acoperit pe medie creşterea preţurilor, aducând şi un surplus. – Creşterea inflaţiei a adus explozia dobânzilor care a mărit cu 60% ratele la creditele luate de populaţie şi companii. Această creştere a putut fi acoperită de clienţi, dar lumea a rămas cu sechele, considerând că această creşterea are la bază o conspiraţie bancară mondială şi naţională care să ia din banii oamenilor. – Datoria publică (aici intră şi datoria externă a statului) a crescut cu 33% în cei doi ani de război, o creştere care greu poate fi suţinută în acelaşi ritm în următorii ani fără să intrăm în criză, cum a fost situaţia cu Grecia acum un deceniu. ….- Pentru a acoperi creşterea deficitului bugetar şi datoria publică, guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, a majorat taxele şi impozitele, a introdus taxe noi pentru companiile mari şi bănci, a eliminat anumite facilităţi fiscale pentru anumite categorii de angajati, etc. Problema este că aceste majorări fiscale nu se vor opri în 2024, ci vor continua în urmatorii ani, guvernul având nevoie de şi mai mulţi bani din sectorul privat pentru a acoperi găurile bugetare pe care le face adminsitraţia publică în fiecare an. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Operatorii privaţi de transport feroviar consideră nejustificată intenția Guvernului de a înființa compania Carpatica Feroviar SA Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) consideră nejustificată înfiinţarea companiei Carpatica Feroviar SA, solicitând restabilirea unui mediu concurenţial optim şi echitabil, prin aplicarea Deciziei CE privind rambursarea de către societatea CFR Marfă a ajutorului de stat ilegal primit în perioada 2010-2018, transmite Agerpres. ….Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) consideră nejustificată înfiinţarea companiei Carpatica Feroviar SA, solicitând restabilirea unui mediu concurenţial optim şi echitabil, prin aplicarea Deciziei CE privind rambursarea de către societatea CFR Marfă a ajutorului de stat ilegal primit în perioada 2010-2018, transmite Agerpres. ….Potrivit organizaţiei, Comisia Europeană a stabilit prin decizia nr. C (2020) 1115/24.02.2020, că statul român este obligat să recupereze integral de la CFR Marfă ajutorul de stat ilegal în valoare de 2,6 miliarde lei, plus dobânzi. …. Pe de altă parte, argumentul privind interesul strategic al Carpatica Feroviar nu este acceptat de Comisia Europeană. „De la emiterea Deciziei de recuperare şi până în prezent, autorităţile române au purtat negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea aprobării unei modalităţi alternative plăţii cash pentru rambursarea ajutorului de stat ilegal. Modalitatea propusă vizează transferul de active în locul plăţii şi direcţionarea activelor transferate către o companie nou constituită, cu istoric curat – Carpatica Feroviar. Motivaţia acestui transfer constă chiar în aşa-zisul interes strategic al înfiinţării noii companii. În ciuda încercărilor repetate şi a îndelungilor negocieri, Comisia Europeană nu a acceptat până la acest moment argumentul interesului strategic al Carpatica Feroviar.”, se mai precizează în comunicat. Totodată, interesul strategic şi militar susţinut pentru înfiinţarea Carpatica Feroviar nu se justifică, iar cei 2 ani de război din Ucraina demonstrează asta, precizează sursa citată. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“3.500.000.000 lei, pentru 110 km de linie ferată pe care trenurile merg de 2 ori mai încet ca în UE CFR se laudă că va investi 3.500.000.000 lei, fără TVAm pentru 110 km de linie ferată pe care trenurile merg de 2 ori mai încet ca în UE. De ani buni, în Europa, trenurile obișnuite merg și cu viteze de 200 km/h, iar trenurile rapide rulează și cu viteze de peste 300 km/h. În România, însă, unde în 2024 infrastructura feroviară este în mare parte la pământ și viteza comercială a trenurilor de călători e de circa 45 km/h, iar cea a trenurilor de marfă de circa 15 km/h, modernizarea a 110 km de linie ferată pe care trenurile de călători să poată merge cu 120 km/h și cele de marfă cu 80 km/h e motiv de „sărbătoare”. ….CFR Infrastructură se laudă pe pagina sa de Facebook că a primit aviz favorabil pe 22 februarie 2024 pentru „modernizarea liniei CF REȘIȚA NORD – TIMIȘOARA NORD cu extensie VOITENI – STAMORA MORAVIȚA – FRONTIERĂ”. Proiectul e împărțit în două tronsoane, de 58 km și, respectiv 59 km, valoarea totală a lucrărilor e de 3,5 miliarde de lei, fără TVA (adică, circa 700 milioane de euro), iar viteza maximă proiectată e de 120 km/h pentru trenurile de călători și de 80 km/h pentru trenurile de marfă. ….În Europa, trenurile „zboară” și cu peste 300 km/h de peste 40 de ani. Franța a fost prima țară care a introdus calea ferată de mare viteză în Europa, inaugurând în 1981 LGV-ul Sud-Est de la Paris la Lyon, iar TGV a început serviciul de transport de călători. …. Călătoriile prin Europa cu trenul sunt ușurate de rețele extinse de linii de mare viteză, pe care se pot atinge și viteze de 321 km/h. În doar câteva ore puteți, astfel, ajunge de la dealurile verzi din Regatului Unit la litoralul mediteranean – mult mai rapid decât cu avionul, dacă luăm în considerare timpul petrecut la check-in și așteptarea în terminal…..”” Integral: https://newsweek.ro
“În era dronelor, generalii români cer mai mulţi militari, dar nimeni nu spune pe ce tancuri şi transportoare se vor instrui Din ultimele declaraţii ale oficialilor civili şi militari de la MApN, cea mai mare problemă este lipsa militarilor şi nevoia reintroducerii serviciului militar obligatoriu, sau pe bază de voluntariat. …. În această zarvă a reintroducerii serviciului militar obligatoriu, sau al unuia pe bază de voluntariat, eu i-aş întreba pe comandanţii Armatei României cu ce arme vor lupta aceşti militari? În acest moment, nici militarii în activitate nu au armele necesare pentru a învinge într-un război. Forţele Terestre au batalioane de tancuri T-55 şi transportoare amfibii blindate din anii 80. Din opt brigăzi de manevră câte vrea să aibă România, doar una este dotată cu Piranha 3 şi 5. MApN a semnat, de asemenea, un contract pentru un singur batalion de tancuri Abrams, chiar dacă are nevoie de cel puţin opt. Forţele Aeriene se bazează pe o singură escadrilă de F-16, iar Forţele Navale nu au reuşit timp de 20 de ani să modernizeze două fregate luate de la britanici iar în 2023 au propus anularea licitaţiei pentru patru corvete deoarece nu au găsit 50 de milioane euro necesare companiei care s-a clasat pe locul doi. De aproape 15 ani, Armata României are un program de cercetare pentru reintroducerea unei noi arme de asalt, fără niciun rezultat încă. România nu a investit aproape nimic în armată timp de 25 de ani, după 1990, iar din 2017, când Apărarea are 2% din PIB, într-un singur an MApN a reuşit să cheltuiască toţi banii. De altfel, de când avem un război la graniţă, MApN nu a reuşit să cheltuiască sumele aprobate de Parlament, iar cel mai dezastruos an a fost chiar 2023, când bugetul Apărării a fost mărit de la 2% din PIB la 2,5%, pe urmă a fost din nou micşorat la două procente, dar MApN a reuşit să cheltuiască doar 1,58% din PIB. Chiar dacă suntem în era dronelor FPV, România nu are o strategie pentru utilizarea acestor echipamente de nivel tactic, cu care Ucraina ţine piept armatei lui Putin. Pe lângă avioanele fără pilot Bayraktar TB2 şi Wachkeeper X, militarilor le trebuie drone mici, pentru fiecare grupă şi pluton, dacă vrem să fim eficienţi pe câmpul de luptă. ….” Integral: https://monitorulapararii.ro
“România, în coada clasamentului atingerii obiectivelor asumate, privind schimbările climatice România a patra țară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 față de anul 1990, se poziționează public în permanență ca o țară dornică să fie vârful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice, acceptând de mult prea multe ori, mult prea ușor, unele din obiectivele propuse de UE în acest domeniu. „Dar, analizând situația în care se găsește România, sub aspectul îndeplinirii obiectivelor singur asumate (pe baza datelor din rapoartele Comisiei UE), se poate observa că la majoritatea direcțiilor, ne găsim în grupul țărilor care ocupă ultimele locuri în UE”, punctează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. …. Creșterea capacității transfrontaliere Finalizarea diverselor proiecte de interes comun ar trebui să îmbunătățească și mai mult nivelurile de interconectivitate. Cu toate acestea, șapte state membre (IE, EL, ES, FR, IT, CY, RO) s-au situat sub obiectivul de interconectare pentru 2030, patru state (IE, ES, IT, CY) situându-se, de asemenea, sub obiectivul de interconectare pentru 2020. Se impun eforturi suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2030, în special în ceea ce privește realizarea la timp a proiectelor transfrontaliere planificate. …..” Integral: https://adevarul.ro
“Cât plastic poartă Dunărea noastră? Un studiu recent coordonat de Asociația Mai Mult Verde în cadrul programului Cu apele curate ne arată cum Dunărea transportă anual, în medie, aproape 100 de tone de plastic. Este cel mai extins studiu de acest fel din țara noastră, realizat în cinci sezoane diferite, pe trei secțiuni ale Dunării. De la folii subțiri la capace sau resturi de electrocasnice — toate probele indică nevoia de o monitorizare extinsă a cursului fluviului, precum și de o evaluare a impactului deșeurilor asupra biodiversității .…. Potrivit unui studiu complementar desfășurat de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România în cadrul programului Cu Apele Curate, 100 de tone de plastic sunt transportate anual de Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin țara noastră. Până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel acumulează cantități imense de plastic, iar asta duce la distrugerea biodiversității acvatice, scăderea drastică a calității apelor din care ne alimentăm și deteriorarea peisajului. Programul Cu Apele Curate vizează atât poluarea istorică, prin acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un debit de 150 kg/zi de deșeuri din plastic, sunt necesare acțiuni extinse și menținerea lor pe termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât în România cât și în țările riverane. ….În medie, sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 tone de microplastic și tot cam pe-atâta macroplastic. Particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm – 2,5 cm — macroplasticul — se macină în timp sub influența materialelor organice din apă și se transformă în microplastic, micile particule care devin greu de văzut cu ochiul liber. Cel mai mare flux anual a fost regăsit la stația de prelevare Moldova Veche: între 93 și 100 tone de material plastic anual, dintre care 46-51 tone/an micro, 47-49 tone/an macro. În stațiile Gruia și Isaccea, transportul anual este mai scăzut de aproximativ 3-4 ori. …” Integral: https://www.infoclima.ro
“Uniunea Europeană trebuie să găsească o sumă enormă pentru a face față profundelor provocări globale, transmite Mario Draghi / Pilonii pe care se baza UE – energia din Rusia, exporturile din China și aparatul de apărare al SUA – nu mai sunt la fel de solizi …. El a prezentat diagnosticul său guvernelor UE: Cei trei piloni pe care s-a bazat UE – energia din Rusia, exporturile din China și aparatul de apărare al SUA – nu mai sunt la fel de solizi ca înainte, iar numai pentru tranziția ecologică și cea digitală UE ar trebui să cheltuiască 500 de miliarde de euro pe an. Diferența de finanțare dintre Europa și Statele Unite în ceea ce privește investițiile este echivalentă cu o jumătate de trilion de euro pe an, iar o treime din această sumă ar fi bani publici, le-a spus Draghi miniștrilor. Toți participanții au părut să fie de acord cu privire la ceea ce trebuie schimbat pentru a stimula competitivitatea UE, de la scăderea prețurilor la energie la reducerea sarcinilor de reglementare, dar au apărut discuții contradictorii atunci când s-a vorbit despre banii publici. …. Draghi a subliniat necesitatea de a canaliza economiile private europene, deoarece „banii publici nu vor fi niciodată suficienți”, dar a pus pe masă și opțiuni pentru găsirea de fonduri la nivelul UE, a explicat consilierul său. UE ar putea crea o nouă facilitate comună de numerar, cum ar fi împrumuturile sau datoriile, sau ar putea utiliza parteneriate private în care Banca Europeană de Investiții ar avea un rol de jucat. Președintele francez Emmanuel Macron și alții susțin ideea unei noi datorii comune. …” Integral: https://www.g4media.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Regia Protocolului de Stat investește în secret 9 milioane de euro în transformarea unui sediu de partid din București într-o reședință de familie / SURSE: Imobilul va fi reședința președintelui Iohannis după terminarea mandatului
Fostul sediu al Partidului Național Liberal și al ALDE de pe Bulevardul Aviatorilor numărul 86 din București este pe cale să fie transformat într-o ”locuință individuală” care va fi atribuită președintelui Klaus Iohannis după ce acesta își va termina al doilea mandat, a declarat pentru G4Media.ro o sursă din mediul politic. Aceeași sursă a susținut că, în final, lucrările de amenajare vor costa 45 de milioane de lei (circa 9 milioane de euro)…..”
https://www.g4media.ro/regia-protocolului-de-stat-investeste-in-secret-9-milioane-de-euro-in-transformarea-unui-sediu-de-partid-din-bucuresti-intr-o-resedinta-de-familie-surse-imobilul-va-fi-resedinta-presedintelui-iohan.html
Comentariile de la articol… 😁
Nevoia de normalitate… Tia…
https://revista22.ro/bref/tia-serbanescu/agende-si-calendare
“Ghidul alegătorului turmentat din anul 2024
Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la publicarea piesei „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale și de la premiera spectacolului montat la Teatrul Național din București. Întrebarea care a străbătut tot acest amar de vreme aparține personajului Cetățeanul Turmentat: „Eu pentru cine votez?”
….CETĂȚEANUL din 2024: Votează pentru PSDNL! Sunt prea multe litere și ți-e greu să le ții mine? Atunci, reține alianța PSD cu PNL! Ciolacu și Ciucă, aliați! Nu-i nevoie să-i ții minte pe aceștia, pentru că nu-i mare dramă dacă-i încurci, dacă-i confuzi, dacă pui ștampila viceversa! Ciolacu este egal cu Ciucă. Unul pretinde că are grijă de stabilitatea României, celălalt ține și el la stabilitatea României. Unul vrea continuitate, celălalt, se poate să se lase mai prejos?, tot continuitate. Ciolacu zice că este de stânga, ține cu cei săraci și de aceea îi taxează pe bogați, Ciucă zice că e de dreapta, ține cu antreprenorii, dar aprobă creșterea fiscalității pentru mediul de afaceri. Amândoi au același deficit de cunoaștere a economiei de piață…..Dar vezi că Ciolacu și Ciucă, după alegerile din acest an, te vor impozita pe tine, un demn apropitar, ca să susțină deficitul. Nu contează că Ciolacu va decide și Ciucă va aproba: te vor impozita ca să mențină stabilitatea României.
….CETĂȚEANUL din 2024: Votează pentru AUR! O să te filmeze George Simion cu telefonul când o să ieși de la urne și-o să se laude la Ciutacu în emisiune că tu, Cetățeanul Turmentat, l-ai votat. Dar Simion o să afirme cu tărie că n-ai fost beat când ai băgat votul pentru AUR în urnă, că ai fost perfect treaz, dovadă că fiola, o să aducă o fiolă, nu ți s-a înverzit. Câți turmentați ca tine vor vota pentru AUR? Uită-te în sondaje! Mulți, puțini, România oricum votează în stare de ebrietate. Revin la statutul tău de apropitar. Doar nu crezi că, dacă vin la putere, Simion și ai săi îți vor confisca proprietățile și le vor transfera în proprietatea statului român. Doar nu crezi că vor naționaliza OMV sau Kaufland. Doar nu crezi că vor organiza un referendum pentru ieșirea României din Uniunea Europeană. E gargară, amice! Nici la beție cei din AUR nu gândesc asta. Patriotismul lor e circ la România TV și Realitatea Plus! Circ în Parlament, doar atât știu să facă. Uită-te ce pregătire are Simion și ceilalți gealați din AUR! Ei își arată mușchii ca să-i filmeze televiziunile. Ei fac pe extremiștii, dar în realitate sunt niște mazete. N-au nicio competență ca să conducă o asociație de locatari de bloc…..”
https://www.libertatea.ro/opinii/ghidul-alegatorului-turmentat-din-anul-2024-4811327