Buna dimineata intro zi de luni, 26 iulie! In regiunea Muntenia, temperatura maximă va fi de 29/34 grade C, în timp ce temperatura minima va fi de 15/19 grade C. În regiunea Dobrogea, temperatura maximă va fi de 28/33 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 17/23 grade C. În regiunea Transilvania, temperatura maximă va fi de 29/35 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 10/20 grade C. In regiunea Moldovei, temperatura maximă va fi de 29/34 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/20 grade C. În regiunea Oltenia, temperatura maximă va fi de 30/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 14/20 grade C. În regiunea Banat, temperatura maximă va fi de 34/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/24 grade C. În regiunea Crisana, temperatura maximă va fi de 30/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 14/24 grade C. În regiunea Maramures, temperatura maximă va fi de 31/34 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/19 grade C. În București vom avea un cer senin, temperaturi intre 33 / 18 grade C.
Direcțiile de sănătate publică, învinse de pandemie. Au ratat testarea, informarea oamenilor și raportarea deceselor Profesorul Răzvan Cherecheș spune că DSP reprezintă un sistem “anacronic, subfinanțat și deprofesionalizat”. Eșecul a agravat efectele pandemiei și lasă România dezarmată în fața noii tulpini Delta. De la începutul crizei sanitare, niciun ministru al Sănătății, din cei patru, n-a reușit să îmbunătățească activitatea DSP. Mai puțin de un sfert din numărul total al infectărilor a fost raportat de direcțiile de sănătate. Decesele Covid-19, cu 30% mai multe după renumărare. Testarea e o problemă nerezolvată de la începutul pandemiei. Se testează mai mulți oameni pe banii lor decât la solicitarea DSP. Politizarea și corupția, principalele cauze ale blocajului din sistemul de sănătate publică. După slăbiciunile descoperite de opinia publică în urma crizelor provocate de incendiul de la Club Colectiv, dar și de scandalul dezinfectanților diluați de compania Hexi Pharma, era de așteptat ca sistemul de sănătate să nu facă față pandemiei. De la declanșarea crizei sanitare, martie 2020, Ministerul Sănătății a avut patru șefi: Victor Costache (PNL), Nelu Tătaru (PNL), Vlad Voiculescu (USR-PLUS) și Ioana Mihăilă (USR-PLUS), ultima, aflată în funcție. Într-un mod neașteptat, dar cu sacrificii imense, rețeaua spitalelor a reușit să funcționeze în această perioadă și să facă față valului de îmbolnăviri și infectări. Au fost nenumărate probleme, incidente, crize, incendii, dar, cumva, sistemul spitalicesc n-a intrat în colaps. Cu toate acestea, în mod inexplicabil, niciun ministru nu a reușit să repare cât de cât și să facă să funcționeze direcțiile de sănătate publică. Problema acestora era cunoscută la nivelul cel mai de sus al ierarhiei statului, dar situația lor în loc să se îmbunătățească s-a degradat tot mai mult. “DSP-urile au fost total depășite. Deci, la început și încă unele sunt și acum total depășite, au număr insuficient de personal și de aceea apreciez foarte, foarte mult această activitate, care este o activitate voluntară și vine să completeze practic munca DSP. Este o muncă extrem de solicitantă și toți ne străduim să găsim personal suplimentar, să încurajăm voluntari pentru a face munca DSP-urilor mai eficientă. Evident, au fost și erori, au fost și scăpări, dar noi, Guvernul, autoritățile, lucrăm permanent pentru a veni în sprijinul și a DSP-urilor, și, evident, a celor care suferă de această boală, pentru a îmbunătăți procedurile”, declara Klaus Iohannis, președintele României, în data de 29 noiembrie 2020. Politizare și corupție Înainte de pandemie, aceste direcții reprezentau “vaci de muls” pentru clientela politică. Erau controlate de partid, iar la rândul lor, prin presiuni făcute asupra firmelor, spitalelor, cabinetelor medicale strângeau “fonduri” pentru partid și pentru cei angajați acolo. Direcțiile aveau doar un rol birocratic de a da diverse avize sanitare. Faceți un scurt experiment, scrieți în rubrica de căutare Google expresia “corupție DSP” și veți obține zeci de cazuri de trimiteri în judecată, anchete, acuzații, investigații de presă în care angajați ai DSP sunt cercetați sau implicați în acte de corupție….. “DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness”, anunța ministrul Sănătății Nelu Tătaru, în data de 2 iunie 2020, la o conferință organizată de site-ul cursdeguvernare.ro. “Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă, nefiind atractiv”, anunța ministrul liberal la acea vreme…. La un caz raportat, alte cinci nedetectate “Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local, care realizează politicile și programele naționale de sănătate…”, se arată în articolul 1 al regulamentului realizat de Ministerul Sănătății. Pentru a simplifica, Direcția de Sănătate Publică e un mic Minister al Sănătății pentru fiecare județ din țară și Municipiul București. Toate se subordonează marelui minister. Aceste DSP-uri au ratat tot ce se putea rata în timpul pandemiei. De la înregistrarea persoanelor infectate, la comunicarea cu bolnavii, testarea, dar și raportarea cazurilor grave și a deceselor…..Deci în România, sunt, conform studiului, în jur de 5,5 milioane de oameni care au fost infectați și nu 1,1 milioane cât arată cifrele oficiale după raportările DSP….. Ratarea rețelei de sănătate publică e și mai mare în cazul deceselor. Aici, vreme de o lună și jumătate, în urma unui raport solicitat de Ioana Mihăilă, actual ministru al Sănătății și în urma unui scandal public în interiorul coaliției de guvernare, s-au verificat toate raportările făcute de spitale către DSP-uri și s-a constatat că acestea din urmă nu au înregistrat peste 30% dintre ele. E vorba de decese oficiale, adică validate de medici și raportate conform cerințelor, în aplicația Corona Forms, cu date de identificare a persoanei și diagnostic. Același haos s-a înregistrat și în ce privește testarea. Aici, deși la nivelul sistemului de sănătate, România avea o capacitate de testare, în baza definiției de caz, de 50.000 de persoane pe zi încă de anul trecut, doar într-o singură zi a fost atinsă cifra de 40.000 de persoane testate…… Din cauza disfuncționalităților la nivelul acestei instituții, în acest moment a apărut un blocaj total la nivelul Guvernului în ce privește atât vaccinarea, dar și măsuri de protecție în eventualitatea unui val patru al pandemiei despre care vorbesc specialiștii. “Direcțiile de sănătate publică sunt niște organizații anacronice, subfinanțate, în care angajații de acolo, chiar dacă sunt bine intenționați, nu au bani, nu au resurse, nu știu să folosească un calculator, nu vorbim în România de date salvate în Cloud, ci vorbim de fișiere pe care și le tot trimit înainte și înapoi, e o situație absolut ridicolă”, a spus profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, într-o discuție cu SpotMedia.ro. În lipsa unor informații punctuale, nu se poate realiza nicio o strategie pe termen mediu, iar senzația generală e că nimănui nu-i mai pasă de pandemie deși oamenii se îmbolnăvesc și mor. Integral: https://spotmedia.ro
Studiu israelian: eficacitatea vaccinului Pfizer în prevenirea infecției a scăzut la 39% Ministerul Sănătății din Israel, țară care a servit ca model de administrare a vaccinului Pfizer, a raportat că eficacitatea vaccinului în prevenirea infecției a scăzut la 39%, dar eficiența în prevenirea formelor severe rămâne încă ridicată….. Eficacitatea în prevenirea spitalizărilor în rândul persoanelor vaccinate se află acum la 88%. Aceste cifre au fost publicate la trei săptămâni după ce Ynet a dezvăluit prima dată scăderea eficacității vaccinului Pfizer împotriva variantei Delta. Tulpina pare să fie responsabilă de creșterea numărului de cazuri de COVID din toată țara, în ciuda campaniei rapide a Israelului de inoculare, peste 5,7 milioane de oameni primind prima doză și peste 5,2 milioane rapelul. Integral: https://newsweek.ro
BNR: Această criză poate fi și o ocazie de a scoate din economie firmele care nu au reușit să aibă un management adecvat, multe fiind ținute în viață pentru motive mai puțin legate de performanță (raport) Companiile au intrat în criza curentă cu o serie de vulnerabilități care vor îngreuna posibilitățile acestora de răspuns, se arată în Raportul BNR privind stabilitatea financiară, publicat joi. Companiile cu un grad ridicat de îndatorare au o importanță semnificativă în economie (41% din total firme). Această criză poate fi și o oportunitate de a scoate din economie firmele care nu au reușit să aibă un management adecvat al activității de-a lungul timpului, multe fiind ținute în viață pentru motive mai puțin legate de performanță, mai precizează autorii raportului. Ce mai punctează documentul: – Impactul pandemiei COVID-19 a fost cel mai semnificativ asupra profitabilității companiilor, rezultatul net pentru primele șase luni ale anului 2020 diminuându-se cu 5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. – Autoritățile pot contribui semnificativ la această curățenie a economiei, atât prin amendarea cadrului legal privind capitalizarea și insolvența, cât și prin sprijinirea țintită, cu prioritate, a acelor domenii care pot contribui la schimbarea structurală a economiei către agenda europeană, precum și a acelor firme care au demonstrat în anii anteriori că au avut un management financiar adecvat. – Disciplina financiară a companiilor s-a menținut laxă, ceea ce va influența negativ evoluțiile economice viitoare. – Deși la nivel agregat disciplina la plată s-a îmbunătățit, riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar și către sectorul bancar, se menține ridicat. – Inițiativele guvernamentale (…) trebuie calibrate cu mai mare atenție, țintit către zonele care au perspective de dezvoltare sustenabilă. Altfel, există riscul ca sprijinul acordat sub formă de garanții de stat să majoreze în final datoria publică, fără ca efectele benefice să fie palpabile. Integral: https://economie.hotnews.ro
Cât ne costă prostia și ticăloșia politicienilor care ne conduc Cum stăteau românii liniștiți, înfundați în fotolii în fața televizoarelor, cu punga de popcorn într-o mână și cu berea rece în cealaltă, urmărind epopeica luptă între suflul-nou-cu-procurorii–la-ușă al lui Cîțu și modul-politicianist-de-a-face-politică al lui Orban, trosc, o bombă explodează în piața publică pentru a ne chinui tuturor mințile: ditamai premierul României insinuează că „avocații de la New York” îi spun ceva despre problema Roșia Montană, în sens contrar intenției Ministerului Culturii (care vrea includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO). Adică, traducând ce zice Cîțu, Gabriel Resources, cu care se află în dispută arbitrală statul român, ar cam avea motive să se bucure de câteva miliarde de dolari de la sărmanul stat al nostru, vremelnic aflat pe mâna tandemului Iohannis-Cîțu….. Care or fi avocații ăia „de la New York” care îi susură lui Cîțu în urechi? Păi sunt elevețienii de la LALIVE, Geneva plus românii neaoși de la Leaua Damcali Deaconu Păunescu din București. Iar avocații reclamanților canadieni nu sunt alții decât americanii de la White & Case, Washington D.C împreună cu românii de la Țuca Zbârcea & Asociații, o echipă sudată care a apărat România de multe ori la același tribunal… Este momentul să spunem și care este obiectul dosarului de arbitraj nr. ARB/15/31, deschis de firma canadiană Gabriel Resources împotriva României la tribunalul arbitral al Băncii Mondiale, ICSID: firma nord-americană cere 5,7 miliarde de dolari din partea României pentru că nu a fost lăsată să exploateze aurul și argintul de la Roșia Montană. (sursa: AICI și AICI) 5,7 miliarde de dolari ar fi cam 2% din PIB-ul României! Să ne mai uimim și de faptul că australienii aduși la Roșia Montană de Frank Timiș au devenit o firmă din Jersey, apoi o firmă canadiană, iar astăzi, arbitrajul se face cu un fond de investiții de pe Wall Street! Dar hai să presupunem că naivul de Cîțu nu prea știe că nu trebuie să spună în gura mare ce află el de la avocați. A fost doar o mică gafă, să zicem. Dar cu ce or fi greșit românii să li se ceară atâtea miliarde de dolari, pentru ceva ce le aparține de drept? Dacă ne-am da 100 de pași mai în spate și ne-am uita la poza mare, la perspectiva istorică a afacerii „Roșia Montană” ne-am înspăimânta: Undeva în România, în Munții Apuseni, în zona Roșia Montană, Dumnezeu ne-a lăsat 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint, cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană. Noi puteam să exploatăm acest zăcământ sau să îl lăsăm în continuare sub pământ. Puteam, în cel mai rău caz, să deplângem faptul că „munții noștri aur poartă/noi cerșim din poartă-n poartă”. Ei bine, acum am ajuns în situația să fim obligați să plătim câteva miliarde de dolari pentru că nu i-am lăsat pe alții să scoată la suprafață, în numele „poporului român” aurul și argintul respectiv. În tumultul luptei dintre cei vor acolo o mină de aur și cei care se opun exploatărilor cu cianură, toată lumea a uitat esențialul: România este obligată să plătească miliarde de dolari unora care au văzut România doar în poze, pentru că nu îi lăsăm să scoată aurul și argintul din Apuseni. Istoria cazului „Roșia Montană” este un caz școală de escrocare a unui stat bananier de către niște coloniști aroganți, cu complicitatea unor marionete locale. Interesant este că niciuna din marile organizații dedicate luptei anti-corupție nici măcar nu s-a prefăcut că s-ar lua la trântă cu corupții care au adus această năpastă pe capul statului român….. Ei bine, contractul început pe 4 septembrie 1995 este semnat în urma câștigării de către Gabriel Resources a unei licitații anunțate abia a doua zi, în ziarul „Adevărul ” din 5 septembrie 1995. Pentru cei care vor să guste „deliciile” unui contract semnat ieri ca urmare a unei licitații anunțate azi, se recomandă sursa Rise Project, care prezintă și fotocopia acelor documente: (AICI). Este momentul să vă amintesc, dragii mei, că pe atunci țara era păstorită de către guvernul Nicolae Văcăroiu, iar ministrul industriilor era un anume Dumitru Popescu, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării (1984-1989), secretar de stat (1990-1992) și ministru (1992-1996). Să nu ne facem iluzii, zic: decizia asocierii ilegale de la Roșia Montană a fost luată de un tovarăș cu multe munci de răspundere la activ, nu de către un entuziast neștiutor al capitalismului proaspăt instalat. Eu, unul, nu am niciun dubiu că Popescu, în calitate de fost vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Planificare știa exact ce face. Este momentul să intre în joc și aranajorul acestei asocieri dubioase, românul Frank Vasile Timiș, un emigrant român în Australia, unde devine „investitor” în domeniul minier. Unul care vorbea pe limba lui Dumitru Popescu, adică. Firma acestuia preia partea străină din asocierea cu Regia Cuprului (rebotezată acum Minvest Deva). Frank Timiș a avut suficient noroc în viață cât să-l întâlnească pe manechinul politicii românești, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Tăriceanu, un liberal trecut prin casa lui Dan Amedeo Lăzărescu ca găsca prin apă, deținea în 1997 funcția de ministru al industriilor în cabinetul prea-curatului Victor Ciorbea, protejatul absolut al și-mai-curatului Emil Constantinescu….. Mai trebuie precizat că acordurile dintre statul român și Gabriel Resources au fost ascunse cu grijă de ochii contribuabililor români, fiind decretate „confidențiale” în februariue 1997 de către politicienii plătiți din banii celor de care se ascundeau acordurile repective. Dar, din corespondența dintre ministere și agenții și prin grija Rise Project (sursa: AICI) aflăm că ministerul lui Tăriceanu avea acces la „documentațiile de calcul ale rezervelor geologice” întocmite în 1984, 1992 și 1995. Adică știa cât aur și cât argint se află acolo și, în baza acestor cunoștințe, a decis să acorde 80% din compania care urma să exploateze aurul firmei lui Frank Timiș. Și acum atenție: respectiva firmă urma să facă investiții de 100 de milioane de dolari pentru exploatarea acestui zăcământ! 100 de milioane de dolari am zis, nu câteva miliarde de dolari. Iar suma plătită ca redevență atingea fabulosul nivel de 5.000 de dolari! Apare acum în scenă (nu se putea altfel!) și Radu Berceanu, ministrul care i-a urmat lui Tăriceanu la Industrii: licența de exploatare a fost acordată de către autoritățile române în 1999 fără licitație companiei de stat Minvest, după care, în urma constituirii RMGC, licența a fost transferată acestei companii la care Minvest deținea circa 20% din acțiuni (sursa: AICI). Apoi, prin acte adiționale, perimetrul prevăzut în licența inițială se dublează. Totul, în continuare, confidențial. Și de unde se pregătea investitorul „străin” să investească 100 de milioane de dolari, ne trezim că transferă în conturile companiei la care deținea 80% ditamai suma de 500 de milioane de dolari, între 2000 și 2010….. Vouă nu vi se pare că Gabriel Resources ne cam ia de proști? Adică ei se fac că au cheltuit fix 500 de milioane de dolari, guvernanții români se fac că nu le dau avizele necesare începerii exploatării aurifere și astfel cazu-i gata, hai la tribunal să cerem despăgubiri. Mai trebuie spus că, deși au împrumutat firma Roșia Montană Gold Corporation (RMCG) cu 500 de milioane de dolari, cei de la Gabriel Resources susțin că au cheltuit 650 de milioane de dolari (sursa: AICI). Dacă tot ni se sugerează de către mai-marii politici de la București că suntem aproape condamnați să umplem buzunarele hedge-fund-ului de pe Wall Street Tenor Capital Management, care a cumpărat majoritatea acțiunilor de la Gabriel Resources, n-ar fi oare un moment potrivit să apară niște procurori care să se ocupe pe bune de un caz cât se poate de murdar? Să îl întrebe pe Dumitru Popescu de asocierea semnată cu o zi înainte de anunțul licitației? Să îi întrebe pe Tăriceanu și pe Berceanu de firma mixtă făcută pe averea statului cu o firmă off-shore ? De licențele date de ANRM? De veselia lui Ponta pe tema despăgubirilor ar putea întreba ? Dar de declarațiile periculoase ale lui Cîțu ar putea întreba cineva? Și dacă tot am ajuns la procurori și la despăgubiri obținute de „investitori străini”, poate ne aducem aminte și de sutele de milioane de euro plătite ca despăgubiri (celebrele „claim”-uri) firmelor străine care au lucrat la autostrăzile noastre. Integral: https://spotmedia.ro
Mafia legumelor. Cum ajung să fie vândute din străinătate ca produse românești. Fermier: „Ministerul Agriculturii e surd” Un fermier din Olt a stârnit revoltă după ce a spus că roşiile din Turcia se vând sub eticheta „Roşii România”. Mihai Chesnoiu a demascat cum anumiţi retaileri preferă să-şi alimenteze rafturile cu produse mai ieftine din import, minţindu-şi clienţii. Mai mult decât atât, fermierul a fost căutat de un producător din Macedonia, care voia să-și vândă legumele din depozit cu etichetă românească. Transportul legumelor către România costa 1300 de euro. „În 4 ore și un sfert am avut eticheta lipită pe lădițe, simularea etichetei și fotografiile cu marfa etichetată ca și „Produs de România. Am inventat o firmă, am făcut o simulare pe un laptop, am făcut eticheta, am trimis-o. În nici 20 de minute de când am trimis eticheta, am avut-o lipită pe ladă, cu propunerea unei cantități mari, cu costul transportului, prețul produsului, toate lucrurile negociate. Am dus discuția până la nivelul acela”, a povestit Chesnoiu la Digi24. Legumele erau, de fapt, produse în Macedonia. „Suntem o țintă pentru toți cei din jur. E o piață foarte ușor de penetrat, o piață cu potențial mare”, a spus el…. „Sunt țări pentru care agricultura reprezintă o prioritate sau este un interes de stat. Aceste țări vin cu intervenții pentru producători, prin programe de subvenționare pe suprafață cum avem și noi, pentru utilaje, subvenționează și dobânzi bancare. Au și măsuri strict pe produs, cum am avut și noi programul „Tomata”. Toate acestea iau presiunea financiară din grija producătorului și îi permit lui să lucreze relaxat și să-și ducă până la capăt, cu tehnologiile complete până dincolo de recoltare”, a adăugat el. Chesnoiu a spus că prețurile agreate cu intermediarul din Macedonia variau „între 0,063 și 0,065 pe kilogramul de ardei kapia, în funcție de ambalaj”. „Dar am cerut și o emblemă pe ladă și au zis că e posibil, și am cerut un ambalaj specific firmei inventate de noi. Bineînțeles că nu am mers mai departe să le trimitem aceea emblemă. 1.300 euro costa transportul până la București, își asumau trecerea vamală. O firmă, se pare care avea experiență cu tranzitul vamal spre România”, a spus fermierul. El adaugă că sunt țări din afara spațiului comunitar, mari producători agricoli, „care au fixat o țintă pe România, dar aceste țări au și măsuri de comercializare private, măsuri în promovare, ambalare, etichetare, transport”. „Sunt state care subvenționează cu până la 100% transportul numai în situația exportului. Sunt țări precum Turcia, care au subvenții directe pe preț doar în caz de export, adică stimulează exportul, dar strict pentru UE”, a adăugat el….. „Ar trebui un cadru legislativ modificat, foarte bine pus la punct, specialiști bine informați care să comunice cu cei din sectorul vizat. Noi încercăm să comunicăm cu autoritățile, le transmitem asta de mai bine de 1 an și jumătate și nu primim răspuns”, a adăuga el. Chesnoiu mai spune că Ministerul Agriculturii „este surd la această problemă” și „pune în pericol securitatea alimentară a țării”. „Ideală ar fi o bună monitorizare a tranzitului vamal, monitorizare care ar trebui să meargă până la comercializare, ca să se asigure trasabilitatea produselor. Nu putem opri importurile, dar consumatorul român e înșelat și asta crește vânzarea lor. Fiecare supermarket lucrează cu firme care asigură produsele în depozit. Tind să cred că supermarketul știa de această practică, dar supermarketul o tolera pentru cantitățile aduse”, a spus el. Fermierul spune că, în condițiile negociate cu producătorul din Macedonia, ardeiul kapia ajungea la jumătate din prețul producătorilor români……Piețele en gros sunt pline de camioane cu roșii din Turcia, lădițele sunt de Turcia, numai că apar samsarii locali, care vând la tarabe. Cumpără roșia de Turcia și nu trebui să eticheteze individual fiecare ladă. Pun afiș cu roșie de Izbiceni, Matca sau de unde au de unde au certificat de producător pe o arendă de 5 sau 7 ari”, a adăugat el. Integral: https://www.digi24.ro
Raport al Comisiei Europene despre școala românească în pandemie: bogații au devenit mai bogați, iar săracii mai săraci. Concluzii și recomandări după un an în care deciziile medicale au dictat soarta educației Ultimul an școlar a fost marcat mai ales de decizii luate pe loc de autoritățile din domeniul medical, în mod centralizat, și în mult mai mică măsură de decizii determinate de nevoile educaționale. Aceasta este concluzia unui raport tehnic de țară publicat recent de Comisia Europeană, cu tema “Anul școlar 2020-2021 în România, în pandemie”. Raportul, bazat pe aproape 30 de interviuri cu reprezentanți ai mediului educațional, elevi, părinți și ONG-uri, arată că aceștia sunt în general de acord că au existat progrese în sensul digitalizării în sistemul școlar, dar situația e departe de a fi ideală, iar situația ar fi descrisă cel mai bine în termeni precum “bogații au devenit și mai bogați, iar săracii și mai săraci”…..Potrivit documentului, faptul că deciziile ce au influențat educația, în pandemie, au fost mai degrabă luate ad-hoc de către autoritățile medicale decât de decidenți din domeniu înseamnă că, în acest an școlar, a dominat învățarea la distanță, însemnând o trecere a orelor tradiționale în noul mediu în care ecranele au fost interfața. Deși discuția principală în sfera publică, abordată doar parțial de autorități, a ținut de inegalitățile accesului la dispozitive conectate la Internet, chestiuni mai puțin vizibile, dar importante au fost neglijate în mare măsură: lipsa conținutului digital educațional, a pregătirii pedagogice digitale, a unor schimbări curriculare și a unei abordări profunde, sistemice și eficiente pentru elevii vulnerabile, arată documentul….. Raportul notează, între altele, pe baza interviurilor cu profesori, decidenți din educație, elevi, părinți și ONG-uri: – “În ceea ce privește pregătirea profesorilor, aceasta a stat sub semnul alegerii individuale (nu a existat obligativitatea urmării vreunui curs) și avut loc mai ales prin webinarii (care au abundat în vara lui 2020) și mai puțin prin cursuri de lungă durată, care au fost disponibile în proporție mult mai mică. Problemele cu acest tip de instruire au fost următoarele: formatul general (…), lipsa de comunicare și informare din jurul lor și plasarea responsabilității de a căuta și decide pe umerii profesorilor. (…)” – “Consensul printre respondenți a fost că nu a existat o adaptare reală a profesorilor și a practicilor de predare și evaluare la oportunitățile și constrângerile mediului online, ci am asistat la o translatare a vechilor practici la noul mediu.” – “Printre lucrurile care au lipsit profesorilor în noul mediu online se numără: adaptarea reală a pedagogiilor dincolo de folosirea unor instrumente sau aplicații digitale, suplinirea “atingerii umane” și a “ghidajului” în diferite etape ale învățării (un exemplu în acest sens a fost învățarea scrierii literelor în primii ani de școală) sau lucrul în echipe, o facilitate despre care doar trei dintre profesori știau.” – “Evaluarea elevilor (…) a fost una dintre provocările profesorilor în acest an școlar, mai ales în timpul școlii la distanță. Cel mai frecvent profesorii s-au plâns de încercările elevilor de a frauda în aceste evaluări.” – “Mulți profesori au spus că există o subraportare a ratei de absenteism.” – “Printre riscurile care îi vizau pe profesori trebuie menționat pierderea controlului asupra clasei la diferite niveluri. (…) Au fost raportate de asemenea situații în care străini au intrat în clasa online și au folosit limbaj licențios sau au proiectat imagini neadecvate. Toate aceste situații au fost trăite de către profesori ca forme de cyberbullying.” – “Pentru elevi, unele dintre riscurile internetului cu care aceștia s-au întâlnit în această perioadă au fost cyberbullying-ul și expunerea la conținuturi neadecvate, mai ales la conținutul pornografic (la care au fost expuși în multe cazuri și elevi foarte mici, de ciclul primar).” – “Unul dintre rezultatele îngrijorătoare ale studiului este acordul cvasi unanim asupra pierderilor educaționale pe care copiii cu CES din școlile de masă le-au acumulat în perioada acesta.” Integral: https://www.edupedu.ro
În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară …. Deci, în România anului 2021, în timp ce companiile caută ingineri – meseriaşi – constructori, românii, bărbaţii, tinerii vor să se facă bodyguarzi, să plece la muncă în străinătate sau caută un job sezonier. Este o discrepanţă foarte mare care arată şi nivelul redus de educaţie din România. În iunie 2021, pe OLX, numărul de anunţuri de recrutare pentru ingineri – meseriaşi – constructori era de 15.359, în creştere cu 32% faţă de iunie 2020. La polul opus, după interesul candidaţilor, numărul mediu de aplicaţii pentru un post de bodyguard era de nu mai puţin de 10,6. Pentru posturile de muncă din străinătate numărul mediu de aplicaţii pentru un post era de 10,2. În medie, o ofertă pentru un post în afară cu un salariu lunar net de aproape 1.900 de euro (este cam mare), se ocupă în 10 zile….. Cum să găsească oameni pregătiţi, educaţi, dornici să muncească, dacă românii vor să se facă bodyguarzi? O meserie respectabilă, dar care nu necesită foarte multă valoare adăugată. Economia României se află pe val, cu o creştere estimată la peste 7% în acest an, dar care riscă să se izbească de un zid în anii următori dintr-un motiv legat nu de investiţii, nici de bani, ci de lipsa oamenilor cu care să se realizeze aceste investiţii. Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că „o parte din necazurile pe care le avem astăzi cu forţa de muncă este pentru că unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii pentru că nu îşi puteau întreţine familia”. Sistemul de educaţie se află într-o cădere continuă: dintr-o generaţie, 30% dintre copii abandonează şcoala, iar cei care termină generala luând examenul de Evaluare Naţională reprezintă doar 60-70%. Dintre cei care dau bacul, numai 60% îl iau. Dintre cei care intră la facultate, doar 70-80% finalizează studiile. În aceste condiţii, numărul celor care au o pregătire superioară este din ce în ce mai redus şi poţi să dai cu tunul şi nu găseşti prea mulţi ingineri sau constructori. Din masa salarială de 5 milioane de angajaţi, numai 10% au, oficial, în acte, un salariu de peste 1.000 de euro net pe lună. Iar cei mai mulţi lucrează în administraţia publică, în IT şi în bănci. Aceasta este realitatea de pe piaţa forţei de muncă, unde companiile au nevoie de un anumit tip de angajaţi, iar piaţa le oferă bodyguarzi. Integral: https://www.zf.ro
Ordonanța vânătorii de urși poate permite primarilor să ucidă și peste 2.000 de animale Noua ordonanță de urgență a Guvernului legată de apărarea populației în fața urșilor poate face ca mii de animale să fie ucise prin vânătoare. România trebuie să protejeze doar 6.000 de animale din specia ursului brun, conform tratatelor internaționale. Estimările arată că acum ar fi între 8.000 și 10.000 de urși . Executivul, prin Ministerul Mediului – inițiatorul proiectului de ordonanță de urgență-a mutat răspunderea de la ministerul de resort la primarii de comune și orașe pe raza cărora apar urși în zonele cu populație. Ordonanța privind controlul populației de urși a fost votată miercuri în ședința de guvern. Până acum aceste animale puteau fi vânate doar prin derogări semnate de conducerea Ministerului Mediului. După ce Ordonanța va fi publicat în Monitorul Oficial, primarii localităților vor putea semna aceste „derogări” prin care pot aproba vânarea unui urs considerat periculos. Județele cu cea mai importantă populație de urși bruni sunt Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, Prahova, Dâmbovița și Bistrița-Năsăud. Reamintim că vânătoarea de urs este interzisă prin lege, însă în ultimul deceniu au fost împușcate peste 1.400 de exemplare prin derogări motivate de faptul că animalele puneau în pericol populația. In ultimii doi ani, aceste derogări au fost limitate la câteva zeci, însă chiar și așa celebrul caz al ursului Arthur împușcat de Prințul Emanuel de Liechtenstein a dovedit că aceste derogări sunt doar un paravan pentru a se organiza partide de vânătoare pe zeci de mii de euro….. Întrebat într-o conferință de presă, secretarul de stat Robert Szep a lăsat să se înțeleagă că statul va plăti vânătorii care vor participa la o partidă de vânătoare a unui urs periculos. Din primele informații ar putea fi vorba de o sumă între 3.000 și 4000 de lei. De reținut că firmele specializate în turismul de gen cer taxe între 4.000 și 8.000 de euro doar pentru a participa la o partidă de vânătoare a unui urs. Sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult. „Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare”, ne explică Florin Mănăilă, membrul unei asociații de vânătoare….. Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu. Pot fi uciși peste 2.000 de urși Conform obligațiilor europene, România s-a angajat să protejeze 6.000 de exemplare de urs brun. Ministrul Tanczos Barna a afirmat în ultimii ani că numărul trece de 10.000 de animale….. Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Libearty” din Zărnești – județul Brașov, spune că autoritățile ar fi trebuit să numere animalele, să le ofere condiții de a supraviețui în păduri și apoi să dea drumul la vânătoare. „Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”, ne explică Cristina Lapiș. Integral: https://romania.europalibera.org
Scandalos! Actorul belgian Van Damme a bătut cel mai mare urs din România! Efectele ordonanței de ucidere a urșilor deja încep să se vadă. Actorul belgian Jean Claude Van Damme este în zona Tușnad, unde a bătut cel mai mare urs din România, folosind niște mănuși de cânepă înmuiate în smoală și în cioburi. Deși se recomandase eutanasierea, primarul localității a vrut să le ofere locuitorilor și un spectacol…… Lupta dintre Van Damme și urși i-a interesat prea puțin pe sătenii din zonă, care au văzut că Van Damme venise însoțit de Tzancă Uraganu și Dani Mocanu, așa că au fugit să le ceară autografe și dedicații celebrilor maneliști. ”Bătăi din astea avem săptămânal în comună, n-are Van Damme ce să ne învețe. El luptă ca în anii 90, când era pe val. Păi ce bătaie e aia 10 minute? Acum o lună s-a bătut Fekete Laszlo cu un urs cu parii, de-am stat toți cu popcornul 4 ore să ne uităm la ei”, spune Kinga Tikva, din Tușnad. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
Ordonanța vânătorii de urși poate permite primarilor să ucidă și peste 2.000 de animale Noua ordonanță de urgență a Guvernului legată de apărarea populației în fața urșilor poate face ca mii de animale să fie ucise prin vânătoare. România trebuie să protejeze doar 6.000 de animale din specia ursului brun, conform tratatelor internaționale. Estimările arată că acum ar fi între 8.000 și 10.000 de urși . Executivul, prin Ministerul Mediului – inițiatorul proiectului de ordonanță de urgență-a mutat răspunderea de la ministerul de resort la primarii de comune și orașe pe raza cărora apar urși în zonele cu populație. Ordonanța privind controlul populației de urși a fost votată miercuri în ședința de guvern. Până acum aceste animale puteau fi vânate doar prin derogări semnate de conducerea Ministerului Mediului. După ce Ordonanța va fi publicat în Monitorul Oficial, primarii localităților vor putea semna aceste „derogări” prin care pot aproba vânarea unui urs considerat periculos. Județele cu cea mai importantă populație de urși bruni sunt Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, Prahova, Dâmbovița și Bistrița-Năsăud. Reamintim că vânătoarea de urs este interzisă prin lege, însă în ultimul deceniu au fost împușcate peste 1.400 de exemplare prin derogări motivate de faptul că animalele puneau în pericol populația. In ultimii doi ani, aceste derogări au fost limitate la câteva zeci, însă chiar și așa celebrul caz al ursului Arthur împușcat de Prințul Emanuel de Liechtenstein a dovedit că aceste derogări sunt doar un paravan pentru a se organiza partide de vânătoare pe zeci de mii de euro….. Întrebat într-o conferință de presă, secretarul de stat Robert Szep a lăsat să se înțeleagă că statul va plăti vânătorii care vor participa la o partidă de vânătoare a unui urs periculos. Din primele informații ar putea fi vorba de o sumă între 3.000 și 4000 de lei. De reținut că firmele specializate în turismul de gen cer taxe între 4.000 și 8.000 de euro doar pentru a participa la o partidă de vânătoare a unui urs. Sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult. „Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare”, ne explică Florin Mănăilă, membrul unei asociații de vânătoare….. Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu. Pot fi uciși peste 2.000 de urși Conform obligațiilor europene, România s-a angajat să protejeze 6.000 de exemplare de urs brun. Ministrul Tanczos Barna a afirmat în ultimii ani că numărul trece de 10.000 de animale….. Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Libearty” din Zărnești – județul Brașov, spune că autoritățile ar fi trebuit să numere animalele, să le ofere condiții de a supraviețui în păduri și apoi să dea drumul la vânătoare. „Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”, ne explică Cristina Lapiș. Integral: https://romania.europalibera.org
]
https://www.kmkz.ro/de-ras/liviu-dragnea-chemat-luni-la-dna-sa-si-ia-si-cv-ul-poate-e-inca-liber-postul-de-la-atelierul
“Trebuie să fie vorba de o angajare, altfel de ce să-l deranjeze pe om?”
Buna ziua
Buna ziua
Despre Gabriel Resources am mai scris.
E clasica escrocherie privata pe banii statului.
Comuna tuturor țărilor corupte. Deoarece la baza are corupția clasei politice. Că e Nigeria , Congo sau Romania , cauza e identica.
Adaug , izvorul acestor ” afaceri” au in general sursa in cadrul serviciilor secrete.
Sunt ele care au acces la datele secrete , cunosc marionete care semnează și știu cum să ofere o brumă de legalitate. Adică știu cum să facă funcțională escrocheria. In toate cazurile, complicitatea generali-politicieni , păgubește statul respectiv.
Aducere aminte :
Însăși Băsescu cu PDL au susținut GR și Roșia Montană. Spaga inconfesabila era deja în căruță.
Cînd au văzut sondajele , au schimbat macazul
Nu înainte că Băsescu să declare public ” soluția” lui personală:
GR să extragă aurul iar BNR sa fie obligată să îl cumpere. La prețul stabilit de GR. 😀
Tipic tovărășesc. Atîta îl ducea capul că spaga era deja consumata.
Adevărul dureros e că toate partidele au primit șpaga aferenta . Inclusiv Tăriceanu cu al lui partid. Inclusiv PSD cu ai lui.
De aia și epopea Roșia Montană durează de zeci de ani.
Iar GR era o mica SRL cotata pe bursă canadiana. Pentru a nu intra în faliment ( avea doar datorii și nu producea absolut nimic ) a făcut de toate. Vânzări de acțiuni cu valoare stabilită din burta , implicare de miliardar cu nevasta româncă ( o fi fost doamna ofițer Secu , ulterior SIE ? Nu știm. 😀) ..Miliardarul retras , căutat alți fraieri sau escroci dispuși să riște.
Și totuși , o amplă anchetă DNA nu a fost veci efectuată , începută.
Din contra. Ordinul a fost : nu anchetați nimic .
Ca la contractul autostrada Bechtel . Unde era compromițător de publicat contractul în varianta oficiala românească. Declarat pierdut de stat.
Sau la contractul Microsoft. Secret că mulți au supt milioane. De dolari .
Dosar ținut la sertar de șeful de atunci DNA , unu chemat Morar și răsplătit cu post la CCR.
Scos din sertare de Kovesi , familia Cocos anchetată , Udrea Cocos divorțează , vine arestată , condamnată definitiv și fuge din tara.Costa Tica. Pe banii cui a trăit acolo ? Secret.
Băsescu turbează, PSD se mobilizează și ( in) dependentul CCR decide că probele sunt ilegale.
De parcă nu tot PSD ( numit atunci FSN ) a făcut legea prin care înregistrările audio- video erau de EXCLUSIVA obligație a securității. Pardon . Renominata SRI dar cu aceleași personal și implicit năravuri.
Toate acestea sunt tipice , de manual . In tarile bananiere unde tot e de vânzare. Fără excepție.
Tot de vânzare , tot la mezat doar pentru gloria unor portofelebine umflate , uniforme calcate , decorații cu ciolan. Pardon colan.
MCV, Schengen . Nu suntem cu ele pe cap aiurea. Știu toți decidenții motivele.
Mai puțin boborul spălat cotidian . Pe creier nu mâini.
Că sa vezi cu cine face reforma Romania.
https://m.hotnews.ro/stire/24940362
La multi ani mortului. 😀😀😀😀😀😀
Alta la nivel Udrea. ( care ne explica cum a fost ea in Norvegia unde era un președinte de țară. Cînd deșteaptă nu avea habar că e o monarhie )
Adaug și pe Dăncila. Care a debitat tâmpenii pe banda rulanta.
E extraordinar cum sistemul are grija de țațe parvenite.
Nici una nu a ajuns la coada vacii. Utile sistemului.
Stefan, e greu sa citesti si sa te informezi cand faci “politica”.
In alta ordine de idei: “Patriarhul Daniel nu s-a vaccinat, încă, împotriva COVID. BOR: „Acesta este un drept, nu o obligație. Dacă va decide, Patriarhia Română va anunța public”
https://alephnews.ro/guvern/patriarhul-daniel-nu-s-a-vaccinat-inca-impotriva-covid-bor-acesta-este-un-drept-nu-o-obligatie-daca-va-decide-patriarhia-romana-va-anunta-public/
– Pai tine de cultura generala. Aia obținută prin școală cumulată cu efortul personal de a citi . Ceva.
Nu intră deloc politica .
– Iar Daniel că nu e vaccinat, eu nu cred.
Că de aia are Romania zeci de centre de vaccinare speciale / secrete ?
Să nu se vaccineze patriarhul de 70 de ani ? E și el un ” esențial” al sistemului.
Bănuiesc că în curind o sa declare ca rugăciunea/credință îl ține departe de Covid.
NU ambele doze de Pfizer făcute. 😀😀
Raspuns in mesaj FB 🙂