Revista Presei – 27 august.„Opinie Bogdan Alecu: Gara de Nord, între promisiuni de regenerare şi oportunităţi ratate: În loc să mergem spre capitalism, rămânem blocaţi în socialism. În loc să atragem investiţii de miliarde, acccelerăm spre incompetenţă şi creştem taxele pentru omul de rând, în timp ce specialii rămân şi mai speciali…..”
| 27/08/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 27 august! Dimineaţa şi noaptea vremea va continua să fie răcoroasă în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 şi 29 gr, iar cele minime se vor situa de la 0…2 gr în depresiunile din estul Transilvaniei şi până spre 18…19 gr, local pe litoral. Cerul va fi mai mult senin, cu înnorări trecătoare în prima parte a zilei în extremitatea de sud-est a teritoriului, iar după-amiaza şi seara în nord şi nord-est, dar numai cu totul izolat vor mai fi posibile ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări uşoare în zona montană înaltă şi pe litoral. Bucuresti: 29/14 gr.C.
“Ministerul Energiei nu se descurcă cu fonduri UE de 7 miliarde de euro. Cere ajutorul noii bănci de stat de Investiții și Dezvoltare, precum și Autorității pentru Digitalizare Ministerul Energiei vrea să poată delega Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), controlată integral de Ministerul Finanțelor, atribuții de implementare și/sau administrare de instrumente financiare sau alte forme de sprijin financiar, inclusiv granturi, finanțate din Fondul pentru modernizare al UE, se arată într-un document al instituției, analizat de Profit.ro. Astfel, BID ar urma să se ocupe, în calitate de organism delegat cu rol de intermediar financiar, de programe de finanțare ″destinate investițiilor pentru crearea, dezvoltarea și/sau modernizarea capacităților de producție din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, stocare, transport și distribuție din domeniul energiei electrice, respectiv crearea și dezvoltarea de capacități de producție, stocare, transport și distribuție a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică″, potrivit sursei citate……” Integral: https://www.profit.ro/
“Dacă nu mai sunt bani pentru investiţii în infrastructură în mediul rural prin Anghel Saligny, de ce nu pot trece aceste investiţii pe finanţare din fonduri UE, unde avem rate de absorbţie foarte reduse? Programul Anghel Saligny sprijină investiţii în infrastructura locală, precum drumuri judeţene şi comunale, reţele de apă şi canalizare, staţii de epurare şi extinderi ale reţelelor de distribuţie a gazelor naturale ♦ România a atras şi cheltuit în economie doar 10,57% din fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 în valoare totală de 31 mld. euro, iar din PNRR a atras 9,4 mld. euro, dar a cheltuit doar 7,5 mld. euro euro, adică circa 25% programul de 28 mld. euro, care se va încheia în decembrie 2026. Programul naţional de investiţii Anghel Saligny se confruntă cu un blocaj financiar, după ce fondurile alocate pentru plata facturilor s-au epuizat încă din 18 iulie, susţine ministrul dezvoltării, Cseke Attila. …..În tot acest timp, România are rate de absorbţie foarte reduse ale fondurilor europene disponibile prin alte programe de finanţare. România a atras şi cheltuit în economie doar 10,57% din fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 în valoare totală de 31 mld. euro, iar la PNRR a atras 9,4 mld. euro, dar a cheltuit doar 7,5 mld. euro euro, adică circa 25% din programul de 28 mld. euro, care se va încheia în decembrie 2026, conform datelor de la BNR şi de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). ….„Soluţia este ca, la rectificarea bugetară, să se redistribuie resurse de la alte ministere sau ca aceste ministere să poată realoca, oricând, fonduri pentru programul Anghel Saligny. Potrivit simulărilor realizate la minister, necesarul pentru a continua nu doar cele 1.600 de proiecte care respectă proporţiile stabilite, ci toate proiectele, este de 4,5 miliarde de lei.” …..” Integral: https://www.zf.ro/
“România s-a schimbat după 2007, odată cu aderarea la UE: are mai puţine animale în curte şi mai multe în casă, iar tendinţa se vede în importuri, care au crescut de 4,5 ori pentru lactate şi ouă de pasăre şi de 3,3 ori pentru hrana animalelor „Avem de a face cu faptul că după ce s-a produs anularea experienţei de cooperare, ne-am trezit cu canalele de irigaţii distruse şi că lucrăm cu lanţuri de supermarketuri internaţionale care aduc şi din piaţa externă, pentru că intern nu avem sisteme de colectare“. Importurile de lactate şi ouă de pasăre ale României au crescut de 4,5 ori în 2024 faţă de 2007, iar cele de hrană pentru animale, în general de companie, au crescut de 3,3 ori, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică oferite la solicitarea ZF. Acestea sunt categoriile cu cele mai mari creşteri, cantitativ şi arată cum s-au schimbat structura agriculturii, dar şi obiceiurile românilor odată cu aderarea la UE. „A crescut numărul de animale de companie, în special în marile oraşe, pentru că în timp s-a creat o legătură între migraţie şi efectul civilizator al acestei migraţii. De fapt, avem o modernizare a României de tip italian în Moldova, de tip german în judeţele Sibiu, Braşov şi Timiş şi de tip francez în Maramureş şi Satu Mare“, spune sociologul Dumitru Sandu. …..”” Integral: https://www.zf.ro/
“Eurostat: Spania, Italia, Franţa şi Polonia generează 64% din recolta de legume a UE şi 58% din cea de fructe. Pe ce loc este România …. În topul producţiei de legume tronează Spania (14.8 mil.tone), Italia (13.8 mil.tone), Franţa (5,8 mil.tone) şi Polonia (5,2 mil.tone), care asigură împreună 64% din recolta totală. Potrivit Eurostat, România a avut anul trecut o producţie de 1,1 milioane tone legume, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 11 în rândul celor 27 de state membre, imediat după Grecia şi Ungaria. Datele diferă uşor de estimările Institutului Naţional de Statistică, potrivit căruia producţia de legume a totalizat 2 milioane tone în 2024, incluzând legumele cultivate în câmp, sere şi solarii şi în grădinile familiale, în scădere cu 10%, ca urmare a scăderii randamentelor la hectar, dar şi a suprafeţelor cultivate. ….. Cel mai mare producător de roşii este Italia, cu 36% din total, urmată de Spania (27%) şi Portugalia (10%) şi Polonia. România se află pe locul 9 în UE la producţia de roşii, cu 231.390 tone. Cele mai importante surse de morcovi sunt Germania (18% din tota), Franţa (14%) şi Polonia (12%). Ţările de Jos rămân însă principalul producător de ceapă, cu un sfert din recolta totală din UE, urmate de Spania (20%) şi Germania (12%). …… La fructe, cele mai mari producţii vin din aceleaşi patru ţări: Italia (5.4 mil.tone), Spania (4.3 mil tone), Polonia (4.1 mil.tone) şi Franţa (3 mil.tone) , totalizând 58% din totalul european. România se află pe locul 6 în UE, cu 1,3 mil.tone de fructe recoltate în 2024. Când vine vorba de mere, cele mai multe provin din Polonia (29% din recolta de 11,6 mil.tone din UE), Italia (21%) şi Franţa (17%). Per total, recolta de mere a fost mai mică în Uniunea Europeană cu 4% în 2024 faţă de 2023. România se află pe locul 6 în UE la producţia de mere, cu 491.000 tone, imediat sub Spania. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“AGRO-FOOD 2024-2025: Industria Alimentară şi a Băuturilor din România – Partea II – Potenţialul e uriaş; ce este de făcut …. Scenariul nostru optimist pe Agro-Food se bazează pe performanţă recentă a Poloniei – economie cu o structură şi o istorie foarte apropiată de a României, ba chiar am ajuns acum vecini de clasament la PIB PPS per capita (ambele ţări cu câte 78%-79% din media U.E.). Polonia a creat mecanisme de piaţă eficiente şi a sprijinit apariţia unor JUCĂTORI MARI, performanţi, creatori şi beneficiari ai aşa-numitelor “ECONOMII de SCALA”: Polonia e lider european şi între primii mondiali la MERE, dar şi la carne de pui / AVICOLE (aici şi România stă bine) şi la multe alte produse. Totuşi, merele şi carnea de pui sunt produse agricole de bază: Polonia are însă companii regionale / multinaţionale care produc, marketeaza şi exportă: MASPEX, cu vreo 4 fabrici şi la noi, cu sucurile Tymbark şi ciocolată La Festă de la Vălenii de Munte şi biscuiţii Salatini de Craiova şi apă minerală Rio Bucovina, a preluat [ Update: cu 74% ] prin intermediul bursei de valori liderul vinurilor din România, compania din Republica Moldova PURCARI (listată BVB, deţînând crame în România, Bulgaria şi Rep. Moldova). Ca exemplu, MASPEX are vânzări anuale de cca. 3,7 miliarde de euro, iar Purcari abia la 77 mil. euro! Polonia a ajuns astfel să exporte de 48 miliarde euro în 2022 şi de 52 miliarde euro în 2023; cu un aport în PIB de 7%, e probabil că VAB adus de Agricultură şi Alimente în PIB-ul de 846 de miliarde euro al Poloniei (2024) să fi atins aproape 60 miliarde euro (cifra de afaceri poate fi 3x VAB pe Agro-Food). În scenariul nostru, am presupus că şi România poate şi ea tura inteligent acest motor – şi aici NU Statul, ci antreprenorii mici, medii şi mari sunt “cheia” – să ajungă în 2032 măcar la 1/2 din ce a reuşit Polonia în 2022-2024. Jumătate pentru că şi populaţia şi economia noastră sunt fix la jumătate faţă de Polonia. ….Cum anticipam în Partea 1 a analizei, cauzele ce ne-au ţinut în loc, opinia mea: nu lipsa banilor sau a subventilor mai mari CapEx sau OpEx, cum se tot invocă, sau dobânzi bancare mari, ci în primul rând lipsa culturii economice şi financiare de bază, adaptată sec. XX şi XXI; dar şi a curajului antreprenorial de a trece graniţele. ….” Integral: https://www.news.ro/
“Deșertificarea și criza climatică, probleme mari „ascunse” de discuțiile despre finanțele țării. Ministrul Mediului avertizează INTERVIU ….Sigur, este o perioadă dificilă, pentru că adaptarea la schimbările climatice este un proces amplu și foarte costisitor. Nu dispunem de miliardele necesare pentru a adopta și implementa cât mai rapid toate măsurile. Tocmai de aceea am reacționat atât de dur în legătură cu pierderea banilor din PNRR. De exemplu, la Apele Române, am pierdut cele 350 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, iar o astfel de oportunitate istorică nu știu cât de repede se va mai repeta. România nu va putea, foarte rapid, să aducă din nou la masă 350 de milioane de euro pentru infrastructură de apărare în fața inundațiilor. Deci Guvernul înțelege miza și suntem în căutare de resurse pentru a gestiona și adapta țara la schimbările climatice.” …. DB: „În primul rând, trebuie un program național de împăduriri. Programul demarat prin PNRR, deși a început mai dificil, a prins o anumită viteză spre final. Ministerul Mediului nu a reușit să acceseze toți banii pentru că inițial era prevăzută plantarea a 56.000 de hectare; în acest moment Comisia ne-a aprobat 18.000 de hectare din acești 56.000. Noi dorim să continuăm cu un plan național de împăduriri anul viitor, gestionat inclusiv prin AFM, pentru a contracara procesul de deșertificare din sudul României.” …. DB: „În primul rând, problema pe care am identificat-o la Minister este că, în legislație, nu există o definiție suficient de clară a ceea ce înseamnă „zonă de protecție strictă”. Din cauză că nu avem această definiție clară, nu știm exact ce măsuri, ce limitări și ce restricții s-ar aplica în respectivele zone. Lucrăm în paralel pentru a îndeplini jalonul din PNRR, care prevede că, până la finalul anului, trebuie să aprobăm zonele de protecție strictă. Putem să aprobăm o parte dintre ele, dar degeaba le aprobăm dacă nu avem și o reglementare clară care să stabilească măsurile exacte și limitările aplicabile. Prin urmare, lucrăm în paralel la reglementare, la definirea clară a zonelor de protecție strictă, la limitele impuse de acest statut, însă abia apoi vom veni cu aprobarea efectivă a zonelor, fiecare având fișe cu măsurile propuse pentru conservare și protecția biodiversității.” ….” Integral: https://ziare.com/
“Opinie Bogdan Alecu: Gara de Nord, între promisiuni de regenerare şi oportunităţi ratate: În loc să mergem spre capitalism, rămânem blocaţi în socialism. În loc să atragem investiţii de miliarde, acccelerăm spre incompetenţă şi creştem taxele pentru omul de rând, în timp ce specialii rămân şi mai speciali .… Planul sună frumos pe hârtie: transformarea zonei într-un nod intermodal modern, construirea unei parcări subterane park & ride, realizarea unei zone de agrement suspendate între clădirea gării şi Pasajul Basarab – un parc urban verde cu alei pietonale şi spaţii de joacă – plus modernizarea arterelor adiacente. La întâlnire nu a participat niciun expert în urbanism, nimeni care să fi gestionat vreodată un proiect de regenerare urbană. …. În 2017, Tatian Diaconu, omul din spatele celei mai mari regenerări urbane din Europa – proiectul Coresi din Braşov, de peste 100 de hectare – avea o viziune complet diferită pentru Gara de Nord. „Dacă ar exista mecanismele legale, şi mâine am demara un proiect care să o transforme într-un centru urban de referinţă”, spunea la acea vreme CEO Immochan România, compania transformată în Ceetrus România. Tatian Diaconu înţelegea că statul trebuie să permită realizarea de investiţii private în imobilele care îi aparţin, astfel încât acestea să fie revitalizate şi utilizate la întregul lor potenţial. El vedea Gara de Nord, un loc tranzitat zilnic de 15.000 de persoane, nu ca pe o simplă staţie feroviară cu un parc deasupra, ci ca pe un potenţial hub economic. Deşi considera că ideea unui mall nu este fezabilă din cauza proximităţii cu Orhideea sau AFI Cotroceni, Diaconu propunea un proiect de birouri alături de o activitate comercială, după modelul din Londra, Frankfurt sau Leipzig. Un asemenea proiect ar fi atras investiţii de până la un miliard de euro şi ar fi curăţat zona, transformând-o dintr-un loc pe care „nimeni nu îşi doreşte să întâmpine pe altcineva” într-un centru urban vibrant. De la ce plecăm – ce scria ZF într-un reportaj realitat luna trecută: În ce ţară trăim! Un simbol al neputinţei de a întreţine. Gara de Nord din Bucureşti, un loc prins între reclame la alcool şi sucuri pline de zahăr, un bazar improvizat, oameni ai străzii care dorm pe scaunele puţine şi un amestec de mirosuri greu de suportat. Ce au făcut alţii: în Europa, marile gări au fost tratate ca proiecte de regenerare urbană, nu doar ca infrastructură. La Londra, St Pancras–King’s Cross a fost reconfigurată cu birouri, retail şi spaţii culturale, devenind un centru pentru un nou cartier. Berlin Hauptbahnhof a integrat fluxurile regionale, naţionale şi internaţionale într-un nod multimodal cu galerii comerciale. La Paris, Saint-Lazare şi Gare du Nord au primit investiţii în eficienţă energetică şi zone comerciale curate, crescând siguranţa şi timpul petrecut în staţie. Madrid Atocha a combinat muzeificarea patrimoniului cu un atrium-grădină, transformând aşteptarea în experienţă. Viena şi Rotterdam au legat noile gări de dezvoltări mixte (locuinţe, birouri, hoteluri), iar Antwerpen-Centraal a fost restaurată ca reper turistic. Modelul comun: finanţare public-privată, funcţiuni mixte, intermodalitate, orientare spre cetăţean, plus digitalizare—rezultatul fiind gări-destinaţie care ridică valoarea zonelor adiacente şi disciplinează mobilitatea urbană. …..În timp ce Bucureşti pune iarbă pe acoperiş, alte capitale europene au transformat gările în centre urbane moderne şi profitabile. Gara Centrală din Bruxelles, St. Pancras din Londra, Hauptbahnhof din Frankfurt sau Leipzig – toate sunt exemple de cum transportul feroviar poate fi integrat cu succes în complexe comerciale şi de birouri moderne. .….” Integral: https://www.zf.ro/
“Cu ce va rămâne România după încheierea războiului din Ucraina: „Prima dată în 3 ani și jumătate când diplomația e mai importantă decât războiul” Acest text a fost copiat de pe Ziare.com …..România va acorda Ucrainei cel de-al 23-lea pachet de ajutor Ucrainei, a transmis Denis Smîhal, ministrul Apărării de la Kiev, după întâlnirea cu omologul de la București, Ionuţ Moşteanu. Datele financiare și conținutul acestor pachete rămân preponderent secrete. Vestea privind pachetele de ajutor a venit luni, 25 august, în contextul în care, în politica mare, se vorbește tot mai mult despre pace, pe fondul intervenției administrației americane. ….. „Însă, nu suntem aproape de pace, pentru că negocierile se desfășoară greu. Rușii nu sunt interesați să negocieze, decât dacă pot obține maximul, ceea ce e inacceptabil. Până când se va ajunge la o soluție de compromis între cele două părți va dura. Acest lucru depinde și de modul în care se implică SUA. Depinde cum va fi compensată această cedare de teritorii. Nu numai Ucraina trebuie să facă anumite concesii, ci și Rusia. E nevoie de concesii reale, nu doar baliverne pe care le-am auzit recent, de exemplu schimbarea de regim. Ucraina e dispusă, a anunțat deja că face tot posibilul pentru o soluție de compromis pentru pace, dar trebuie compensare pentru pierderea teritoriilor și garantarea Ucrainei că rușii nu vor face la fel și apoi nu o vom lua de la capăt”, a punctat Fota. …. Totodată, analistul militar avertizează asupra câștigurilor consemnat deja de către ruși. Potrivit lui Fota, problema victoriei Ucrainei nu se mai pune, la nivel internațional – în ciuda mesajelor mobilizatoare de la începutul confruntării militare, exprimate de unii lideri europeni. „Rusia oricum are un câștig până în acest moment. Nimeni din Occident nu mai vorbește despre Crimeea. Nimeni nu recunoaște anexarea Crimeii, pe de o parte și pe de altă parte, nimeni nu mai vorbește despre ea. Este o împăcare cu ideea că acest teritoriu nu mai poate fi smuls rușilor. Păi numai din acest punct de vedere poți realiza că rușii au o primă victorie. ….” …. Generalul Alexandru Grumaz a analizat din perspectivă militară problema conflictului ruso-ucrainean, respectiv implicarea României. „România rămâne cu lecțiile războiului din Ucraina, pe care trebuie să le învățăm. Războiul nu se mai duce cu tehnică de luptă precum tancurile sau transportoarele blindate, ci și cu drone. Sunt lecții extrem de importante. Apoi, pregătirea unei linii de apărare, în cazul în care îți stabilești direcțiile de pe care inamicul te poate ataca. Aceste direcții sunt clare, cel puțin pentru România. Una dintre ele, direcția de sud, care pleacă din Crimeea, trece prin Constanța și ajunge la Belgrad. E una dintre direcțiile prin care ne-au atacat și-n Al Doilea Război Mondial, rușii. Doar că am reușit să rezistăm. Iar Armata Română avea submarine, făcuseră nemții o apărare de coastă extrem de puternică și a fost mai ușor să ne apărăm. Acum, mai dificil. Nu mai avem nici apărare de coastă, nici nave. …..” Integral: https://ziare.com/
“Cât costă cu adevărat războiul din Ucraina? Date oficiale şi estimări ale experţilor Costurile totale de până acum ale conflictului din Ucraina sunt enorme, dar deocamdată nu depăşesc 15% din valoarea estimată a resurselor minerale ale ţării respective, valoare ce se ridică potrivit experţilor la 11,5 trilioane dolari. Războiul a provocat pierderi economice directe şi indirecte uriaşe, atât pentru Ucraina, cât şi pentru Rusia, dar şi pentru economia globală. În ceea ce priveşte Ucraina, potrivit informaţiilor publicate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) şi de Institutul de Economie Globală de la Kiel, PIB-ul a scăzut cu peste 30% în 2022, cu o revenire lentă şi inegală în anii următori. Ucraina are pierderi de infrastructură evaluate la peste 400 miliarde dolari, incluzând drumuri, căi ferate, centrale electrice şi clădiri rezidenţiale, se confruntă cu o reducerea drastică a producţiei industriale în regiunile ocupate sau afectate de lupte şi a pierdut accesul la resurse din teritoriile ocupate, în valoare de trilioane de dolari. Experţii Institutului din Kiel susţin că Ucraina a pierdut temporar controlul asupra aproape 33% din resursele sale minerale. Potrivit Statista, numai în perioada februarie 2022-iunie 2025 companiile din comerţ, industrie şi agricultură din Ucraina au înregistrat pierderi totale de 589 miliarde dolari. În schimb Rusia înregistrează anual costuri militare de zeci miliartde dolari, în condiţiile în care sancţiunile economice au redus accesul acestei ţări la pieţele internaţionale, la tehnologiile avansate şi investiţiile străine. Pe lângă acestea, Rusia a pierdut peste 300 miliarde dolari în active externe îngheţate, a înregistrat o contracţie a PIB de -2,1% în 2022, inflaţie de 14%, deprecierea rublei cu peste 30% şi retragerea a peste 1.000 de companii occidentale. La 18 februarie 2025, rubla rusească valora 0,01093 dolari americani, ceea ce reprezintă o scădere de 8% de la invazia Rusiei în Ucraina. ….. Cu toate acestea, Rusia a înregistrat şi beneficii. Astfel, Rusia a ocupat şi anexat teritorii semnificative din Ucraina. După declanşarea războiului în februarie 2022, Rusia a mai ocupat încă 12% din teritoriul ucrainean, pe care l-a adăugat celor 7% pe care le controla (care includ şi Crimeea) înainte de invazia completă din 24 februarie 2022. Apoi, câştigurile teritoriale i-au permis Rusiei să acapareze o mai mare parte a resurselor naturale ale Ucrainei. ….” Integral: https://www.bursa.ro/
“Programul Rabla se reia, dar pe sume mult mai mici. Acum pentru o mașină primești un sac de cartofi ..… Românii sunt încântați de noua schemă de reciclare a mașinilor vechi și spun că un sac de cartofi e nemaipomenit: ”Cu banii ce să faci ? La ce inflație avem, până ajungi cu ei la piață să cumperi ceva, nu-ți mai permiți nici sacul ăla de cartofi”, explică Marian Coltea, din zona Lujerului. O nouă facilitate oferită de Guvern este că sacul de cartofi va fi livrat la domiciliu, pentru că de cele mai multe ori oamenii nu vor mai avea mașină cu care să-l care. Cât despre achiziția de mașini noi prin Programul Rabla, aceasta se suspendă definitiv. ”Cine are bani de așa ceva? Rămânem pe schema dai mașina – iei cartofii, e cel mai simplu”, spune Bolojan. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“SURSE Diplomatul Marius Lazurca, în cărți pentru șefia SIE ….”https://share.google/Q9vvIb5yUACKpexnq
“O materie școlară care în România e pe cale de dispariție are beneficii imense pentru adolescenți, arată un studiu pe 600.000 de tineri
Studenții care studiază filosofie sunt, în medie, mai reflexivi și mai deschiși la minte decât cei care nu au făcut-o, arată un recent studiu
O analiză făcută pe teste și sondaje care provin de la peste 600.000 de studenți americani arată că, față de studenții din toate celelalte domenii, cei de la filosofie obțin scoruri mai mari la testele care măsoară capacitatea unei persoane de a gândi clar, coerent și rațional, arată un studiu publicat în Journal of the American Philosophical Association. ….”
https://hotnews.ro/o-materie-scolara-care-in-romania-e-pe-cale-de-disparitie-are-beneficii-imense-pentru-adolescenti-arata-un-studiu-pe-600-000-de-tineri-2052321
“Secretara primarului Chirica, plătită cu peste 4.400 de euro lunar. Câștigă mai mult decât edilul…..”
https://spotmedia.ro/stiri/politica/secretara-primarului-chirica-platita-cu-peste-4-400-de-euro-lunar-castiga-mai-mult-decat-edilul
“Curtea de Conturi sesizează Parchetul: Ilegalități grave la Biroul de Turism pentru Tineret….”
https://spotmedia.ro/stiri/economie/curtea-de-conturi-sesizeaza-parchetul-ilegalitati-grave-la-biroul-de-turism-pentru-tineret
“Președintele Nicușor Dan, primul refuz din partea Coaliției. Propunerile sale pentru SRI și SIE au stârnit o criză
În discuția avută la Guvern, Nicușor Dan le-a spus liderilor PNL și PSD despre intenția sa de a propune două nume pentru șefia Serviciului Român de Informații (SRI) și cea a Serviciului de Informații Externe (SIE), scrie antena3.ro.Surse politice au dezvăluit că șeful statului i-ar vrea la SRI pe avocatul Gabriel Zbârcea și la SIE pe diplomatul Gabriel Lazurca, ambasadorul României în Mexic.Propunerile i-ar fi luat prin surprindere pe liderii Coaliției, spun aceleași surse. Pentru Nicușor Dan, asta ar putea fi prima criză politică majoră, în cazul în care insistă cu propunerile. Acestea ar risca să pice la vot în Parlament, fără susținerea PSD și, posibil, și fără cea a PNL. …..”
https://ziare.com/propuneri-sie-sri/presedintele-nicusor-dan-primul-refuz-coalitie-1960977
“Minusul aderării la Schengen despre care nu vorbim suficient. România devine groapa de gunoi a Europei. Octavian Berceanu: „E nevoie de controale reale la intrarea în țară”…..”
https://share.google/eBUWQ84dP3peaUI2Y