Revista Presei – 26 aprilie.”Dacă unii oameni mai pot crede că Pământul e plat, iar autoritățile ascund acest lucru, cum să nu aibă oamenii îndoieli privind mecanismul unui virus sau al unui vaccin?”
| 26/04/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 26 aprilie! Vremea va fi apropiată de normal sub aspect termic în sudul țării și deosebit de rece în rest. Cerul va avea înnorări și va ploua ziua doar pe arii restrânse, iar spre seară și noaptea, local, cu precădere în jumătatea sud-estică a teritoriului. În zona de munte vor fi precipitații mixte. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 10 și 20 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 și 9 grade. Izolat se va produce brumă în nordul și centrul țării și vor fi condiții de ceață.cIn Bucuresti, cerul va fi variabil, cu înnorări și o probabilitate mai mare de ploaie pe parcursul nopții. Temperatura maximă va fi de 19…20 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade..
Politicienii se cred mari psihologi, dar să îți spună doar preotul să te vaccinezi nu ajunge. Două soluții ar putea să crească exponențial interesul pentru vaccinare Interviu Video…….L-am întrebat pe psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cum ar putea fi reparată campania de vaccinare, într-o Românie pixelată, dar pentru înțelegerea căreia politicienii nu folosesc studii, ci … propriul simț psihologic. Cel mai bun predictor, dincolo de aceste jocuri psihologice, pe care-l știm din toate studiile, este accesul la vaccinare, spune acesta. Altfel spus, oamenii s-ar vaccina dacă ar veni vaccinul la ei, dacă nu trebuie să meargă să stea la coadă sau să se programeze. Nu, eu aș spune că explicația ține de mai mulți factori. Sigur, unii țin de oameni, iar societatea noastră este foarte polarizată, avem trei mari grupuri aici. În primul grup sunt cei pro-vaccinare, foarte activi și sunt cei care s-au îmbulzit – o spun în sens bun – în primele zile când s-a deschis platforma națională. Cam aceeași proporție avem oameni anti-vaccinare, foarte motivați și activi, prezenți în spațiul public și mai avem un segment, foarte mare, al celor care sunt nehotărâți, nu înțeleg bine lucrurile, ezită, vor să mai asculte și să primească informații. Adevărul este că doar cei care sunt pro-vaccinare nu pot da acel procent care să ne dea siguranța că suntem imunizați, la nivel social. Ei trebuie să-i motiveze pe cei nehotărâți, însă cei mai activi în spațiul public sunt cei din zona anti-vaccinare. Noi știm din studiile de sociologie că un procent între 10-35 % foarte activ și vocal poate schimba majoritatea. Într-adevăr campania de vaccinare este la risc, deoarece cei care sunt împotriva vaccinării sunt foarte vocali și activi. Pe de altă parte, trebuie să ne uităm și la autorități, care au început prost campania de vaccinare, acum este mai bine. La început era un fel de campanie de convingere și veneau la vaccinare doar politicieni sau medici. Nu ajunge, deoarece o astfel de campanie nu trebuie să vină într-o logică de disperare, ci mai degrabă într-o logică de educare, de invitație la vaccinare. În același timp trebuie să vii cu modele diferite, pentru diferite populații. La unii prind doctorii sau politicienii, la unii dimpotrivă, dacă văd un politician care se vaccinează, ei nu se mai duc. Acum strategiile sunt mai bune, am văzut din februarie o schimbare, lucrurile merg mai bine, dar avem acest blocaj, populația care este mai suspicioasă, care nu a fost convinsă, pe scară largă. Cel mai bun predictor, dincolo de aceste jocuri psihologice, pe care-l știm din toate studiile, este accesul la vaccinare. Altfel spus, oamenii s-ar vaccina dacă ar veni vaccinul la ei, dacă nu trebuie să meargă să stea la coadă sau să se programeze. Autoritățile trebuie să facă două lucruri: să-și diversifice campania de vaccinare cu modele de succes, diferite pentru diverse grupuri, ținând cont de profilurile socio-culturale, de faptul că în anumite zone oamenii sunt mai temători, mai suspicioși față de impredictibilitate, în altele sunt mai deschiși. Cel mai important este însă accesul la vaccinare – platforma este bună, programările sunt și ele bune, dar trebuie dus vaccinul la oameni. O filosofie psiho-culturală deșteaptă, alături de accesul la vaccin va duce la creșterea exponențială a interesului pentru vaccinare. ….. Acum, nici medicii nu au ajutat foarte mult, ei nu apar des în spațiul public cu o prezență empatică și înțelegătoare. Ei vin cu o expertiză superioară, iar oamenii moderni au o reactanță psihologică la aceste lucruri. De asemenea, nu au intrat în spațiul public experți care să aibă și carismă în transmiterea informațiilor medicale. Au intrat în schimb mulți pseudo-experți cu carismă, care au început să convingă oamenii. Dacă unii oameni mai pot crede că Pământul e plat, iar autoritățile ascund acest lucru, cum să nu aibă oamenii îndoieli privind mecanismul unui virus sau al unui vaccin? Dintotdeauna am avut în zona de sănătate tămăduitori și vraci, doar că în ultimul an s-au accentuat, și ca număr și ca prezență publică, presa i-a ajutat. Repet, asta nu înseamnă că nu vedem și greșeala din partea specialiștilor, care nu intră în spațiul public cu carismă și limbaj de interfață…..Iar în anumite locuri trebuie ținut cont de aspecte psiho-culturale, de pildă unde concentrarea puterii este mai ridicată într-o zonă, acolo autoritățile pot să fie exemple. În altă parte, unde concentrarea puterii nu este prea apreciată, nu mai trimite politicieni și autorități să arate cum se vaccinează, pentru că oamenii se revoltă….. Politicienii sunt lideri doar în anumite zone, aș spune că în România nici nu sunt lideri. Oamenii au atitudini foarte negative față de politicieni. În mintea lor, poate se cred lideri, merg și ne arată cum se vaccinează, dar câți oameni conving? Cred că mulți oameni nu reacționează, percep de mult ori ipocrizia politică. Eu nu spun că nu trebuie să fie, dar pe lângă ei avem nevoie și de alte modele, de experți, de influenceri, de preoți, depinde ce grupuri vrei să țintești. Dincolo de orice mecanisme psihologice, efortul principal trebuie să fie: du vaccinul la om. ….Nici biserica nu trebuie să se gândească în logica totul sau nimic. Doar Dumnezeu nu greșește, dar reprezentanții pe pământ mai greșesc. Nu toate temele bisericii au fost perfecte, iar lumea nu le-a apreciat. Au mai greșit și reprezentanții bisericii, iar uneori populația nu a înțeles lucrurile bune pe care le-au spus aceștia. Faptul că li s-au refuzat anumite lucruri nu însemnă că trebuie să spună că dacă nu ne-ați ajutat atunci, acum nici noi nu ne implicăm. Nu este o gândire creștinească….. Sunt modele pentru toți. Poți să râzi de un model, dar te poți regăsi în altul care vine în aceeași campanie. Ar funcționa bine dacă un preot dintr-un sat, după slujbă, vorbește și despre importanța vaccinării. Iar dacă afară există și un laborator mobil de vaccinare, vă garantez că trei sferturi se vaccinează când ies din biserică. Doar dacă există, altminteri degeaba convinge preotul trei sferturi dintre oameni, dacă aceștia nu fac efortul să se ducă până la medic și să caute unde să se vaccineze. Sunt mecanisme prin care componenta de accesibilitate, împreună cu cea psiho-culturală ar putea da un impuls extraordinar acestei campanii. Altfel, dacă mergem în ritmul pe care îl avem, chiar dacă este unul mai bun ca înainte, nu știu dacă ne atingem obiectivele la timp. Integral: https://spotmedia.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/virgil-musta.jpg?w=640&ssl=1)
Ce prevede noul protocol de tratament pentru bolnavii de COVID-19. Explicațiile medicului Virgil Musta Noul protocol de tratament al pacienţilor cu COVID actualizat de Ministerul Sănătăţii prevede că medicii de familie vor putea prescrie pacienţilor cu forme uşoare şi medii de boală favipiravir, un antivral prescris până acum doar de către medicii specialişti din spitale. Medicul Virgil Musta, de la spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a explicat, pentru News.ro, ce anume se schimbă în acest protocol. …. Plaquenilul, un medicament creat iniţial pentru afecţiunile reumatice şi dermatologice, este scos, iar ivermectina este total nerecomandată, cu argumentul că ”date publicate până în prezent nu susţin recomandarea utilizării sale”. Medicul Virgil Musta spune că medicii de familie pot folosi favipiravirul, în timp ce antiviralul injectabil remdesivir este lăsat pentru uzul în spital. „Un element nou, important, este că li se permite medicilor de familie să administreze tratament anti-viral oral, deoarece noile date arată că acest tratament oral este eficient în prima săptămână de boală. Cu cât este administrat mai devreme, cu atât eficienţa acestuia creşte”, a spus Virgil Musta pentru sursa citată. „Medicii de familie pot folosi antiviralul oral, care este favipiravirul, pentru că acesta se foloseşte în formele uşoare şi medii de boală, în formele medii şi severe se foloseşte antiviralul injectabil, care este remdesivirul, şi care este lăsat pentru uzul în spital”, a precizat Virgil Musta. …. „Nu se recomandă ca medicii de familie să utilizeze corticoterapia în prima săptămână de boală, pentru că asta nu face decât să multiplice sau să accentueze multiplicarea virală şi să producă o imunodepresie în această perioadă când organismul are nevoie să lupte împotriva virusului”, a declarat Virgil Musta. „În schimb, în fază mai avansată de boală, dacă pacienţi nu se internează şi rămân la domiciliu, acolo unde saturaţia de oxigen scade, acolo unde asistăm la o afectare pulmonară, acolo este permis de a se utiliza corticoterapia, dar nu în doze foarte mari. Pe de altă parte, tratamentul anticoagulant este, la fel, nerecomandabil să se utilizeze pentru că se face un abuz, dar da, se poate folosi acolo unde scorul PADUA – un scor tipic de evaluare a riscului de tromboze endovenoase – depăşeşte nivelul de 4”, a spus Virgil Musta. Integral: https://www.libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/02/ambulanta-h560154811.jpg?w=640&ssl=1)
Managerul celui mai mare spital din România se întreabă ”de ce DSP stabilește cine e mort de Covid, când legea spune că medicii o fac?” Cătălin Cârstoiu, șeful Spitalului Universitar de Urgență din București, spune că, după scandalul deceselor Covid lansat de Vlad Voiculescu, a sunat și la INSP și la DSP. ”Mi-au spus că «Vouă nu vi s-a invalidat niciun caz, voi nu aveți diferențe». Dar cum am ajuns noi, ca medici, să nu mai avem niciun cuvânt la certificarea decesului? Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt”. Cătălin Cârstoiu, manager cu trecut liberal și care nu e un partizan al lui Vlad Voiculescu, susține că ”am încercat să înțeleg sistemul, am stat lângă oamenii de la noi din spital, cînd raportau decesele la tabletă”. El a spus că fostul ministru nu a înțeles sistemul. Dar, pe de altă parte, Cîrstoiu însuși e nedumerit de felul în care se numără decesele Covid în România. Reacția lui este doar una dintre cele înregistrate în ultimele zile. Peste 7.000 de morți Covid peste cifra oficială, susține un om din MS În momentul demiterii lui Vlad Voiculescu, spitalele COVID raportaseră în Alerte.MS aproximativ 33.000 de decese COVID, cu peste 7000 de morţi în plus faţă de cifra oficială, comunicată către populație din cealaltă platformă, Corona.Forms, susține un om din Ministerul Sănătății. Diferența ”de mii de cazuri” a fost confirmată pentru ziar și de a doua sursă, un specialist din afara ministerului, care a văzut și el totalurile din platforme. La etajul 2 al sediului Ministerului Sănătăţii, într-unul dintre corpurile clădirilor oficiale din Piața Revoluției, există o sală mare. Pe vremuri, era dedicată conferințelor de presă. În pandemie, aici s-a instalat Centrul de Comandă. Oamenii din spațiul lung, aproape ca un vagon de tren, primesc zilnic informaţii care le sosesc pe două platforme: 1. Corona Forms este platforma în care intră informaţii despre toate cazurile de COVID confirmate în România. CNP după CNP, Corona.Forms adună date detaliate despre orice pacient cu un test pozitiv de COVID: starea sănătății, evoluția, externările celor vindecați și raportările celor decedați. Datele din Corona.Forms despre decese sunt adunate indiferent dacă acestea au avut loc în spital COVID, spital non-COVID sau la domiciliu, în azile etc. Corona Forms livrează cifra zilnică și totalul deceselor către Grupul de Comunicare Strategică. Până joi, 22 aprilie 2021, numărul deceselor de COVID a ajuns la 26.943. 2. Alerte.MS este platforma unde sunt adunate numai informaţii raportate de spitalele din reţeaua COVID și doar cifre, fără date personale. O dată pe zi, un spital COVID introduce aici numărul deceselor din ziua respectivă şi numărul total al morţilor de COVID la care a ajuns. Mecanismul a fost descris atât de oameni din spitale, cât şi de angajați din Ministerul Sănătăţii. Zeci de oameni cu acces În mod normal, numărul deceselor adunate în Alerte.MS ar fi trebuit să fie un subtotal din numărul deceselor identificate în Corona Forms. Dar, în practică, numărul din Alerte.MS este mult mai mare, au declarat două surse diferite pentru Libertatea. Ambii sunt specialiști, unul din Ministerul Sănătății , iar celălalt din afara instituţiei conduse până recent de Vlad Voiculescu. Ambii au vorbit sub condiția anonimității. „La un moment dat, când în Corona Forms erau sub 26.000 de decese (n.r. – cifra oficială furnizată publicului), în Alerte.MS erau undeva la 33.000 de decese”, a spus prima dintre surse. Expertul a cercetat ambele baze de date. Ba mai mult, există o diferenţă şi mai surprinzătoare. În Alerte.MS au fost cu 14.000 de decese mai mult decât numărul deceselor survenite în spitale COVID, raportate în Corona Forms şi validate de DSP. Sursa Libertatea din MS mai spune: Cel puţin 20 de oameni numai din MS ştiau despre discrepanţele semnificative dintre platformele Ministerului Sănătăţii privind decesele COVID. Dar ei nu sunt singurii cu acces la platforme. INSP și DSP le văd, de asemenea. Mai mulți oameni care au acces la platforme au sesizat discrepanțe, mici sau mari, în funcţie de accesul fiecăruia. Inclusiv cei din Centrul de Comandă, unde lucrează și medici rezidenți la partea de statistică a platformelor, au remarcat problemele. AlerteMS e o platformă fără acuratețe deosebită În sine, aceste diferențe nu spun nimic decât dacă sunt înțelese sursele lor. Potrivit specialiştilor care cunosc platforma, în Alerte.MS, care strânge şi date despre numărul bolnavilor internaţi şi numărul paturilor ATI libere şi multe alte informaţii legate de activitatea COVID, s-a întâmplat deseori să existe erori de raportare. „Nu e o bază de date în care să te încrezi prea mult. Nu e verificată”, spune chiar una dintre cele două surse. Încă dinainte de demiterea fostului ministru al Sănătăţii se lucra la simplificarea tipului de date cerut spitalelor, ca să uşureze munca acestora şi să diminueze erorile de raportare. Dar, chiar și imprecisă, Alerte.MS a adunat date care se abat mult de la ceea ce cunoaște publicul, cel care primește cifrele de la Grupul de Comunicare Strategică, care la rândul său le accesează din Corona.Forms. În Corona.Forms, pentru ca un deces să ajungă să fie contorizat, nu este suficient ca spitalul să declare mort un pacient cu COVID şi să noteze apoi COVID în certificatul de deces. E nevoie de certificarea DSP. Abia atunci, cazul COVID devine un caz colorat în Corona.Forms cu roșu și e adunat la totalul general. Iar sursele au văzut diferențe și în Corona.Forms. Cum apare DSP-ul în joc Potrivit metodologiei de supraveghere COVID în România, orice deces al unui bolnav de COVID se anunţă imediat către DSP-ul din judeţ, care apoi verifică acel caz şi validează sau nu decesul ca fiind „deces de COVID”. DSP-urile, alături de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, o structură a Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt cele care fac diferenţa dintre un deces cu COVID şi un deces de COVID. Ce înseamnă asta? Un deces poate fi al unui om infectat cu COVID, dar nu cauzat de COVID, în cazul în care pacientul este, de exemplu, şi victima unei traume care produce decesul sau are un AVC acut, potrivit metodologiei de supraveghere a infecţiei cu noul coronavirus în România. Doar DSP poate declara un mort oficial de COVID În dreptul unui pacient din Corona.Forms, doar DSP poate să bifeze celula care marchează drept „deces de COVID” un caz, a explicat un specialist din Ministerul Sănătăţii, care cunoaşte cele două platforme informatice. „Spitalul poate să introducă la rubrica status cuvântul deces, dar nu este suficient ca acel caz să fie contorizat la decese. Dacă spitalul scrie «Deces», rândul alocat pacientului rămâne verde. El devine roşu doar dacă DSP intră pe CNP-ul respectiv”, a explicat sursa Libertatea. Altfel spus, DSP e cel care închide fișa pacientului în cazul unui deces de COVID. Cârstoiu, SUUB: „E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt” …. Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt. Cert e că noi, spitalele, nu mai avem nimic de spus după ce am trimis cazurile către DSP. Managerul Spitalului Universitar spune că e liniștit și completează: „Am senzația că Vlad Voiculescu nu a înțeles sistemul de raportare”.Integral: https://www.libertatea.ro
Fini sunt! În loc să se ocupe de cei vii, de economie, de IMM-urile care de-abia mai răsuflă, premierul Cîțu a ajuns să se ocupe de morți Vlad Voiculescu, vedeta USR/PLUS, a aruncat o piatră în spațiul public că sunt mai mulți morți de Covid decât apar în raportările oficiale, iar toată lumea s-a apucat să-i mestece declarațiile, în frunte cu premierul Florin Cîțu. În loc să se ocupe de economie, de companiile care plătesc taxe și impozite, de angajații care se duc în fiecare zi la muncă sub amenințarea permanentă a Covidului, premierul s-a apucat să numere morții lui Vlad Voiculescu. De asta avem noi nevoie de la un premier? Îmbătat de revenirea economică peste așteptări și de nota bună primită de la agenția de rating S&P, premierul s-ar putea să uite că România nu a scăpat de criza cu care se confruntă cei vii. Și mai mult decât atât, România are nevoie de cei 30 de miliarde de euro de la Bruxelles pentru care încă nu avem planuri concrete și nici oameni care să se ocupe de aceste proiecte. Că avem mai mulți sau mai puțini morți de Covid nu interesează deloc pe cei de la Uniunea Europeană. În loc să se certe cu cei de la USR/PLUS, total nepregătiți de guvernare, premierul mai bine s-aar ocupa să aducă investiții străine în România, să creeze locuri de muncă mai bine plătite și să crească salariul minim pe economie. Și nu trebuie să uite că nota bună primită de la agenția de rating nu a fost dată pentru o performanță în fruntea guvernului, ci pentru faptul că a înghețat salariile la bugetari și nu a mai majorat pensiile. În timp ce premierul este ocupat să-i răspundă lui Vlad Voiculescu, IMM-urile acuză că din cele 57 de măsuri promise de către guvern, 55 au grad de implementare de 0%. Integral: https://alephnews.ro
O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună …. Problema principiilor și percepției partidului și ale liderilor săi se pune acut și Uniunii Salvați România PLUS. Care a dezavuat, implicit, în mod jenant, declarațiile propriilor săi conducători. Ajunși la putere pe baza dorinței de justiție a multor români, șefii USR PLUS reliefaseră caracterul intenabil al unei coaliții în care se demit nedrept, fără consultare și motiv, demnitarii din partidul aliat, precum și consecutiva necesitate, stringentă, ca autorul crizei, necugetatul premier Cîțu, să facă un pas în spate. Principalul partid guvernamental a respins această revendicare de bun simț și le-a dat partenerilor cu tifla. A acceptat, rizibil, doar un caraghios bilețel statuând bune intenții de viitor, privind un comportament mai rezonabil în alianță. Bune intenții altfel elementare. Care trebuie notate la fel de puțin cum trebuie consemnată hotărârea de a respecta regulile Decalogului, de a nu fura, de a nu ucide și de a nu depune mărturie falsă. N-am văzut în lume țară civilizată condusă de coaliții guvernamentale, în care să fie nevoie ca aliații ce le alcătuiesc să consemneze în scris necesitatea adoptării în comun a hotărârilor, sau, ce bătaie de joc, făgăduiala abținerii de la înjurături mutuale și a consultării reciproce înaintea demiterii de către premier a deținătorilor de portofolii ministeriale. Peste tot în lume e cel mai normal lucru cu putință, ca un premier să nu demită niciodată un ministru al partidului aliat fără să se înțeleagă în prealabil cu mai-marii formațiunii respective și fără acceptul lor explicit și categoric. Și nicăieri, pe glob, nu s-a pomenit în vreo țară civilizată, democratică, să fie demis un ministru fără să existe vinovății reale sau palpabile, motivate și argumentate clar, pentru renunțarea la serviciile sale. Prin urmare, PNL a învins în disputa intraguvernamentală. S-a impus. A triumfat. Dar de-adevărat? Și cât îi valorează oare poate părelnica victorie? Efectele căderii useriste În ecou la derizoriul oferit de PNL, liderii USR PLUS au cedat în fața formațiunii președintelui Iohannis și a komentariatului anti-voiculescian pe toată linia, rușinos, în ciuda declarațiilor de principialitate și fermitate și a angajamentelor unor Barna și Cioloș. De ce au făcut-o? Din populism. De teamă. Din lașitate. Ca să nu li se reproșeze, în incendiara atmosferă generată de mass-media controlată de oligarhie, o atitudine presupus ”iresponsabilă”, de părăsire la greu a țării și a guvernării. Ca și cum USR PLUS ar fi generat criza politică a ultimelor șapte zile, iar nu partidul slabului și impulsivului premier, care vrea neapărat să proiecteze imaginea unui lider dotat cu autoritate. Or, dacă ar fi fost, ca premier, nu poltron, ci ”bărbat”, în piept s-ar fi luat cu Raed Arafat, net mai vinovat pentru varii probleme din domeniul sănătății, decât ministrul demis. Această evidență e natural ca, până la urmă, să se impună, oricât s-ar manipula percepția generală prin mass-media. Da, aruncarea în aer a coaliției ar fi fost un act iresponsabil. Dar l-a comis PNL. USR doar l-ar fi consfințit. PNL, prin urmare, nu va profita. Izbânda sa e a la Pirus. Se va dovedi părelnică. Ce efecte va avea asupra partenerilor de coaliție ai PNL decizia USR PLUS de a-și vârî coada între picioare? Cred oare liderii care au cedat fără vreo compensație, că îngenuncherea lor lașă nu le va afecta din greu imaginea proprie și popularitatea partidului lor? Să nu știe ei că USR PLUS a fost ales de votanți tocmai pentru reformism și principialitate în apărarea justiției și a valorilor statului de drept, iar nu pentru adoptarea poziției echer în fața oligarhiei cleptocrate detestându-l pe Vlad Voiculescu? Dacă așa ar crede, s-ar amăgi rău. Nota de plată va veni la urne. Și piperată va fi dacă, așa cum e probabil, electoratul USR PLUS va înțelege în final că, în cauză n-au fost aici doar ministrul demis, un demnitar sau altul, drepturile și viitorul lui politic, ori viitorul coaliției, ci cauza drepturilor, reformei și a transparenței actului de guvernare în genere. Odată lămuriți, vor fi teribil de deziluzionați. În reacție, fie nu se vor mai prezenta la vot, fie vor opta, în protest, pentru partide extremiste. Ca atare, înfrângerea nu-i va privi numai pe liberali și pe useriști, pe Dan Barna sau pe Dacian Cioloș, cei sfătuiți aproape la fel de rău ca dezastruos îndrumatul președinte al țării. Va afecta întreaga suflare democratică românească. Va fi o biruință comună a mafiei, a oligarhiei și a cleptocrației. Și o istorică zdrobire a aspirației modernizării și democratizării statului român. Integral: https://www.dw.com
Politica – arta penibilului După o săptămână în care „greii” politicii și jurnalismului s-au încleștat într-o confruntare titanică pentru arătarea mușchilor partidelor din coaliție, confruntare care s-a încheiat (previzibil, de altfel) cu țintirea la pământ, cu umerii lipiți de podea, a USRPLUS, având deasupra victorioasa coaliție dintre PNL și toate trusturile de presă, România s-a întors la normalul „lucrului bine făcut”: bolnavii de cancer nu au acces la tratament, polițiștii pot face absolut orice (inclusiv crime) fără a fi pedepsiți, guvernul mai pune încă un ministru să ne anunțe că va termina cu pensiile speciale „în curând”, președintele țării își doarme liniștit somnul de „frumusețe”, iar diplomații noștri au mai bifat o rundă de încurajare a „națiunii” civice moldovenești. A, era să uit un mic amănunt: printre picături, guvernul și-a informat amărâții de contribuabili că a trimis la Bruxelles un dosar cu șină necorespunzător pentru extragerea celebrelor 80 de miliarde de euro din campania electorală. După care a dezmințit știrea de 100 de ori, spunând că ministrul Ghinea nu a depus, de fapt, planul național de redresare și reziliență (PNRR) la registratura UE, deci nu are număr de înregistrare și, ca atare, dosarul cu șină, garnisit cu diplome false, nu poate fi considerat depus. Ghinea doar și-a vârât capul asudat pe geamul ghișeului de „relații cu publicul”, să încerce s-a păcălească pe tanti Ursula, să ne primească dosarul prost întocmit, „pas cu pas”….. Toată lumea normală la cap a înțeles adevărul: Ghinea s-a dus cu propunerea României de PNRR la Bruxelles și acolo i s-a spus că această propunere este prost întocmită, deoarece include programe care nu au fost convenite nici la Consiliul European, nici la Comisia Europeană și nici în parlamentul european. Numai Ghinea însuși nu crede acest lucru, el este convins că : „Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare și abia atunci va vorbi despre modificări, despre, doamne ferește, respingere”- (Sursa: AICI). Nu uită Ghinea să ne mai spună și că el, personal, este un elev sârguincios, care a transpirat muncind zile și nopți pentru a strânge în dosarul cu șină al PNRR fix 1.000 de pagini, pentru a umple cutia poștală a Comisiei Europene cu programe care nu aveau ce să caute în lucrarea respectivă. Sunt convins că aici i-am bătut pe toți și Ghinea a avut cel mai voluminos dosar dintre toate statele membre. Și sunt convins că fiecare capitol are câte 30 de semnături, toate însoțite cu ștampile pătrate, rotunde sau ovale. Până la urmă, ce este cu acest PNRR? Păi, anul trecut, în plină criză medicală și economică, Uniunea Europeană a hotărât, în prezența (tăcută) a lui Klaus Iohannis, să creeze un plan special pentru finanțarea revenirii economiilor. Practic, atunci, România a primit cam 15 miliarde de euro fonduri nerambursabile și dreptul de a se împrumuta încă 16 miliarde de euro de la Uniune. Primul semn că guvernul nu poate gestiona prea bine acest subiect a apărut acum o lună, atunci când am aflat de la secretoșii guvernanți că avem o mică problemuță: din cauză că s-a calculat PIB-ul greșit, alocarea României s-a redus la 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro anunțate inițial de Guvern și de președintele Klaus Iohannis (Sursa: AICI). Aducătorul veștii proaste, același ministru Ghinea, a trecut repede peste acest episod, fără vinovați și pedepse, și a continuat să lucreze în camera obscură, ferit de privirile și eventualele opinii ale fraierilor de contribuabili. Mi se pare mie sau banii ăștia europeni sunt acordați doar lui Iohannis și lui Ghinea, în vreme ce contribuția României la UE (peste 2 miliarde de euro anual) o plătim cu toții? Că din secretomania guvernanților privind PNRR deducem că, practic, acest plan este o afacere privată a câtorva oameni …… În fine, României îi revin 14,2 miliarde de euro bani nerambursabili și posibilitatea de a se împrumuta de la UE cu încă 15 miliarde de euro (adică vreo 7% din PIB). Împrumutul respectiv este fetișizat cu spor de către toții „comunicatorii” guvernului, de parcă nu ar fi un împrumut ca oricare altul, adică unul care trebuie returnat și care ne crește datoria publică. Este, poate, momentul să arătăm că cele 14,2 miliarde de euro nu sunt nici meritul, nici greșeala guvernanților, ele au fost acordate proporțional cu mărimea României. Polonia, o țară aproximativ dublă față de România, s-a ales cu 24 de miliarde de euro, iar Ungaria, o țară de două ori mai mică, s-a ales cu 7,2 miliarde de euro. Celor 14,2 miliarde de euro li se adaugă încă 1,95 miliarde de euro suplimentari din Fondul pentru Tranziție Justă (cu care ar trebui să se finanțeze închiderea centralelor termoelectrice și minelor de cărbune care alimentează acele centrale) plus 1,3 miliarde de euro din fondul React EU, plus încă 692 de milioane de euro suplimentari din Fondul pentru dezvoltare agricolă. Și aici tratamentul acordat României nu este diferit de cel acordat altora: Polonia, de exemplu, primește și ea 3,5 miliarde de euro pentru „tranziție justă” și încă aproape 1 miliard de euro de la Fondul pentru dezvoltare agricolă. Listele complete cu alocările fiecărui stat se pot ușor urmări în tabelele de mai sus, respectiv de mai jos:…… Guvernul avea, așadar, o sarcină simplă: să selecteze programe/proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, care să respecte criteriile de alocare, așa cum au fost acestea stabilite și aprobate de către Consiliul European și de către Parlamentul European, criterii cu care toate statele au fost de acord. Ei bine, guvernul nostru n-a avut curaj să selecteze proiectele care s-ar fi încadrat în planificarea Uniunii Europene, ci a aruncat de-a valma toate propunerile pe care le-a găsit prin sertare. Propuneri care fac în total peste 41 de miliarde de euro. Ideea că un guvern responsabil nu este în stare să facă o selecție a proiectelor pe care vrea să le propună nu înseamnă decât indolență și lene. Mai ales că proiectele respective ar fi trebuit să fie suficient de mature, pentru a putea fi încheiate și banii încasați până la 31 decembrie 2026. Integral: https://spotmedia.ro
Sorin Pâslaru, ZF: Situaţia măştilor se va regăsi în curând în industria de maşini şi echipamente, a materialelor de construcţii, în producţia alimentară sau de energie. Creşterea de preţuri va determina ţările să se autoscaneze şi să pună la treabă cât mai multe capacităţi de producţie de orice natură Decizia de întoarcere a perspectivei de rating Standard & Poors de la negativ la stabil dă o gură de oxigen guvernului, însă efectele veştii bune pe planul finanţărilor ar putea fi rapid epuizate. Standard & Poor’s scăzuse perspectiva de rating de la stabil la negativ în decembrie 2019 în condiţiile incertitudinii privind creşterea pensiilor publice, asumată prin lege cu 40%. Până la urmă creşterea a fost de numai 14%, însă suficientă pentru a majora în mod semnificativ deficitul bugetar într-un an 2020 deja dat peste cap de pandemie din punct de vedere bugetar. Efectele pozitive se vor epuiza curând întrucât businessul mondial şi pieţele financiare internaţionale se află la un punct de inflexiune. Preţurile materiilor prime, în primul rând ale metalelor, sunt în rapidă creştere, ceea ce va provoca fără îndoială o creştere a preţului banilor în perioada următoare, deci şi a dobânzilor la care se împrumută România. Românii văd şi simt în buzunare cum preţul benzinei a crescut cu 20% în doar patru luni. Pe plan internaţional, cererea revenită prea brusc pentru maşini şi echipamente a provocat rupturi de stoc pentru materii prime. China nu mai are de unde cumpăra materii prime pentru producţia de oţel, fiind dificultăţi majore de accesare a furnizorilor tradiţionali din Australia şi Brazilia. Aceasta se suprapune cu creşterea accelerată a cererii pentru metale speciale folosite în procesul de producţie a maşinilor şi bateriilor electrice precum litiu, cobalt sau nichel. Conform Băncii Mondiale, indicele general al preţului metalelor este azi la 140, faţă de 84 în aprilie 2020, deci 66% creştere. Preţul tablei spre exemplu s-a dublat în ultimul an inclusiv în România. Aceste creşteri de preţuri se vor transpune rapid în preţul bunurilor şi serviciilor finale care ajung la consumator. În prima fază vor afecta marjele de profit ale producătorilor de echipamente, utilaje şi bunuri de folosinţă îndelungată care folosesc aceste materii prime sau aceste materiale, apoi vor fi transpuse în preţuri. Aceasta va duce la creşteri generalizate de preţuri în condiţiile în care este de aşteptat ca nivelul consumului să revină treptat la cel de dinaintea pandemiei. Anii lungi de quantitative easing – politici ale băncilor centrale prin care au fost injectate mii de miliarde de dolari în economiile lumii – îşi ating în sfârşit obiectivele. Vor creşte preţurile, iar efectul va fi fără îndoială creşterea dobânzilor. Pentru ţări precum România nevoite să îşi majoreze cu 10 puncte procentuale datoria publică într-un singur an, povara dobânzilor va fi şi mai mare. Deja cheltuielile cu dobânzile în totalul cheltuielilor în bugetul consolidat au crescut în 2020 cu 20%, până la aproape 3 mld. euro, iar pe primele două luni ale anului cu 8%. România deja cheltuie cu dobânzile pentru datoria publică aproape jumătate din banii alocaţi pentru investiţii. Nu e un drum prea bun. Efectului negativ al unor dobânzi mai mari i se adaugă dificultăţile financiare prin care vor trece numeroase companii autohtone confruntate cu creşteri de preţuri de materii prime, materiale şi echipamente. Spre exemplu, un contract important pentru economia românească – instalarea unor turbine de gaz pentru Romgaz la Iernut – este în dificultate tocmai din cauza creşterilor de costuri, chiar dacă iniţial din cauza creşterii costurilor cu angajaţii. Însă majoritatea companiilor industriale locale sunt integrate în lanţuri de valoare în interiorul cărora au un spaţiu redus de manevră în ceea ce priveşte preţurile de vânzare, astfel încât vor încasa din plin şocul. În plus, România este în situaţia de a fi dependentă de importuri în pieţe unde era altădată un producător precum fier-betonul folosit la tot ce înseamnă construcţie. România importă fier-beton de 1,5 miliarde de euro pe an din Ucraina sau Turcia. Integral: https://www.zf.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/4/25/4a0be33c64601ccbcb2582fb33126553.jpg?w=640&ssl=1)
Șefa supravegherii de la DSP București lucrează ca epidemiolog la „Foișor”. „Spitalul se controlează singur” Cristina Moculescu, șefa Departamentului de Supraveghere Epidemiologică a DSP București, are încheiat un contract de jumătate de normă cu Spitalul de Ortopedie București, unitate medicală pe care o evaluează și avizează periodic. Transformarea Spitalului ”Foișor” din București în spital COVID și transferarea pacienților în miez de noapte a determinat personalul să discute și despre ceea ce un medic din spital numește ”mai multe disfuncționalități din Foișor”. Lipsa condițiilor pentru tratarea pacienților COVID a fost miezul polemicii dintre conducerea spitalului bucureștean și Ministerul Sănătății. ”Nu există circuite separate și nici ventilație”, au susținut medicii de la Foișor. În mod normal, un spital care nu are circuite separate nu poate primi avizul de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică. Însă ”Foișor” avea toate avizele la zi. De realizarea și respectarea circuitelor se ocupă în primul rând epidemiologul unității medicale. Iar inspectorii de la Departamentul de Supraveghere Epidemiologică din cadrul DSP vin și le verifică. Câștigă 4.000 de euro pe lună, din care aproape 2.000 lucrând pentru jumătatea de normă de la spital ”Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor are medic epidemiolog angajat prin concurs, cu jumătate de normă, din data de 07.08.2012”, a fost răspunsul oficial primit de Libertatea de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Ei nu au furnizat numele, dar redacția l-a confirmat: Cristina Moculescu. Doctorul Cristina Moculescu este în același timp și șefa Departamentului de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul DSP București. Cumulul celor două job-uri este confirmat de declarația de avere pe 2020 a Cristinei Moculescu: …. ”Nu e etică o astfel de situație și, sincer, unul dintre angajatori este neglijat pentru că medicul nu poate fi în ambele locuri în același timp. De cele mai multe ori, spitalul iese în pagubă și, ca să fim sinceri până la capăt, pacientul e cel care pierde cel mai mult pentru că nu beneficiază de cele mai bune servicii medicale”, a adăugat angajatul MS, care susține însă că s-a ajuns aici din cauza numărului redus de medici epidemiologi la nivel național. ”De ce credeți că nicio inspecție a DSP în spitale nu este inopinată și nu surprinde pe nimeni. Spitalele știu întotdeauna când vine DSP în control și mereu totul e perfect!”. Integral: https://www.libertatea.ro
Cum a ajuns consumatorul casnic de energie sa plateasca toate neajunsurile marilor companii din energia electrica Consumatorul casnic de energie electrica este cel care a ajuns sa plateasca pentru toate neajunsurile din industria energiei, de la faptul ca aceasta trebuie retehnologizata pana la faptul ca marile companii de energie electrica se finanteaza pe banii nostri, sunt de parere expertii din domeniul energetic..… “Liberalizarea pietei de electricitate este, in sine, o masura foarte buna, care sper ca va corecta multe probleme existente in acest sector. Faptul ca statul a impus atatia ani pana acum producatorilor sa vanda catre consumatori energie la preturi sub costurile lor reale a slabit capacitatea financiara a acestora, diminuandu-le fondurile pentru investitii in modernizare. De asemenea, a blocat intrarea unor jucatori noi pe aceasta piata”, a declarat pentru Ziare.com, Teodora Vasalca-Cimpoi, consultant in sectorul energetic. Potrivit ei, din nefericire, acest lucru se reflecta acum tot asupra consumatorilor – Romania are un parc de centrale electrice foarte invechit….Circa 80% din grupurile termoenergetice din tara au durata de viata depasita, dupa cum arata datele Ministerului Energiei. Pe fondul lipsei cronice a investitiilor in capacitati noi de productie, in ultimii ani, Romania a devenit importator net de electricitate – practic am ajuns sa nu mai putem produce suficienta electricitate cat e nevoie pentru consumul tarii. In plus, depindem inca mult de electricitatea pe baza de carbune, care este tot mai scumpa si din cauza costurilor uriase ale poluarii.”Poluarea costa: fiecare tona de dioxid de carbon emisa in atmosfera la productia de electricitate se reflecta in factura noastra, a tuturor. Din aceste motive asistam in ultimul timp la o scumpire accelerata a electricitatii: producem putin si scump. Iar tendinta va continua, pentru ca noi centrale nu apar peste noapte, iar costurile de mediu vor deveni o povara tot mai grea”, a mai spus consultantul pe energie. Cum vom avea parte de costuri si servicii mai bune Pe langa sustinerea investitiilor si atragerea unor noi companii in domeniul productiei de electricitate, liberalizarea ar trebui sa conduca si la cresterea competitiei intre furnizorii actuali si atragerea altora noi – ceea ce inseamna preturi si servicii mai bune. “Din pacate, oamenii nu au fost informati la timp, prin campanii sustinute si simplu de inteles, ca au acest drept de a-si schimba furnizorul – iar aici responsabilitatea era si a autoritatilor, dar si a furnizorilor existenti. Comunicarea ar fi trebuit sa inceapa puternic cu cel putin un an inainte de momentul liberalizarii, ca oamenii sa aiba timp sa absoarba informatiile”, ne-a mai spus Teodora Vasalca-Cimpoi. In mod real, abia de anul acesta lucrurile au inceput sa se imbunatateasca pe partea de comunicare cu publicul, pe masura ce opinia publica a devenit sensibila la acest subiect, in urma scumpirilor pe care le-au resimtit in factura. Faptul ca in continuare peste jumatate dintre consumatorii casnici de electricitate nu si-au schimbat furnizorul, deci cumpara electricitate la preturi mai mari decat ar putea obtine pe piata libera, arata ca lucrurile in continuare nu functioneaza in sprijinul lor si ca oamenilor nu le este foarte clar ce au de facut, ori ca au acest drept, este de parere consultanta. Totodata, cei mai multi consumatori casnici care au trecut in piata libera in ultimele luni au ales o oferta de la vechiul furnizor, ceea ce reprezinta iarasi un semnal ca inca nu exista o competitie reala. Integral: https://ziare.com
Salariile din România vs. restul lumii, ce găsim în rapoartele financiare ale companiilor? Serghei Bulgac, directorul executiv de la Digi are un salariu lunar de 5.376 euro, adică 6.451 dolari, iar Daniel Dines de la UiPath are un salariu de bază de 5.300 dolari net. Salariile companiilor de stat, listate la bursă – Romgaz, Transgaz şi Electrica au fost secretizate Apariţia rapoartelor anuale pentru companiile listate la Bursă, la Bucureşti şi în restul lumii, dezvăluie şi salariile, respectiv pachetele salariale obţinute de directorii executivi şi de membrii board-urilor. Salariile companiilor de stat, listate la bursă – Romgaz, Transgaz, Transelectrica şi Electrica au fost secretizate. La Bucureşti, o incursiune în raportul anual al Digi, care este cea mai transparentă companie din punctul de vedere al dezvăluirii pachetelor salariale, arată că Serghei Bulgac, directorul executiv (CEO), a avut în 2020 un pachet salarial total de 1,596 milioane de euro, din care salariul de bază anual a fost de 110.287 euro brut (64.516 euro net, adică 5.376 euro net pe lună), la care s-a adăugat un comision fix de 256.404 euro (150.000 de euro net), beneficii colaterale de 16.948 de euro şi un pachet variabil format din acţiuni la Digi în valoare totală de 1,212 milioane de euro. Zoltan Teszari, principalul acţionar şi preşedintele consiliului de administraţie, a avut un câştig de 191.805 euro brut, fomat dintr-un pachet de 18.291 de euro brut (11.064 euro net), un comision fix de 170.928 de euro brut (100.000 de euro net) şi un beneficiu colateral de 1.655 de euro. Teszari, cel mai discret miliardar al României, deţine 60% din acţiunile Digi, o companie evaluată la 726 de milioane de euro pe Bursa de la Bucureşti. Digi a avut în 2020 afaceri de 1,3 miliarde de euro, cu un profit operaţional (EBITDA) de 405 milioane de euro, un profit net de 16 milioane de euro, dar şi datorii de 1,061 miliarde de euro. Dacă ne ducem pe rapoartele prezentate public de UiPath, compania pornită din România care se va lista la Bursa de la New York, aflăm că Daniel Dines, directorul executiv, preşedintele boardului şi unul dintre fondatori, are un salariu de 106.044 dolari (n.r. – 8.837 dolari brut pe lună, echivalentul la 5.300 dolari net) la care se adaugă compensaţii de 110.032 dolari, rezultând un pachet de 216.076 dolari brut pe an. Daniel Dines deţine 27 de milioane de acţiuni clasă A la UiPath, care, la un preţ de 50 de dolari/acţiune, la cât ar putea să se listeze la New York, înseamnă 1,3 miliarde de dolari. Dar la acest lucru se mai adaugă 83 de milioane de acţiuni clasă B, care au o putere de vot de 35 de ori mai mare decât acţiunile de clasă A şi care, la un preţ de listare de 50 de dolari, înseamnă 4,15 miliarde de dolari. Ultima oră, vineri după-amiază, UiPath se tranzacţiona la New York la 75 de dolari/acţiune, ceea ce înseamnă că tot pachetul deţinut de Daniel Dines a ajuns la 8,2 miliarde de dolari. Dacă ne uităm pe tabelul salariilor executivilor, Daniel Dines, deşi este CEO, nu are cel mai mare pachet salarial: Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, responsabil de partea tehnică, are un salariu de 404.384 dolari brut, la care se adaugă acţiuni de 8,2 milioane de dolari, plus un pachet de opţiuni pentru achiziţia de acţiuni UiPath în valoare de 15,3 milioane de dolari, un pachet de compensaţii de 225.117 dolari, rezultând în final un pachet salarial de 24,2 milioane de dolari; Thomas Hansen, directorul executiv responsabil de venituri, are un pachet salarial anual de 400.000 de dolari brut, la care se adaugă opţiuni pentru achiziţia unor acţiuni, în valoare de 15,1 milioane de dolari, rezultând în final un pachet total de 15,6 milioane de dolari….. Elon Musk, CEO şi acţionar al Tesla, companie care a crescut de 7 ori în 2020, nu are niciun salariu, dar are un pachet de 55 de miliarde de dolari dacă atinge anumite ţinte legate de vânzări, profit operaţional, creşterea valorii acţiunii şi capitalizare bursieră. Până acum a primit 2,9 miliarde de dolari. În Europa, Herbert Diess, CEO al Volkswagen, cel mai mare producător auto european şi numărul unu din lume (tot îşi schimbă poziţia cu Toyota), are un pachet salarial de 9,9 milioane de euro, adică 11,3 milioane de dolari. În Franţa, Bernard Arnault, CEO şi principalul acţionar al LVMH, cel mai mare grup de produse de lux din lume (Louis Vuitton), are un pachet salarial anual brut de 9,5 milioane de euro. Valoarea acţiunilor deţinute în LVMH este de aproape 100 de miliarde de euro, fiind cel mai bogat om din Europa. Integral: https://www.zf.ro
Biserica se implică în campania de vaccinare. În centre au fost puse cutii ale milei Cine a spus că BOR nu pune umărul la campania de vaccinare anti-COVID? Chiar în această dimineaţă, la Romexpo, Preafericitul Daniel a inaugurat prima cutie a milei ataşată unui centru de vaccinare. Potrivit întâistătătorului Bisericii, în săptămâna care urmează, mai bine de 400 de centre de vaccinare din municipii, oraşe şi comunele ceva mai bogate vor fi dotate şi ele cu astfel de cutii. „Vestea bună e că acum avem un aliat puternic – cu siguranţă Biserica va începe să-i îndemne pe oameni să-şi facă drum pe la centrele noastre. Numai să se şi vaccineze”, a declarat coordonatorul campaniei de imunizare a populaţiei, mareşalul Gheorghiţă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua.
https://www.kmkz.ro/de-ras/daniel-ezita-sa-se-vaccineze-daca-o-sa-donez-statului-averea-bisericii-ca-reactie-adversa
Buna ziua.
Foarte instructivă comparația salariilor în RO.
Deci un privat care construiește cea mai valoroasă firma romaneaca are salariul mai mic decit o mulțime de ” esențiali” angajați la stat și care nu au produs , nu produc ,nu vor produce veci nimic util patriei și cetățenilor.
Asta pentru a înțelege cît de ” reformatoare” sunt partidele astea ( oricare) perindate la butoane in zeci de ani.
Iar USR PLUS , au același suflu revoluționar , de schimbare a situației ca Ion Iliescu. 😀😀
Oricum , Ghina a fost frecat la UE pentru programele alea aiuristice, Barna are o bârnă in ochi cît o casa dat e prea fudul, Ciolos se visează deja viitor președinte.
Mai răsfirați tovarăși , mai răsfirați.
PS.
Nu pot încheia fara a remarc “succesele” marionetei Citu.
Cînd S&P a schimbat perspectiva datoriei de la negativă la stabila , a ieșit repede pe fb. cu un titlu gros. VICTORIE.
A sters și întrebarea mea. ” nici o legătură cu dublarea plăților către agențiile de rating din februarie ? ”
Acum că Fich a menținut perspectiva negativă, tăcere mormântală.
Daca triplicai plata , poate schimbau și astia ratingul. Că tot nu dai din banii tai sau ai partidului. 😁😁😁
Dnul Petre M Iancu este cam pesimist. Nu si-a revenit dupa infrangerea lui Trump. Ce s-a intamplat in coalitie este doar o corectie din multele care vor urma. Mai abandonam si noi sefia de tip comunist nitel. Nu prea mult sa nu ajngem la alte bazaconii de tip vestic dar destul cat sa fim mai calmi, mai constanti si mai linistiti. Cine pierde in acest joc este in primul rand media de scandal si speculatie.
Mr. Iancu tinea cu dementul?
Nu mi s-a parut 🙂 … ba chiar dimpotriva, pe ici pe colo direct la esente.
Nu l-as mai fi citit, dar l-am citit in toti cei 4 ani precedenti.
Cred ca altul batea campii pe-acolo. Unul parca infiltrat cu miresme de kaputin in DW.
Bună ziua!
Și mie mi se pare că dl Petre M. Iancu e normal!… Printre puținii normali… Din cauza altuia – cu political-correctness în cap și-n gură – i-am șters, de ceva ani (vreo 2-3) dintre sursele de documentare! Și asta, după ce, în tinerețe, înainte de 1989, ascultam (ilegal!) la radio, Deutsche Welle (Vocea Germaniei) cu emisiunea în limba română!… De-altfel, la fel s-a întâmplat și cu radio europa liberă (și pe-acolo „pute” a neo-marxism, de zici că s-au întors ana, luca și cu dej, cu tot cu ceaușescu!)!…
Trebuia sa-l fi urmarit pe FB ca sa intelegeti acest lucru. Este un profesionist si ca atare practica “armonia” in articole.
https://www.facebook.com/742422515827519/posts/3466572710079139/
In plus cred ca exista elemente in aceasta mare corectie comportamentala pe care nu le stim. Mai bine pentru noi acum in plina pandemie. Electoratul USR/PLUS este un electorat pretentios, probabil undeva la 10-15% care stie ce alege sper eu. Nu omul ci reforma. Un electorat greu de amagit cu slogane si articole defaimatoare. Vedem in timp si nu acum in plin val pandemic.
Bună ziua!
Am fost, până în 2018, fan usr (era să devin chiar membru!)… Apoi, bârnă a dat cu o… bârnă-n baltă și a început dez-userizarea mea… Deplină: deja, la europarlamentarele din 2019 am votat cu Gregoriana Tudoran (independentă, de la ONG-ul „Împreună pentru A8”), singura moldoveancă având, teoretic, șanse la Parlamentul European, în condițiile în care plusereul n-a catadicsit să dea un loc măcar, din primele 6 unui candidat moldovean! Nu-mi spuneți că n-ar fi avut de unde! N-au vrut, cum n-au vrut nici cei de la ciuma roșie sau de la ciuma galbenă, dar pe ăia oricum nu-i votam!…
Și pe urmă au tot „curs” prostiile plusereului, multe! De la traseistul bodea, ajuns parlamentar plusere de Iași, până la excluderea, din lista de la Senat a Directorului FILIT Iași, Dan Lungu!… Lista e (prea) lungă, ca să o mai reproduc aici! Și de iertat iert, dar NU UIT!
Mi-am călcat, cu greu, pe inimă, în decembrie și i-am votat, cu dezgust, la recomandarea domnului @Cetatean! Dar NU SE VA MAI ÎNTÂMPLA!
Pe mine nu doar că m-au „pierdut” plusereii, dar le voi face și anticampanie! „Muniție” văd că oferă din belșug, tot ei!…
https://www.timesnewroman.ro/politic/vesti-bune-romania-ar-putea-atinge-cota-de-70-vaccinati-in-4-milioane-de-ani-p/
Bună ziua!
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ucraina-rusia-occidentul–286486.html
Alexandru Lăzescu:
„În acest punct se poate înţelege de ce, în acord cu discuţia despre macro-miopie, ar trebui să fim mai îngrijoraţi pe termen mediu şi lung de semnalele pe care le dau astfel de înţelegeri în contextul unei dinamici a evoluţiilor geopolitice defavorabilă unui Occident răvăşit de bătălii ideologice, care se autoflagelează permanent, obsedat de proiecte megalomanice ca aceste Green Deal-uri care îl afectează negativ în plan economic. În deplin contrast, de partea cealaltă, China cultivă în interior un discurs care scoate în evidenţă un destin naţional unic, de superioritate în raport cu toate celelalte popoare. Este un avantaj considerabil atunci când de partea cealaltă discursul dominant este unul în care se trimit în derizoriu valori fundamentale care au marcat civilizaţia occidentală. În acest context ne putem întreba ce se va întâmpla dacă, în viitor, Moscova şi Beijingul, încrezătoare, poate exagerat, în declinul ireversibil al Occidentului, şi-ar corela două atacuri simultane asupra ţărilor baltice şi asupra Taiwanului. Iată tipul de provocări cu care ne-am putea confrunta la un moment dat şi care ar modifica fundamental actuala configuraţie geopolitică a lumii.”
Vestul, dacă (mai) are „ochelari” geopolitici, sigur sunt de cal, că nu vede nimic din ce fac rușii și/sau chinezii! Vai de capul nostru! Mă întreb dacă să mă apuc să învăț chineza sau rusa, sau pe amândouă???
https://www.g4media.ro/breaking-romania-expulzeaza-un-oficial-din-ambasada-rusiei-la-bucuresti.html
Mai bine-i dadeau un sut in koor direct la derbedeul ala obraznic de kuzmin plus la toata pleiada (foarte mare) de gunoaie interne carora la curg mucii si fac aici propaganda ruseasca pe banii lui kaputin.
Cred ca ar face o escadrila inreaga de aeroflot cu kuzmin si gunoaiele locale sa se care la moskva definitiv.
Vai de mine si de mine! Acesta nu este un limbaj diplomatic! 🙁
🙂 Un exemplu: https://www.kmkz.ro/de-ras/romania-va-expulza-un-diplomat-rus-acuzat-de-spionaj-alegeti-unul-din-aceasta-imagine
Bună ziua!
Poza e incompletă – lipsește „il capo di tutti capi”, iliescovici kaghebilă!…
Deși ăsta nu trebuie expulzat: se duce singur la „marea (și prima!) lui dragoste, urss, ăă, pardon rusia, că de-acolo și-a luat și diploma de „inginer la Ape” și pe duamna nina!…
În rest, subscriu în întregime la toate ideile cu aeroflota, pardon aeroflotul!…
Diana Șoșoacă a fost sancționată de conducerea Senatului pentru încălcarea demnității funcției. Ea nu va mai putea reprezenta Senatul vreme de trei luni / Șoșoacă a fost acuzată de instigare la ură, xenofobie, extremism, nepurtarea măștii, sfidarea legilor și a ”normelor de bun-simț”
https://www.g4media.ro/diana-sosoaca-a-fost-sanctionata-de-conducerea-senatului-pentru-incalcarea-demnitatii-functiei-ea-a-fost-acuzata-de-instigare-la-ura-xenofobie-extremism-nepurtarea-mastii-sfidarea-legilor-si-a.html
https://www.libertatea.ro/stiri/andi-manciu-seful-grupului-de-comunicare-strategica-demisioneaza-3520317
Nu ii dau spor de stres? 🙂
Nu-i dau… nici spor ca raspunde la telefon nu primeste.
Revin.
Putin foarte nervos pentru expulzarea tovarășului din ambasada CCCP. Pardon Rusia.
Niciodată nu a fost așa ceva in relația cu RSR. Pardon . Romania.
A telefonat la Iliescu să îl amenințe cu publicarea dosarului din fosta KGB.
Mosul e speriat. Riscă să nu mai aibă funerarii solemne și gardă de onoare. Basca retras tinichelele acordate de complici.
Acum se pregateste sa apara pe Latrina 3 cerind ajutorul minerilor și declarând
„ministrul de externe a întinat idealurile comunismului și memoria celor care şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului în această ţară”. 😀😀😀😀😀
Iohannis și Ciuca au mobilizat aviația sa nu intre rusnacii in Dobrogea.
Mig 21Lancer și F- 16. Cite mai zboară, mare secret. 😀
Cufureala mare ( de frica) in Crimea.
Interceptați telefonic , rusnacii au discutat că dacă ies in larg și cele doua fregate Type 22 ( fara arme ) plus submarinul Delfinul , se predau imediat și restituie peninsula la Ucraina.
😀😀😀😀😀😀😀😀😀😀.
🙂 🙂 🙂
https://www.kmkz.ro/de-ras/daca-vad-ce-generali-avem-noi-se-retrag-rusii-de-frica-si-din-rusia
Și din “succesele”guvernului.
https://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/un-alt-esec-negocierile-bruxelles-respinge-proiectul-600-milioane-euro-conectarea-localitatilor-gaze-1_6086ab595163ec427162399b/index.html.
Nici unu nu vine să zică :
– avem un buget praf mâncat de pensi și salarii bugetare. Nu ne rămâne nimic sa facem investiții.
– Și nici nu avem chef să reformăm ceva pe partea de încasări și cheltuieli bugetare. De aia am băgat ” de toate” in planul înaintat la UE.
– Ungaria care NU extrage gaz ca nu are de unde , are mai multe locuințe racordate la gaz decit noi care extragem gaz de peste 100 de ani.
https://www.kmkz.ro/de-ras/24-de-ani-de-la-darea-folosinta-autostrazii-comarnic-brasov-mergem-sa-sarbatorim-pe
“Si dupa ce sarbatorim, alegem din nou PSD-ul.
Apoi din nou PNL-ul.
Si in tot timul asta speram sa refaca Basescu PD-ul, ca sa votam si cu aia.
Ca au furat toti, dar au si facut.”