Revista Presei – 26 august.”Scumpirea gazelor naturale prăbuşeşte nivelul de trai: Românii trăiesc la fel de prost ca acum un deceniu”
| 26/08/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 26 august! În sud-vestul, sudul, centrul și estul țării vor fi averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și izolat grindină. În Transilvania, Moldova, la munte, precum și în nordul Olteniei și al Munteniei vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină. In Bucuresti cerul va fi variabil în prima parte a zilei, dar spre seară și noaptea înnorările se vor accentua și vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi, posibil, intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27-28 gr, iar cea minimă va fi de 14…16 gr.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/08/hepta5747066-2.jpg?w=640&ssl=1)
România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă În Cehia, vara trecută, atât guvernul cât și populația credeau că pandemia s-a sfârșit, apoi, în septembrie s-a declanșat iadul. Un an mai târziu, țara noastră vine și ea după patru luni de scădere abruptă a numărului de cazuri, dar rata de infectare a început să crească rapid. Testarea arată că tot mai mulți oameni sunt depistați infectați în spitale. O țară ca Maroc, mult mai puțin dezvoltată ca România, a vaccinat peste 46% din populație, în timp ce la noi, doar 30%. Reprezentanții Guvernului cred că numărul mare de infectări va crește cererea pentru vaccinare. Autoritățile anunță o nouă strategie de imunizare, cea prin rețeaua de școli, unde sunt așteptați atât părinții, cât și copiii. Concertele, întoarcerea turiștilor de la mare și începerea școlilor vor genera accelerarea epidemiei, susțin specialiștii. Cifra de 782 de infectări în ultimele 24 de ore anunțată ieri, dar și cele 14 decese sunt semne că România se îndreaptă către o furtună pandemică perfectă. Până în urmă cu câteva zile, oficialii anunțau 1.500 de cazuri pentru jumătatea lunii septembrie, dar după cifrele actuale, e o viziune optimistă. Până la sfârșitul lunii august se poate trece foarte ușor peste rata de 1.000 de persoane infectate pe zi, ceea ce înseamnă, conform observațiilor făcute de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, că din acea mie de noi persoane infectate, 50 ajung, din păcate, în secțiile de terapie intensivă. De asemenea, structura testărilor arată și ea o astfel de tendință. Metoda cea mai folosită de descoperire a virusului în organism se face, acum, prin teste antigen realizate în spitale și în centrele aprobate de DSP din aeroporturi, punctele de trecere a frontierei și alte locuri desemnate. În 24 august, din totalul de 40.125 de teste, 24.707 au fost rapide (antigen). Doar 6.838 de teste PCR au fost făcute în baza definiției de caz, adică a criteriilor stabilite de Ministerul Sănătății, iar 8.580 de teste PCR au fost realizate la cerere de cei care călătoresc…. România a ajuns în valul 4 total nepregătită pentru impact. Ţara noastră e pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Pentru comparație, Maroc, o țară cu un PIB la jumătatea celui din România, are 48,6% din populație imunizată cu cel puțin o doză de vaccin. “Anul acesta ne putem vaccina, iar intensitatea acestui val patru și modul în care spitalele vor reacționa și modul în care pacienții care au afecțiuni non-COVID vor putea să fie tratați în aceste unități sanitare depinde de fiecare dintre noi, depinde de alegerea noastră, de a ne vaccina și dacă această alegere va fi una rațională, care să vadă că beneficiile vaccinării ne protejează atât pe noi, cât şi pe cei din jur şi se vor limita efectele valului patru asupra întregului sistem sanitar”, a declarat Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă. În mai multe discuții cu oficiali, aceștia au spus că vaccinarea merge atât de prost pentru că oamenii cred că nu mai e pandemie….. “Nu cred că se va înregistra o creștere semnificativă a numărului zilnic de persoane care se vaccinează în perioada imediat următoare”, a declarat profesorul Alexandru Rafila pentru SpotMedia.ro. “Ceea ce se poate face ar fi o campanie de protejare a copiilor sub 12 ani prin convingerea părinților și a profesorilor să se vaccineze”, a spus acesta. “Asta ar ajuta mult și ar crea o posibilitate reală de a nu se mai închide grădinițele și școlile, dar nu-mi dau seama dacă Guvernul are capacitatea să ducă o astfel de campanie”, a declarat profesorul Rafila….. Situația României seamănă foarte mult cu cea a Cehiei din toamna anului trecut. După ce a avut o primăvară și o vară cu un mic număr de infectări, guvernul de la Praga fiind dat drept exemplu pentru modul în care a administrat pandemia, odată cu începutul lunii septembrie, numărul de cazuri a crescut pentru ca în numai câteva zile să ajungă de la câteva sute, la câteva mii, iar decesele la câteva zeci pe zi. Lucrurile s-au înrăutățit într-o asemenea măsură încât, în luna ianuarie 2021, sistemul sanitar a intrat în colaps, fiind nevoie de intervenții internaționale pentru a face față cererii de medici, de paturi de spitalizare și materiale….. Și în România se observă o deconectare dintre factorii de decizie politică și experți, în plus, a apărut și un blocaj în coaliția de guvernare, generat de luptele interne din PNL, blocaj care va ține cel puțin până în data de 25 septembrie, când va avea loc congresul acestui partid. Rata de replicare a virusului a atins 1,24. Cifra arată o transmitere accelerată. Pentru ca epidemia să încetinească, rata de multiplicare trebuie să fie mai mică de unu. Integral: https://spotmedia.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/08/w57130555.jpg?w=640&ssl=1)
Israelul scade la 30 de ani vârsta minimă pentru a treia doză de vaccin anti-COVID-19..… Autorităţile israeliene au lansat această campanie cu trei săptămâni în urmă pentru vaccinarea persoanelor în vârstă de cel puţin 60 de ani cu a treia doză de vaccin, în principal serul Pfizer/BioNTech. De atunci, acest prag de vârstă pentru administrarea dozei de consolidare a scăzut treptat. Peste 5,4 milioane de persoane au primit în Israel cele două doze de vaccin, respectiv 58% din populaţie, şi peste 1,5 milioane au primit până în prezent şi a treia doză. Statul evreu a fost printre primele ţări care au lansat o vastă campanie de vaccinare la jumătatea lunii decembrie, în urma unui acord cu compania Pfizer, care a livrat rapid Israelului milioane de doze de vaccin în schimbul datelor privind eficacitatea acestuia la nivelul întregii populaţii. Campania de vaccinare a permis scăderea substanţială a numărului cazurilor de COVID-19 în Israel. Dar în ultimele săptămâni infectările au revenit pe o tendinţă ascendentă odată cu răspândirea variantei Delta mai ales în rândul adulţilor nevaccinaţi, dar şi în rândul persoanelor vaccinate cu mai mult de şase luni în urmă. Luni au fost confirmate 9.831 de noi cazuri de COVID-19, cel mai mare număr înregistrat în Israel după luna ianuarie. Integral: https://www.g4media.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/08/orban-citu-agerpres140474111-2.jpg?w=640&ssl=1)
Războiul din subterane pentru miliardele din Sănătatea românească În tăcere și cu multă încordare, în culise se derulează o confruntare între Consiliile Județene și unii dintre oamenii din Sănătate. Miza e reforma din Sănătate, ca o condiție a construirii spitalelor regionale și a celorlalte clinici de interes național. Ludovic Orban a spus primul că între reformele din justiție și banii din PNRR nu e nicio legătură. Florin Cîțu a preluat și el tema. Premierul a folosit un ton mai echilibrat, socotind că ecuația bani europeni – justiție este prezentată într-un mod „exagerat”. Operațiunea celor doi candidați arată ca una de liniștire a baronilor PNL din teritoriu. „Stați liniștiți, păpăm banii cum vrem”. Dar e o păcăleală. PNRR nu este, într-adevăr, strict „condiționat” de reformele în justiție, nu în sensul obișnuit al verbului „a condiționa”. Însă obiectivele majore ale celor 29 de miliarde de euro sunt imposibil de urnit și de îndeplinit fără reforme. Nu doar în justiție, ci și în sănătate sau alte domenii. Când Orban îi ia fața lui Cîțu la promisiuni umflate Mai multe surse din Ministerul Sănătății, dar și din mediul politic relatează cum în ultimele luni se derulează un efort sistematic din partea politicienilor locali ca să ia construcția spitalelor regionale, proiecte care vor ajunge la un miliard de euro fiecare. La fel vor câteva Consilii Județene influente în PNL să se întâmple și cu proiectele mari, naționale, ale PNRR, care ar fi revenit Agenției pentru Investiții în Sănătate. Apariția Agenției a fost deja pusă sub semnul întrebării de Ludovic Orban. Deși el știe foarte bine că Agenția e prezentă nu doar în înțelegerea cu UE, ci, mai important, în programul de guvernare. E prezentă pentru că e necesară. Orban joacă dublu. El se declară victima unor forțe care îl propulsează pe Cîțu și da, aceste forțe există și se bagă unde nu le fierbe oala. Ele promovează un premier cu evidente vulnerabilități de carieră, temperament și competențe. Dar, în același timp, vechiul politician Orban nu are nicio reținere să afișeze obiceiurile consolidate ale baronilor locali. Și să amenințe, pe față, că el, ca un tătuc al primarilor, nu o să lase condiționările din justiție să stea în calea felului în care sunt cheltuiți banii din PNRR. Când e exact invers. Integritatea și eficiența folosirii banilor sunt ele însele condițiile ca proiectele acelea să iasă. Orban a supralicitat. L-a introdus și pe ministrul Ghinea în discuție, ca să crească furia votanților din Congresul liberal. Ratăm esența. Lăsate exclusiv la îndemâna autorităților locale, miliardele din Sănătate nu vor avea șansa de a schimba ce e de schimbat. Și nu pentru că nu există unele Consilii Județene performante. Ci pentru că nivelul de complexitate al unui spital mare depășește capacitatea de organizare și de cunoaștere a României, darămite a unui județ, oricât de bine intenționaţi ar fi oamenii de-acolo. Dacă Orban și Cîțu insistă în ideea lor de a muta toate investițiile din Sănătate în local, atunci, cel puțin în materie de spitale importante, peste cinci-zece ani ne vom alege cu niște carcase nefuncționale. Noi nu construim acum spitale pentru 2021-2024. Ci spitale care vor deservi pacienții și în 2024-2050 și după aceea. De aceea vin banii din PNRR. De aceea ne finanțează Banca Europeană de Investiții, organism care finanţează proiecte pentru atingerea obiectivelor comune ale UE. Iar aceste spitale, pentru pacienții deceniilor următoare, sunt conglomerate de opțiuni, competențe, tehnologii și standarde extrem de sofisticate. Spitalele au ajuns niște minuni ale talentului organizatoric, arhitectonic, ingineresc și medical. Orice medic român responsabil realizează că azi nu avem în țară specialiștii în stare să gândească, să proiecteze și să facă operațional un astfel de spital. De ce tac medicii? Există un număr neidentificat de români care muncesc în străinătate în domeniul acesta, însă nu suficienți și, oricum, ei sunt prinși în proiecte din Kuala Lumpur în Toronto. Pentru anii care vin, e nevoie să mobilizăm nu zeci, ci sute de experți străini, de la manageri de proiect la ingineri. Cum să-i găsească și să-i angajeze, în paralel, la concurență, și Oradea, și Craiova, și Iașiul, care-i logica? Integral: https://www.libertatea.ro
Oare Florin Cîţu şi Ludovic Orban ştiu cum arată un antreprenor sau un industriaş român? Măcar să facă o poză cu ei! ….Aşa cum arată numărătoarea neoficială a voturilor din PNL, Cîţu are un avans în faţa lui Ludovic Orban, având de partea lui mai mulţi lideri ai partidului. Orban mizează însă pe delegaţii din rândul 2 sau 3, pe oamenii care nu pot fi controlaţi 100% la vot de liderii lor judeţeni şi care una spun acum, că îl vor vota pe Cîţu, şi alta vor vota când vor fi în faţa urnelor, adică pe Orban. Cei doi lideri şi-au lansat platformele politice în PNL, Florin Cîţu vine cu „România Liberală”, 28 de pagini, un format mai occidental, în timp ce Ludovic Orban, cu „Forţa Dreptei” are 40 de pagini, cu scris mai mărunt şi cu o prezentare de „Windows – versiune mai veche”. Nu citeşte nimeni aceste platforme, cred că nici chiar autorii lor. Voturile, nu se dau pe baza textelor şi promisiunilor din aceste platforme, ci de dau pe baza „îţi dau votul, îmi dai…” – funcţii, bani publici, influenţă, poziţii, etc. Ca să scriu acest articol, am trecut prin aceste platforme electorale de partid, care sunt copy/paste. Venind din zona privată, Florin Cîţu a alocat mai multe propoziţii antreprenorilor, despre care spune că trebuie să stea în centrul construcţiei economiei României viitoare. …. Cîţu spune că mediul politic, dar şi societatea civilă, sunt încă tributare unor mentalităţi preponderent etatiste. El aduce şi o critică a sistemului actual din politică, economie: contribuabilul nu trebuie să fie cofinanţatorul întreprinzătorilor ineficienţi, al antreprenorilor politici, sau al expansiunii birocraţiei. Ludovic Orban nu prea foloseşte conceptul de „antreprenor”, el axându-se mai mult pe capitalul privat românesc, pe reindustrializare, agricultură, dezvoltarea economiei cu fonduri europene, etc. Şi să nu uit, menţiunile referitoare la restructurarea companiilor de stat, prin intermediul listării la Bursă a unor pachete minoritare. Ironic, atât Orban, cât şi Cîţu, sunt de aproape 2 ani la guvernare, nu au restructurat nicio companie de stat, nu au listat niciun pachet de acţiuni la Bursă. Nici nu mai ştim prin ce sertare stau aceste proiecte. Ceea ce frapează la cei doi, şi în mod evident la Florin Cîţu, este că în spatele lor, la poză, nu se află niciun antreprenor român, niciun industriaş, niciun capitalist român. La lansarea platformelor politice, în spatele lui Cîţu se afla toată structura birocratică, bugetară a partidului, mulţi dintre ei trecând pe la PSD, PDL pentru a fi acum adevăraţi lideri liberali. Florin Cîţu vorbeşte despre antreprenorul român, dar, în poză, are în spatele lui toată structura birocratică, fanariotă, pe care antreprenorul român o urăşte. Ironic, Cîţu scrie în platforma „România Liberală”: Suntem în PNL pentru că avem o viziune antreprenorială asupra administraţiei. O dovedesc zi de zi primarii noştri la care alţii privesc cu mândrie. Interesant conceptul: viziune antreprenorială asupra administraţiei! De fapt noii antreprenori ai României, dar şi vechii, sunt cei din administraţie, la care alţii privesc cu mândrie. Atât Cîţu cât şi Orban promit reforme peste reforme, dar întrebarea este: cum poţi să faci reforme administrative cu aceiaşi oameni care şi-au format propriile feude administrative, alimentate din banii publici?…. Acum mă întreb dacă Orban şi Cîţu ştiu cum arată antreprenorul român, industriaşul român (că tot vorbim de industrializarea României), şi, în final, capitalul privat românesc, personaje despre care vorbesc în platforma lor politică şi cărora le promit o şaorma cu de toate. Măcar să facă o poză cu ei! Integral: https://www.zf.ro
Ciocnirea civilizațiilor. Portretul bugetarului, prin ochii șefului venit din privat Obișnuiți cu ritmul, rigorile și motivațiile mediului de lucru privat, oamenii de afaceri sau simplii angajați care au decis să ia taurul de coarne și să intre în politică, câștigând la vot conducerea unui oraș, județ sau sector din București, s-au ciocnit cu o specie de angajat de care știau doar din povești: bugetarul. Au aflat pe pielea lor cât de adevărate sunt clișeele care circulă despre muncă și bugetari, ce îi motivează și mai ales ce îi demotivează. Și de ce sunt ei mai protejați de lege decât orice alt muritor de rând din câmpul muncii, chiar și atunci când greșesc flagrant sau dau pe la serviciu doar când își amintesc….. Portretul-robot al bugetarului la muncă, atunci când nu este un incompetent angajat pe pile politice, care refuză sau nu se pricepe să își facă treaba, este cel al unui om demotivat, deresponsabilizat, lipsit de orice resort care să îl încurajeze să fie profesional mai bun, dar care este în schimb blindat până în dinți de protecții legale, care îl fac aproape intangibil. Pe de altă parte, atunci când își face treaba și își dovedește competența, bugetarul este aruncat la colț de șefi și ținut undeva în spate. De obicei, pe acest tip de angajat se bazează și bunul mers al instituțiilor publice, atât cât există. În mod paradoxal, acest portret generalist nu este pictat doar de manageri veniți în administrația publică din mediul privat, ci și de oameni care le apără interesele bugetarilor, prin sindicat. Chiar dacă diferă cauzele invocate, imaginea efectului obținut este aceeași…. „Din păcate, au început să fie foarte mulți, pentru că pe cei care muncesc nu prea mai dă nimeni doi bani. Eu știu să apreciez cât de important este un om bine pregătit, un meseriaș, în orice domeniu. În ultimii ani sunt atât de căpușate instituțiile, companiile atât au fost de ornate cu pile, amante, relații, nepoți, mătuși, încât ceilalți deja se sufocă”, povestește Romeo Dunca. Venită din iureșul vieții de televiziune la primăria Câmpulung Muscel, pe care a câștigat-o din partea USR-PLUS, pe Elena Lasconi a luat-o amețeala când a deschis ușa muncii printre bugetari. „Trecerea de la privat la stat este foarte dură. Aici există un ritm de a face lucrurile… sau de a nu le face. Majoritatea celor care lucrează la stat mi se pare că nu sunt responsabilizați și nu știu pentru ce lucrează. Nu își doresc decât să se uite la ceas, să treacă timpul și să își ia salariul. La privat, dacă vrei să faci un proiect, mobilizezi lângă tine oamenii buni, specialiști, și te apuci să faci treabă. Aici, nu se poate spune”, spune fosta vedetă tv…..În România lucrează 1,25 milioane de angajați la stat, din totalul de aproape 5,5 milioane de cetățeni salariați. Salariile lor au crescut în ritm accelerat în ultimii ani, mai sus decât cele din mediul privat…..Dintre bugetari, aproape 448.000 lucrau la începutul anului 2021 în administrația locală, conform datelor Ministerului de Finanțe. Salariile lor sunt chiar mai mari, în medie, decât ale restului bugetarilor și celor din mediul privat. Integral: https://panorama.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/hepta5574061-1.jpg?w=640&ssl=1)
Surse: Cui îi promite Barna ministere în Guvern pentru voturi la Congres și de ce a apărut Grupul de la Brașov Fericiți că războiul din PNL este mult mai vizibil decât cel dintre Barna și Cioloș, cei din USR PLUS au intrat în linie dreaptă spre Congresul din luna octombrie, respectiv pentru alegerea unui nou președinte al partidului și componența Biroului Național. Marea miză a Congresului va fi controlul asupra USR PLUS, pentru care se luptă cel puțin trei tabere: „team Barna”, oamenii lui Cioloș și Grupul de la Brașov, din care fac parte lideri precum Allen Coliban, primarul Brașovului, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, sau deputatul Cătălin Teniță, apropiat de Dacian Cioloș. În 15 septembrie va începe votul pentru președintele partidului, care se va desfășura online și pe o perioadă de o săptămână. Dacă va fi nevoie, va fi organizat și al doilea tur, între primii doi clasați. Bătălia se duce, după cum se știe, între Dan Barna și Dacian Cioloș, senatorul Irineu Darău înscriindu-se în cursă mai mult pentru a spori șansele Grupului de la Brașov de a obține voturi pentru câteva mandate în Biroul Național. Lupta dintre Barna și Cioloș nu se duce cu mănuși, rivalitatea cunoscută dintre USR și PLUS fiind la fel de prezentă ca și înainte de fuziunea celor două partide. Narativul intern este același: cei de la PLUS sunt mai puțini, nu au filiale, putere organizatorică, nu aduc voturi, și cu toate astea, sunt cei mai influenți la vârf și îi „sufocă” pe cei de la USR, și, în contrapartidă, „team Barna” este acuzată pentru sistemul preferențial de promovare a prietenilor și acoliților în funcțiile din partid sau din administrație. …. Cele două tabere nu se sfiesc să se atace inclusiv aruncând presei informații neoficiale din ședințele interne, pentru a lovi în imaginea unuia sau altuia dintre cei doi combatanți, arătând astfel că miza, pentru amândoi, este foarte mare. Dan Barna pare deocamdată favorit pentru obținerea funcției de președinte. Însă, dacă pierde, va pierde și funcția de vicepremier, singura care îi oferă autoritate în interiorul partidului. …. Surse din conducerea partidului au explicat, pentru Digi24.ro, că Dan Barna i-ar fi promis uneia dintre cele mai vocale personalități din USR PLUS, Cosette Chichirău, un post de ministru, posibil cel de le Economie, în schimbul susținerii candidaturii sale de către filiala Iași. De altfel, Cosette Chichirău a lipsit grăitor de la vizita făcută de Dacian Cioloș la Iași, pentru a le arăta celor din filială către cine se îndreaptă sprijinul său. Și ministrul Justiției, Stelian Ion, ar fi primit promisiunea fermă a lui Dan Barna că va fi împiedicată remanierea sa din funcție, dar cu condiția ca organizația de la Constanța să îl sprijine la Congres. …..Marți, câțiva lideri USR PLUS au anunțat „a treia cale” în partid. Platforma „Împreună USR PLUS” are scopul să rupă voturi și să obțină o parte din locurile din Biroul Național, astfel încât „team Barna” să nu aibă o majoritate clară. Gruparea este coordonată de Allen Coliban, Cătălin Teniță, Nicu Ștefănuță și Mihai Polițeanu…..Grupul este văzut de cei din tabăra lui Dan Barna ca o încercare a lui Dacian Cioloș de a mai rupe voturi din USR, ținând cont că primarul Brașovului, Allen Coliban este unul dintre cei poziționați în partid anti-Barna, iar Cătălin Teniță este un apropiat al lui Cioloș. Cu câteva locuri în Biroul Național, alături de oamenii lui Cioloș din PLUS, aceștia ar reprezenta opoziția la „team Barna”. Integral: https://www.digi24.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/08/citu-vilceanu-hepta5967352.jpg?w=640&ssl=1)
Un libertarian în fruntea guvernului Premierul jucător Dacă vrei să ataci o monedă, ai nevoie de rezerve financiare uriașe. Prin schimbarea lor în valută, duci în jos cursul monedei atacate în raport cu cea pe care o folosești în contrapartidă. Diferența de curs dintre tranzacții înseamnă profit. Atacul asupra leului a început într-o dimineață de luni. Peste fix șapte zile, moneda națională pierduse 10% în fața euro. Astfel de căderi se pot produce firesc – din cauza crizelor financiare, catastrofe naturale, decizii politice neinspirate, prăbușirea guvernelor, revoluții, datorii suverane sau falimente de proporții. Nu era însă cazul României în acea zi de luni, 29 septembrie 2008. Totuși, ecranele traderilor se înroșeau. Leul s-a oprit din cădere peste trei săptămâni, când a revenit la cursul inițial. Nici aprecierea n-a avut nimic organic: urcușul a fost posibil doar la adăpostul unui miliard de euro aruncat în joc de autorități. Primul pas în atacul speculativ a fost inundarea pieței cu lei. Asta înseamnă că, în acea zi de la sfârșitul lui septembrie, un grup de jucători mari au început simultan să vândă lei și să cumpere agresiv euro. Asta a cauzat un aflux de lei în piață – cu cât erau mai mulți, cu atât valorau mai puțin în raport cu alte monede. …. E de ajuns pentru escaladare: clienții – vorbim de fonduri de investiții și companii mari – văd deprecierea și decid să-și pună banii la adăpost. Iar asta înseamnă să vinzi moneda în scădere (leul) și să cumperi valută. Cam pe aici apar și investitorii care vor să parieze pe oscilație – sunt convinși că leul va continua să cadă și fac plasamente semnificative. Asta adâncește siajul. Leii sunt peste tot, valută nicăieri – deci devine din ce în ce mai scumpă. „Panica este irațională”, explica Mugur Isărescu acel moment din atac. Trei dintre cele mai mari bănci din România au fost, apoi, acuzate că au orchestrat isteria, coordonându-se pentru a inunda piața cu lei. ….În astfel de situații, banca centrală poate face un singur lucru: apelează la rezerva valutară, cu care cumpără leii ieftini din piață. Pierde bani din cursurile proaste, dar dacă pune la bătaie suficienți euro, reușește să întoarcă tendința: absoarbe leii din piață și asigură disponibilitate de valută. Menținerea unui curs stabil al monedei naționale este, de altfel, unul dintre rolurile de căpătâi ale oricărei bănci centrale. Cursul ar trebui, în acest punct, să se calmeze. Dacă intervenția nu este, însă, suficientă, continuă să scadă. Matematică și calculul probabilităților. ….„A fost ca la război. Sincer, ca la război. Cel puțin așa am resimțit eu ziua aia. Erau două tabere. Cei care mizau pe depreciere și ceilalți, în frunte cu BNR. Te uitai pe monitoare și îți dădeai seama că e groasă. Unii cumpărau în draci și tu stăteai și-ți tremurau mâinile deasupra butoanelor, nu știai ce să faci. Să cumperi, să vinzi? Atunci, Isărescu a făcut cea mai tare mișcare. Le-a luat speculatorilor toți leii din față, de au început ăia să vândă în pierdere. Au mizat prost. S-au pus cu BNR-ul. Nu trebuia”, descria momentul un trader dintr-o mare bancă, peste un an, într-un dialog cu jurnalistul Dan Popa de la Hotnews. …..Când ieșim din registrele bancare, găsim și costurile suportate de populație: rate bancare mai mari, abonamentele pentru servicii calculate în funcție de euro mai scumpe. Pentru a contracara „inundația cu lei”, banca centrală poate crește dobânda la creditele în lei. Asta a făcut și BNR-ul. Astfel, împiedici speculanții să facă profit – dacă nu au lei (și e scump să-i împrumute), nu pot încasa diferența rezultată din depreciere. Asta înseamnă însă, pe termen imediat, și o scumpire a creditelor în lei pentru populație….. Evenimentele din 2008 au implicat trei bancheri, iar jurnaliștii nu s-au temut că greșesc când au transmis că toți trei au fost „expulzați din sistemul bancar”. Unul a plecat din bancă imediat după atac, altul a fost retrogradat în funcție. Doar unul a părut, pentru încă doi ani și jumătate, că-și va păstra cariera în finanțe. BNR nu i-a numit vreodată, dar presa le-a aflat identitățile. Întrebat punctual despre aceste nume, Mugur Isărescu a spus, atunci, că „le recomandă o carieră în televiziune”. Economistul Bogdan Mihoc (Unicredit) a rămas și astăzi cel mai puțin cunoscut dintre cei trei, având de atunci o serie de funcții în diverse companii private și de stat (Prospecțiuni SA și Banca Comercială Feroviară). Pentru ceilalți doi, însă, urarea de irelevanță din partea lui Mugur Isărescu n-ar putea fi mai departe de adevăr. Lucian Isar (pe atunci vicepreședinte al Bancpost) este astăzi reprezentantul României la Banca Europeană de Dezvoltare și Reconstrucție. Cel de-al treilea bancher era pe atunci șeful trezoreriei ING. Astăzi, este premierul României, Florin Cîțu. Din fotoliul de la Palatul Victoria, primul consilier numit de Cîțu a fost Lucian Isar….. În continuare, Cîțu rămâne cel mai puțin expus premier al României – publicul nu cunoaște mai nimic despre viața sa personală. Nu vorbește despre începuturile carierei sale. Doi ani la rând, nu a răspuns niciunei întrebări legată de plecarea sa la studii, în Statele Unite ale Americii, imediat după ce a terminat liceul, la Râmnicu Vâlcea. În continuare, nu știe nimeni cum a ajuns în America sau cum și-a plătit studiile la Colegiul Grinell și Universitatea Iowa. Integral: https://panorama.ro
Parlamentarul român, exponent al bugetarului de lux …. Parlamentarii sunt printre persoanele care fac parte din acei 1% dintre românii din câmpul muncii care au lefuri mai mari de 3.000 de euro lunar şi despre care premierul Florin Cîţu a afirmat că arată că România se îndreaptă într-o direcţie bună. Mai precis, din cei 1% cărora le merge bine, 466 de persoane sunt aleşii care au venituri lunare cu patru zerouri, inclusiv în perioada de concediu, adică două luni vara şi o lună iarna. Vacanţa parlamentară, stabilită în perioada iulie-august şi care anul acesta nu fost perturbată de vreo sesiune extraordinară în care să fie cerută neapărat prezenţa la muncă, fie şi doar pentru o zi, este perioada în care aleşii din legislativ au pauză inclusiv de la activitatea în circumscripţiile lor, dar în care au parte de aproape toate beneficiile acordate unui deputat sau senator. Iar acestea nu sunt deloc puţine. Fiecare parlamentar primeşte o indemnizaţie lunară care pleacă de la aproximativ 11.000 de lei. În cazul în care un ales are o funcţie în conducerea unei comisii de specialitate sau în conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, poate ajunge la o indemnizaţie de până la 14.000 de lei. De exemplu, Ludovic Orban şi Anca Dragu au indemnizaţii lunare de 13.993 de lei. Pe de altă parte, vicepreşedinţii au o indemnizaţie netă de 13.019, în situaţia aceasta fiind politicieni ca Alina Gorghiu, Alexandru Rafila, Robert Cazanciuc sau Cristina Prună. Cazare pe bază de încredere Minimum 9.000 de lei mai intră în conturile parlamentarilor lunar, în cazul în care nu au domiciliul în Bucureşti sau judeţul Ilfov, pentru a-şi plăti cazarea, fiind nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere. „Deputaţilor si senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de jumătate din indemnizaţia brută a deputatului, respectiv a senatorului”, stipulează Statutul deputaţilor şi senatorilor. Prin urmare, parlamentarul fără funcţie încasează pentru chirie circa 9.000 de lei, în timp ce şefii pot primi în jur de 11.500 de lei. Suma forfetară rotunjeşte veniturile De asemenea, deputaţii şi senatorii au dreptul la o sumă forfetară care ar trebui să acopere birourile parlamentare din teritorii, adică salarii pentru angajaţi, chirii, utilităţi şi alte lucruri necesare pentru activitate, dar unde nu trebuie să justifice cheltuirea fiecărui ban în parte, ceea ce înseamnă că o parte poate rămâne în buzunarele lor. Suma forfetară are valoarea unei indemnizaţii şi jumătate, brut, pe lună, ceea ce înseamnă că poate ajunge la peste 25.000 de lei. Mai precis, în cazul deputaţilor fără funcţii, suma forfetară este de până la 27.000 de lei, în timp ce în cazul şefilor, adică Ludovic Orban şi Anca Dragu, această sumă se ridică la circa 35.000 de lei, în funcţie cheltuielile făcute. De exemplu, în luna mai a acestui an, un deputat de Argeş a avut cheltuieli de circa 39.000 de lei, din care doar 5.100 erau pentru personalul cabinetului, restul erau pentru „bunuri şi servicii”. În ceea ce priveşte deplasarea, deputaţii şi senatorii au gratuitate pe tren, iar pentru deplasările interne cu avionul au dreptul la o călătorie dus-întors pe săptămână. Acestora li se pot deconta şi deplasările cu maşina, însă în limita unui drum săptămânal în teritoriu şi doar în baza unui consum de 7,5 litri de combustibil la 100 de kilometri. Nu în ultimul rând, aleşii din Parlament au dreptul la paşaport diplomatic şi le este plătit un abonament telefonic. Integral: https://adevarul.roDecizie logică: DN2 trece de la Transporturi la Administraţia Cimitirelor La scurt timp după ce jurnaliştii Libertatea au constatat că DN2 are mai multe cruci pe marginea drumului decât borne kilometrice, statul român a anunţat că va lua toate măsurile care se impun! Astfel, Ministerul Transporturilor va renunţa la toate pretenţiile asupra tronsonului Bucureşti-Bacău, iar noul administrator al DN2 va fi nimeni altul decât Administraţia Cimitirelor, în parteneriat cu bisericile ortodoxă, romano-catolică şi satanistă. „Mi se pare o idee bună. Nu doar că sunt doar mai multe cruci decât borne”, explică Geani Marcel, poliţist rutier, „sunt mai multe dricuri decât TIR-uri, mai multe colivării decât micării şi, cu voia dumneavoastră, mai multe bocitoare decât poliţişti rutieri…..Pentru a marca evenimentul, plăcuţa cu „Drum bun” de la ieşirea din Bucureşti pe DN2 va fi înlocuită cu un panou negru, sobru, cu mesajul „Nu te vom uita niciodată”, iar şoferii care ajung cu bine la capătul celălalt vor primi din partea autorităţilor un covrig, un ou fiert, o cutiuţă de pateu, un prosop şi o lumânare. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://www.kmkz.ro/de-ras/saraca-doamna-udrea-mai-are-un-si-i-se-prescriu-toate-faptele
“Dacă fura o găină, facea pana acum cel putin 5 ani. Dar a furat cu un cocos. Bravo, nea Traiane. Ti-a iesit cea mai mare gainarie din toate timpurile.”
Buna ziua 🙂
“De ce nu se mai vaccinează esențialii?
Doar o treime dintre angajații IGSU s-au vaccinat împotriva Covid-19.
Reprezentanții Guvernului pregătesc o campanie de comunicare pentru angajații din domeniul public.
Obligativitatea vaccinării pentru salariații statului nu este o opțiune, susțin oficialii, iar încercările de până acum au fost un eșec.
În jur de 39% dintre polițiști și jandarmi s-au vaccinat.
Ministerul Apărării a anunțat că peste 60% dintre militari sunt imunizați.
Atât în domeniul sănătății, cât și în cel al educației, sunt încă persoane care refuză să se imunizeze, deși interacționează cu bolnavii în spitale sau copiii din școală.
De asemenea, sunt mulți pompieri, polițiști, jandarmi și militari care nu s-au vaccinat, ceea ce arată că există multă neîncredere legată de vaccin chiar în interiorul sistemului public….”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-nu-se-mai-vaccineaza-esentialii
“Indolența președintelui Iohannis, neșansa unor afgani
România nu se poate lăuda până la această oră, cel puțin oficial, cu nici un colaborator afgan extras, în timp ce Polonia a anunțat că a încheiat operațiunile de salvare (peste 1300 de persoane). Alte țări, ca Ungaria, Spania, Germania sau Marea Britanie au scos din Afganistan de ordinul sutelor sau miilor.
Președintele Klaus Iohannis a convocat în ritmul său domol Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ședința pe tema crizei din Afganistan s-a ținut abia ieri, la aproape două săptămâni de la declașarea iadului pe aeroportul din Kabul. Din comunicatul CSAT aflăm că România se zbate totuși să extragă colaboratori, dar că aceștia, ghinion, nu reușesc să ajungă la aeroport. ”În cadrul ședinței CSAT, s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus, dificultăți obiective legate de rațiuni de securitate împiedicând până acum accesul lor în aeroport”, se arată în comunicatul CSAT.
Neclar cum reușesc toți colaboratorii afgani ai altor țări ca Polonia, care a anunțat azi că a încheiat operațiunile extrăgând 1300 de persoane, să ajungă cumva la avioane, numai colaboratorii românilor se pierd pe drum. Spania și Franța au anunțat și ele că finalizează mâine operațiunile de extragere, cu sute de colaboratori salvați de la o moarte aproape sigură. Și Ungaria raportează sute de colaboratori afgani recuperați. Guvernul de la Budapesta s-a îngrijit de soarta lor. Colaboratorii acestor țări au reușit să-și croiască drum spre aeroport.
Or, operațiunea e extragere se desfășoară contra-timp. Teoretic, pe data de 31 august se încheie oficial retragerea completă a militarilor americani din Afganistan, altfel spus țara va fi cu totul la cheremul talibanilor. Dacă în câteva zile nu vor fi extrași toți colaboratorii țărilor NATO care au avut trupe în Afganistan, viața lor va fi în grav pericol. Este vorba de interpreți, jurnaliști, reprezentanți de ong-uri, magistrați sau oficiali ai fostului guvern. Cu toții riscă să fie aspru pedepsiți sau omorâți de talibani. Pentru mulți dintre ei, rămânerea în Afganistan echivalează cu o condamnare la moarte sigură.
Colegi jurnaliști specializați în probleme militare relatează că unii colaboratori afgani au trimis mesaje disperate zile în șir la București fără a fi luați în seamă. Militarii, la rândul lor, ridică din umeri. Lipsește aprobarea de sus și implicarea politică totală. Din totalul de aproape 50 de cetățeni români repatriați, doar 16 au fost aduși de ministerul apărării naționale, restul de armatele altor țări….”
https://www.g4media.ro/indolenta-presedintelui-iohannis-nesansa-unor-afgani.html
Seara buna
Exista video cu primele două explozii din Kabul.
Prin amploarea exploziilor evident că erau mașini bomba.
NU kamikaze cu vesta explozivă.
Părerea mea.
Asistăm la o nouă problema.
Talebanii au ” concurenți”.
Ce nu e clar, mașinile erau cu șoferi sinucigași sau cu detonare prin telecomanda ?
Pare un mizilic dar face diferența între prostul sinucigas bătut în cap și ucigașul cu cunoștințe tehnice.