Revista Presei – 27 aprilie.”România sufocată de gunoaie. Gropi ilegale, bani pierduți, procese cu Uniunea Europeană”
| 27/04/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 27 aprilie! Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și averse pe arii relativ extinse în centrul, estul și sudul teritoriului și pe suprafețe mici în rest, îndeosebi pe parcursul zilei. Izolat cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp. În sud aversele vor fi însoțite de descărcări electrice. La munte, la altitudini în general de peste 1600 m, vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 18 gr, mai ridicate în sudul Olteniei și al Munteniei spre 20 de gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 și 8 gr. Bucuresti: 16/5 gr.C., innorat.
“Izoletele uitate. Unde zac echipamentele de un milion de euro, cumpărate de stat și folosite câteva luni, în timpul pandemiei Izoletele de sute de mii de euro achiziționate de Ministerul Sănătății în timpul pandemiei de coronavirus au ajuns într-un depozit și așteaptă o nouă pandemie. În anul 2020, în primele luni de la declanșarea pandemiei COVID-19, statul român a demarat o adevărată isterie a achizițiilor de echipamente medicale, de la măști de protecție, combinezoane și până la celebrele izolete. La adăpostul stării de urgență, guvernul a plătit milioane de euro în achiziții directe, multe dintre acestea ajungând sub lupa procurorilor DNA….. Achizițiile de izolete au fost realizate, pentru statul român, prin Ministerul Apărării Naționale și cel al Sănătății. Dacă despre cele 100 de izolete achiziționate prin semnătura ministrului apărării de la acea vreme, Nicolae Ciucă, s-a vorbit destul de mult, despre celelalte, achiziționate de Unifarm, nu se mai știe nimic. Cât a plătit Ministerul Sănătății pentru izolete Este vorba despre un număr de 42 de izolete, pe care Unifarm le-a achiziționat la un preț mediu de 75.934 lei (aproximativ 14.800 euro) . …. Toate sistemele de izolare portabile sunt model IsoArk N36-6, produse de compania israeliană Beth-El Zlkhron Yaagov Industries Ltd, potrivit fișei de lucru. După ce au fost achiziționate, ele au rămas în gestiunea Unifarm. ”Toate cele 42 de Sisteme izolare portabile IsoArk n36-6 se află în depozitul companiei”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății. Nu se știe, practic, dacă izoletele au apucat să fie utilizate sau măcar omolgate. ”Omologarea, producția și comercializarea acestor dispozitive/sisteme de izolare sunt în sarcina producătorului”, se mai arată în răspunsul secretarului de stat. ….În total, Ministerul Sănătății a cheltuit 3,1 milioane lei pentru cele 42 de izolete, adică peste 621.000 euro. Echipamentele au fost achiziționate de la societatea SC Conexiuni 2544 SRL, care are ca obiect principal de activitate ”inginerie și consultanță tehnică”. …. Interesant este că Ministerul Sănătății a cheltuit, pentru achiziția unei singure izolete, de trei ori mai mult decât Ministerul Apărării. MApN a achiziționat, în 2020, 100 de izolete, care au costat 497.000 euro, ceea ce înseamnă că prețul mediu per unitate a fost de 4.320 de euro. Toate cele 100 de izolete ale MApN au fost realizate în țară, de către compania SC Stimpex SA. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Prostia din energie și energia din prostie În veselia generală dată de creșterea economică trambițată de guvern, apare știrea precum România intră în procedură de infrigement la UE deoarece există o prevedere legislativă prin care se restricționează exportul de energie electrică. “Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României [INFR(2023)2032] pentru restricționarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 și 36 din TFUE, Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică.” Niciodata nu m-am gândit că există cineva care sa gândeasca o așa de mare enormitate împotriva industriei energetice naționale. Explicația tehnică România de câțiva ani este importator net de energie electrică. Motivul este că nu mai există capacități de producție care să acopere consumul. Deci România trebuie să importe pentru a-și acoperi consumul. Acest fapt se vede din cum a aratăt consumul de energie electrică în 2022. România a importat anul trecut 3,19 TWh. Cred că este logic: când ai deficit de producție și imporți, nu ai ce exporta. România exportă din când în când energie electrică cand există supraproducție. Anul trecut România a exportat 2,11 TWh. Întrebarea este: când și ce se exportă? Exportăm când există supraproducție deoarece nu există posibilitatea de stocare a energiei electrice. Supraproducție de energie electrică se face când bate vântul și soarele strălucește. Aceste capacități sunt destul de mari dar sunt intermitente, deci suntem la mâna naturii. Din datele ANRE aflăm că avem capacitate mare de productie de energie electrica din regenerabile: 6641 MW (36%) din hidro, 3014 MW (16%) din eolian și 1393 MW (8%) din solar. Când există supraproducție din regenerabile se acoperă necesarul de consum, apoi dacă există posibilitatea de a închide câteva capacități securitare (din cărbune și gaze naturale), acestea se închid și rămân regenerabilele iar restul de producție se duce la export. Unii ar zice că este bună procedura, dar lucrurile nu stau chiar așa. O capacitate pe gaz sau cărbune necesită ore bune de închidere și de repornire, ceea ce înseamnă pierderi energetice din aceste operațiuni și are ca rezultat creșterea prețurilor energiei generate deoarece tehnologia este veche și randamentele scad. Rezultă că, din punct de vedere tehnic, această decizie este o piedică pusă producătorilor români de energie electrică: sistemul energetic importă deoarece capacitățile regenerabile depind de vreme. Când este vreme favorabilă aceștia pot produce deci au posibilitatea de a vinde peste hotare după ce a fost acoperită cererea internă și dacă există capacitatea de export. …. Că prețurile sunt mai mari la noi ne-o arată și faptul că anul trecut companiile producătoare au avut câștiguri imense. Să nu uităm că 80% din producția de energie electrică aparține celor câteva companii de stat, acestea adunând majoritatea banilor din piață, înregistrând profituri istorice. Ar trebui să se uite cineva și la profiturile companiilor care dețin regenerabile pentru a face comparație între cifrele care arată rentabilitatea pentru a vedea că acestea sunt cei mai mari câștigatori ai scumpirii energiei. Statul a “confiscat” cea mai mare parte a acestor profituri prin supraimpozitare și a confiscat și cea mai mare parte a dividentelor companiilor naționale. Ce a făcut cu banii, știm: a plătit salarii și pensii și a lăsat portițe de scurs bani în bugete private. Urmările Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea prețului energiei a făcut ca extrem de multe firme mici să se închidă iar cele care au rămas și-au redus activitatea. Companiile, de la cele mici la cele mari, fost nevoite să mareasca prețurile și așa toate produsele și serviciile s-au scumpit, ajungându-se la o inflație de 16,4%. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“VIDEO România atinge borna de 1.000 de kilometri de autostradă cu un tronson „muzeu”: „O situație penibilă” …. „Atingem 1000 km în ~75 de zile, dar cu un muzeu?!”, scrie Asociația Pro Infrastructura care prezintă o filmare din dronă realizată de unul din membrii săi cu lotul Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,55km) al Autostrăzii Transilvania. „Este perfect fezabil ca în aproximativ 75 de zile turcii de la Nurol să fie pregătiți pentru inaugurarea celor 13,55 kilometri dacă se vor mobiliza foarte bine cu finisajele: asfalt, parapete, marcaje, garduri protecție”, scrie Pro Infrastructura care menționează că termenul oficial de finalizare a fost februarie 2023. „Cu siguranță rămân mărunțișuri de terminat în afara părții carosabile până spre sfârșitul verii, dar circulația poate fi deschisă la final de iunie sau cel târziu început de iulie DACĂ și CNAIR își va face URGENT treaba și va rezolva birocrația necesară pentru execuția soluției provizorii de conectare cu DN19B lângă Porț, la sud de Suplacu de Barcău”, notează asociația. „O situație penibilă. Un tronson bun de circulat care nu poate fi folosit de șoferi” „Altfel, putem ajunge în situația penibilă de a atinge 1000 kilometri de autostradă și drum expres… cu un muzeu! Adică un tronson bun de circulat care nu poate fi folosit de șoferi deoarece nu are conexiune cu infrastructura existentă. În prezent, România are în exploatare aproape 955 km de autostradă și alți aproape 40 km de drum expres veritabil”, potrivit Pro Infrastructura. ….” Integral: https://monitorizari.hotnews.ro
“Se usucă România. Cum ne putem proteja de seceta care ne lovește de un deceniu încoace …. Ultima lună a anului trecut a înregistrat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor în țară: peste un grad Celsius în plus. Acest record îngrijorător a venit după o secetă care care a afectat, în 2022, 800.000 dintre cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale în țară. …. În condițiile în care și această iarnă a fost uscată și călduroasă, pericolul de secetă agravată s-a extins în Europa și au fost lansate avertismente care privesc zone din Spania, Franța, Marea Britanie, Irlanda, nordul Italiei, Elveția, insulele din Mediterana, Grecia și zonele apropiate de Marea Neagră ale României și Bulgariei. România se află și ea printre țările serios afectate de secetă și vreme extremă. Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite asupra Uniunii Europene arată că, anul trecut, 44% din suprafața UE și a Marii Britanii s-a aflat sub avertizare de secetă, iar 9% sub alertă de secetă – toate asociate cu deficit de umiditate în sol. Seceta critică din mare parte a Europei este exacerbată de valurile timpurii de caniculă, care s-au suprapus peste deficitul de precipitații din sezonul de iarnă-primăvară, care s-au situat la circa o cincime din media anilor 1991-2000 în UE și Marea Britanie. …. Principalele culturi afectate de seceta severă de anul trecut au fost cele de porumb și floarea soarelui. … Problema e că lipsa precipitațiilor duce la scăderea nivelului de apă din sol și scade inclusiv debitul cursurilor de apă. …. Toate acestea creează probleme nu doar pentru agricultură, dar și pentru producția de energie (infografic, aici). Sunt deja regiuni în Europa unde, în 2022, a fost declarată urgență din cauza secetei, iar numeroase localități au raționalizat apa. Iar 2023 nu se anunță nici el mai puțin uscat. …. În ultimul deceniu, seceta a lovit anual România. În intervalul 20213-2022, doar în sezonul 2018-2019 și 2020-2021 nu am vorbit de ani considerați, din punct de vedere agricol, drept deosebit de secetoși, potrivit cercetătorului ANM. Pe lângă impactul asupra agriculturii și a producției de energie, despre care am vorbit deja, seceta severă provoacă și extinderea fenomenului deșertificării. De altfel, un raport al Curții de Conturi Europene a introdus România printre țările aflate în pericol de deștertificare, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria. ….” Integral: https://panorama.ro
“Facturi uriașe și împrumuturi fără precedent pentru țările din Europa de Est, între care România, pe măsură ce creşte povara financiară a războiului – Bloomberg …. Potrivit Bloomberg, guvernele est-europene au împrumutat deja 32 de miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, pentru prima dată în ultimii zece ani, trei state est-europene – Polonia (nouă miliarde de dolari), România (şase miliarde de dolari) şi Ungaria (cinci miliarde de dolari) – se numără printre primii cinci debitori emergenţi pe pieţele externe. Însă, momentul în care se împrumută nu este unul grozav. A devenit mult mai prohibitiv să te împrumuţi pe pieţele de obligaţiuni, chiar şi pentru guvernele care au un rating ridicat precum cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile în ultimul an. De exemplu, Polonia se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru noile sale obligaţiuni pe 30 de ani. Comparativ, în 2021, pentru acelaşi tip de obligaţiuni, Polonia s-a împrumutat la o dobândă mai mică de 4% pe an. Creşterea notei de plată cu dobânzile nu va face decât să agraveze deficitele bugetare şi aşa mari ale ţărilor din regiune şi va pune şi mai multă presiune asupra miniştrilor de Finanţe. În plus, dacă invazia rusească din Ucraina se va prelungi sau intensifica şi va fi nevoie de şi mai multă finanţare prin emiterea de datorii în regiune, investitorii ar putea să nu mai fie dispuşi să cumpere noile obligaţiuni care vor inunda piaţa. …. Potrivit estimărilor Bloomberg, deficitul bugetar al Europei de Est se va umfla până la 4,3% din PIB-ul regiunii în acest an, de la 1,3% din PIB în 2021. …. În schimb, este posibil ca România să mai aibă nevoie să mai iasă odată pe pieţele externe în acest an. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Daniel Anghel, PwC România. Bugetul şi taxele: Să ne punem centurile de siguranţă? …. Printre cauzele supraestimării încasărilor şi subestimării cheltuielile ar putea fi enumerate: în zona încasărilor că supraimpozitarea companiilor din energie nu mai aduce circa 1 miliard de lei la buget odată ce a fost introdus preţul reglementat şi că unele modificări ale Codului fiscal (cum ar fi aplicarea facilităţii pentru salariaţii din construcţii şi în agricultură şi industria alimentară sau reducerea accizelor la tutun şi produse energetice) au diminuat sumele programate, iar în zona cheltuielilor se observă cheltuieli însemnate pentru compensarea facturilor la energie (1,6 miliarde de lei în primele două luni din 2023, de exemplu). Impactul în buget al exemplelor date nu a fost luate în calcul la realizarea bugetului. Totodată, a fost discutată în cadrul guvernului şi problema încasărilor mai slabe de la marii contribuabilii şi nevoia de a pune presiune asupra acestora pentru a achita datoriile la buget. Într-adevăr, datele ANAF arată că în primele trei luni din 2023 marii contribuabili au declarat taxe şi impozite de 42,8 miliarde lei şi au achitat efectiv 36,6 miliarde lei. În acest caz, trebuie să reţinem că taxele odată declarate sunt datorate şi că fiscul are toate instrumentele pentru a le recupera, nefiind vorba decât de o întârziere, deci contribuabilii demonstrează bună credinţă din moment ce le declară. În ceea ce priveşte cauzele întârzierii, probabil fiscul le va explora şi le va face publice, dar să sperăm că nu este vorba de probleme de lichiditate („cash flow”) care apar atunci când se prefigurează dificultăţi economice serioase care limitează capacitatea companiilor de a-şi onora la timp datoriile. Concluzionând, vedem că efectele contextului economic internaţional fragil îşi pun amprenta asupra României şi că multiplele crize afectează în moduri şi grade diferite anumite industrii şi /sau companii, dar că în acelaşi timp reformele structurale pentru consolidarea fiscală, adică pentru finanţe publice sustenabile, se fac prea lent în raport cu aşteptările faţă de capacitatea bugetului de a susţine cheltuielile angajate. Există motive de preocupare şi e nevoie de politici de ajustare cumpătate pe termen pe scurt. Consider însă că soluţiile pe termen lung cu impact benefic pentru buget şi pentru contribuabili rămân modernizarea administrării fiscale, unde efortul nu poate fi doar al ANAF, ci al guvernului, dar şi al mediului de afaceri, atât cât depinde de el, şi că reforma sistemului fiscal ar trebui accelerată pentru a asigura echitate contribuabililor…..” Integral: https://www.zf.ro
“Redresarea economică în Europa se va face lent …. Inflația și-a depășit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) și a început să încetinească, determinată de scăderea prețurilor la energie și de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflației va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creșterea salariilor reale, după ce a atins un minim de -4,9% în T3 2022, se accelerează și se așteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat piețele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influență redusă asupra consumatorilor și companiilor. Piețele cu o forță de muncă rezilientă continuă să susțină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se așteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracția PIB-ului în 2023. Prelungirea perioadei cu prețuri ridicate la energie și inflația, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să aibă să afecteze consumul casnic și creșterea economică. Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulențe din sectorul financiar, creșterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an și apoi la 1,3% în 2024 și la 1,9% în 2025. …. Riscul unei inflații persistente pare să fie confirmat de datele recente care indică o inflație de bază mai mare decât se aștepta, care nu a atins încă punctul de vârf în multe din țările europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra prețurilor se dovedesc a fi mai persistente, în special în condițiile în care piețele forței de muncă sunt contractate în multe economii…..Analiza EY arată că Europa este mai vulnerabilă la o nouă creștere a prețurilor la energie decât alte economii majore, în special SUA. În cazul unei noi creșteri bruște a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi: România, Ungaria și Cehia…..” Integral: https://adevarul.ro
“Poate că oamenii simpli nu sunt educaţi financiar, dar cele mai mari falimente, prăbuşiri sunt făcute de oameni educaţi financiar La finalul lunii martie, într-un weekend, Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, a fost preluată de UBS, prima bancă, pentru a se evita o prăbuşire a întregului sistem financiar global. Acţionarii Credit Suisse şi-au pierdut banii, la fel ca şi deţinătorii unor serii de obligaţiuni Credit Suisse. Nu ştiu pe câtă lume interesează această tranzacţie şi ce s-a întâmplat acolo, dar poate fi văzută şi ca un semnal de alarmă în privinţa modului de administrare a banilor, în special a celor personali. În FT Weekend, 8-9 aprilie, cel mai cunoscut ziar de business din Europa, a fost publicat un reportaj de la Adunarea Generală a Acţionarilor Credit Suisse. Sute şi mii de acţionari, în special mici, au protestat timp de câteva ore împotriva conducerii băncii, împotriva autorităţilor elveţiene şi împotriva presei, în special a Financial Times. Întotdeauna presa este pe lista celor vinovaţi când se produce o prăbuşire, pentru că din cauza presei se produce acel eveniment, nu din cauza managementului şi a autorităţilor de supraveghere. Aceste adunări generale ale acţionarilor sunt un fel de entertainment, unde acţionarii mici au prilejul să-şi facă auzită vocea în câteva secunde sau în câteva minute, cât are fiecare la dispoziţie. Acţionarii mari, cei care contează şi care aprobă deciziile conducerii executive, sunt prezenţi, dar nu se bagă. Aşa că acţionarii mici nu contează, deşi ei pierd cel mai mult. …. De secole, dar mai ales în ultimele decenii, băncile sunt promovate ca instituţii speciale super şi suprareglementate, iar dacă cineva se leagă de ele şi pune la îndoială modul cum sunt administrate şi supavegheate, este ca şi cum ar atenta la siguranţa naţională. Tocmai de aceea mulţi, în special depunătorii individuali, îşi încredinţează economiile acelor bănci, că ştiu ele ce să facă cu banii şi unde să-i investească. Mai mult decât atât, deponenţii sunt îndemnaţi să cumpere şi acţiuni ale băncilor, pentru că dacă ai siguranţa depunerilor la bancă, poţi să ai şi siguranţa investiţiei într-o acţiune, pentru că ar fi acelaşi lucru. …. În lumea modernă de astăzi, a capitalismului financiar, băncile se bazează mai mult pe operaţiunile financiare, de tranzacţionare pe diferite instrumente şi produse, care nu sunt altceva decât pariuri făcute pe anumite evenimente, respectiv creşterea sau scăderea dobânzilor, pariuri pe falimentul unor companii sau chiar state, pariuri pe creşterea sau scăderea valorii unor acţiuni. Traderii sunt adevăraţii Dumnezei ai acestor bănci, nu cei din conducere, care oricum, de la un anumit punct încolo, nu înţeleg ceea ce se întâmplă în propriile lor bănci. …. Autorităţile de reglementare şi de supraveghere nu pot să acopere toate evenimentele şi să anticipeze toate riscurile cu care toate aceste entităţi s-ar putea confrunta. Dacă vine o panică şi oamenii vor să-şi retragă banii, nicio bancă din lume nu are cum să reziste, oricât de puternică şi de bine capitalizată ar fi. … Nu poţi să spui că cei care au condus Credit Suisse nu au avut educaţie financiară, ci dimpotrivă. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Țară în service | România sufocată de gunoaie. Gropi ilegale, bani pierduți, procese cu Uniunea Europeană Una dintre cele mai mari probleme de mediu ale României este legată de managementul deșeurilor. Mai exact, gunoiul produs în marile orașe, dar și în micile comunități este depozitat de obicei direct la groapă fără a fi sortat, reciclat și refolosit.
- Multe din gropile de gunoi sunt ilegale, neconforme, sau, în cel mai bun caz, supraaglomerate. Comisia Europeană a avertizat România de mai multe ori în ultimii trei ani cu procedura de infringement, cea care presupune restricționarea accesului la fondurile europene. Avem și procese la Curtea Europeană de Justiție.
- Garda de Mediu avertizează că, în curând, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. Gropile sunt arhipline, iar în depozite ajung deșeuri nesortate corect, astfel că gradul de reciclare e infim.
- Deși am avut deschis robinetul cu bani europeni, nu am fost în stare să accesăm fondurile, iar cei care fac afaceri cu gunoi preferă să plătească amenzile, decât să se conformeze.
- Curtea de Conturi a constatat și ea, într-un raport publicat la sfârșitul lunii martie, că România riscă să intre într-o nouă procedură de infringement a Comisiei Europene, din cauza multiplelor nereguli.
Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale. …. Poluarea cauzată de gropile de gunoi din București sau din localitățile din jurul Capitalei, cum este și Chitila, este obiectul unei monitorizări pe mediu declanșată de instituțiile europene încă din 2019, care poate duce la procedura de infrigement împotriva României. În 2021, Comisia Europeană atrăgea atenția că România stă prost la depozitarea deșeurilor „în toate amplasamentele vizitate”. În plus nicăieri deșeurile nu erau tratate, așa cum ar fi trebuit. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“China, tot mai aproape de revizionismul teritorial al Rusiei …. În opinia Chinei, toate acțiunile militare trebuie să respecte limitările impuse de articolul 2.4 al Cartei ONU. Astfel, Beijingul și-a făcut o tradiție din a nu recunoaște anexiunile teritoriale ce rezultă din folosirea forței militare, nici apariția unor state noi ca urmare a unor intervenții militare ilegale din partea unor state sau organizații, inclusiv cele justificate printr-un scop umanitar. Nu a recunoscut alipirea temporară a Kuwaitului la Irak (1990), ulterior nu a recunoscut Kosovo, dar nici Abhazia și Osetia de Sud ca state independente. …. În toate discursurile oficiale și în documentele legate de securitate se menționează atașamentul Chinei pentru principiile Cartei ONU, pentru multilateralism și menținerea păcii. Se insistă pe rezolvarea pe cale pașnică a tuturor conflictelor. Incidentele armate sporadice care au opus unități ale Armatei Populare de Eliberare forțelor de grăniceri ale Indiei sau forțelor militare ale Vietnamului și Filipinelor în Marea Chinei de Sud au fost justificate prin necesitatea de a apăra interesele naționale ale poporului chinez, în condițiile existenței unor granițe terestre și maritime controversate. Așadar, China dorește să se prezinte pe sine ca un actor neutru față de conflictul ruso-ucreainean și să își asume un rol de pacificator care acționează în beneficiul comunității internaționale, pe baza principiilor Cartei ONU. China e afectată de acuzația că ar putea oferi în secret arme și tehnologii cu uz militar Rusiei și dorește să demonstreze că nu face acest lucru. Deși e clar că schimburile economice și tehnologice ruso-chineze ajută Rusia să își mențină capacitatea de reziliență economică deși se confruntă cu cele mai numeroase sancțiuni impuse vreodată unui stat de comunitatea internațională. …. Nu credem că Beijingul își dorește, în mod rațional, înfrângerea Rusiei pentru că ar însemna o creștere a puterii Occidentului (mai ales a SUA) și pierderea unui regim politic similar, non-democratic, pe care China contează în viitor. Dar dacă Rusia s-ar descompune sub efectul unui război civil iar China ar recupera teritoriile pierdute în trecut ? Manciuria exterioară (un million de km2) e plină de resurse minerale valoroase. Nu știm dacă și ce planuri există în acest sens dar e imposbil ca Xi și cei din cercul decizional să nu ia în seamă un asemene scenariu. Ce știm este că Beijingul se pregătește pentru o lungă competiție și rivalitate sistemică cu SUA, cel mai puternic stat în plan militar și tehnologic, are în vedere ocuparea Taiwanului prin forță dacă pe cale pașnică nu va fi posibil, astfel că vede Rusia ca pe cel mai puternic posibil aliat în viitor, pentru că Moscova și Beijing au în comun ostilitatea față de SUA, NATO și valorile liebrale ale Occidentului.[i] Dar probabil nici nu pare să dorească o înfrângere totală a Ucrainei și preluarea teritoriilor acesteia de către Rusia, deoarece în acel moment ar fi pus în discuție întreg status quo-ul teritorial din Europa iar Moscova și-ar spori semnificativ potențialul de putere în Eurasia. Beijingul ar putea vedea acest lucru ca un precedent periculos de schimbare teritorială prin forță, știindu-se și faptul că, în secolul al-XIX-lea, imperiul rus a anexat teritorii vaste ce aparțineau imperiului chinez aflat în accentuat declin. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Bd. Iuliu Maniu închis circulației, ca să aterizeze Iohannis fix lângă Cotroceni …. Bulevardul va închis toată ziua, de la Valea Cascadelor până la Palatul Cotroceni, intersecția de la Leu, pentru că Iohannis aterizează cu un avion de lux enorm, care are nevoie de 3 km pentru frânare în condiții de siguranță. Cei care locuiesc chiar pe Maniu sunt sfătuiți să iasă la geam și să aplaude în momentul sosirii lui Iohannis. Șoferii au la dispoziție rute alternative pe Bd. Timișoara și pe Uverturii, însă Administrația Prezidențială le recomandă tuturor să folosească metroul sau alte mijloace de transport în comun: ”Prea v-ați puturoșit și v-ați obișnuit să stați numai cu curul în mașini. Mai circulați și cu metroul, că nu muriți”, a declarat Alexandru Muraru, consilier prezidențial. Șeful statului a explicat că nu are sens să mai piardă timpul în trafic de la Otopeni până la Cotroceni, așa că va ateriza pe Maniu și va merge direct la muncă după excursia în Brazilia, Patagonia, Argentina și Chile. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună dimineața!
Ca întotdeauna mă apropii cu inima strânsă de Revista presei: ce știri mai aflu ca să realizez că drumul descendent al României nu poate fi oprit? 🙁 Am citit însă aseară un editorial al lui Lucian Croitoru care se desprinde ușor de politica de zi cu zi și încearcă să schițeze pașii pe care orice guvern normal al României ar trebui să-i urmeze…
https://www.g4media.ro/principii-ce-ar-trebui-sa-ghideze-ajustarea-deficitului-bugetar-op-ed-de-lucian-croitoru.html
Buna ziua
Domnul Croitoru scrie despre un guvern NORMAL.
Care nu exista in Romania de ani buni.
Morala și principiile au fost aruncate peste bord și încă din 1990.
Altfel nu era posibil să menții complici in omoruri pe funcții, să reciclezi turnătorii și să dai ca exemplu maselor , borfașii și curvele.
E aproape identic ” modelul” de societate ca cel creat de Putin în Rusia.
La noi speciali controlează tot și toate. Și au reușit să își tragă niste privilegii , fara egal în istoria patriei.
La ruși statul e in mana celor numiți siloviki. Adică foștii KGBisti reciclați ca civili in toate sectoarele de conducere a națiunii. Alături de ei, pensionații militari rapid propulsați in parlament, instituții cheie . Inclusiv printre miliardarii ruși sunt o grămadă cu origine KGB.
Prea multe asemănări, prea multe coincidente care dau de gândit.
👍
“Bucureşti – Consiliul general actualizează costurile pentru căminul de bătrâni administrat de Primărie. Costul pentru întreţinerea unui vârstnic pleacă de la 5000 de lei şi ajunge la peste 8400
Consilierii generali bucureşteni dezbat şi votează, joi, un proiect de Hotărâre prin care sunt actualizate costurile de întreţinere pentru persoanele internate in căminul de vârstnici „Academician Nicolae Cajal”. Conform proiectului, costul pentru întreţinerea unui beneficiar porneşte de la puţin peste 5000 de lei şi ajunge la peste 8400 de lei lunar, în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei aflate în îngrijire. Conform proiectului, sumele propuse spre aprobare sunt mai mari decât nivelul minim stabilit prin Hotărâre de Guvern în cursul anului trecut. ….Conform art. 25 al Legii nr. 17/2000, persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămin datorează contribuţia lunară de întreţinere în cuantum de până la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin. Pentru vârstnicii care nu pot achita integral contribuţia de întreţinere, diferenţa până la concurenţa valorii se va plăti de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cămine, dacă realizează venit lunar pe membru de familie în cuantum mai mare decât valoarea netă a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii…..”
https://www.news.ro/social/bucuresti-consiliul-general-actualizeaza-costurile-pentru-caminul-de-batrani-administrat-de-primarie-costul-pentru-intretinerea-unui-varstnic-pleaca-de-la-5000-de-lei-si-ajunge-la-peste-8400-1922403027002023040721106878
“EXCLUSIV Banca Mondială avertizează: ”risc critic” ca România să rateze trei mari proiecte din PNRR – metroul de la Cluj, cele 27 de spitale noi și campania de reîmpădurire
….Cele 27 de spitale noi. Ministrul Alexandru Rafila a reușit să treacă prin guvern abia în 22 februarie lista cu cele 27 de spitale și secții noi care ar fi trebuit construite cu bani din PNRR. Opoziția și experți din domeniu au acuzat întârzierea cu un an a acestei decizii.
UE pune la dispoziția României peste 2,1 miliarde de euro prin PNRR pentru investiţii care vizează asigurarea de noi servicii medicale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor existente, investiţii în echipamente medicale pentru infrastructura sanitară nou construită sau renovată.
Campania de împădurire și reîmpădurire. Campania a fost lansată abia în noiembrie 2022. Măsura de investiții din PNRR – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri – are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56.000 hectare de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice.
….Banca Mondială avertizează în raportul citat că alte două mari proiecte din PNRR sunt cu ”risc mare” de a fi ratate din aceleași motive. E vorba despre deschiderea de noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile (Componenta 6 din PNRR) și Mobilitate urbană sustenabilă (Componenta 10 din PNRR). Potrivit Băncii Mondiale, catalogarea unui proiect ca fiind în ”risc critic” necesită o accelerare imediată și un efort concentrat al executivului/ consiliului de administrație/ministerului responsabile pentru implementare. ….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-banca-mondiala-avertizeaza-risc-critic-ca-romania-sa-rateze-trei-mari-proiecte-din-pnrr-metroul-de-la-cluj-cele-27-de-spitale-noi-si-campania-de-reimpadurire.html