Revista Presei – 25 octombrie.”Controlul parlamentar, făcut în bătaie de joc. Rapoartele de activitate ale instituțiilor subordonate au fost neglijate cu anii”
| 25/10/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 octombrie! Vremea se strică. Se anunță instabilitate atmosferică în vestul, nordul și centrul țării, precum și la munte, unde înnorările vor fi temporar accentuate și pe arii relativ extinse vor fi ploi ce vor avea și caracter de aversă. Izolat cantitățile de apă vor fi însemnate, iar trecător vor fi posibile și descărcări electrice. Conform meteorologilor, sub aspect termic, vremea va fi deosebit de caldă în sud și sud-est, astfel temperaturile maxime se vor încadra între 18 și 29 gr, iar cele minime între 8 și 18 gr. Mai ales spre sfârșitul intervalului se va forma ceață, izolat, cu o probabilitate mai ridicată în regiunile intracarpatice. Bucuresti: 26/14 gr.C.
“Curtea de Conturi: Ministerul Sănătății a întârziat cumpărarea tratamentelor Covid și crearea centrelor de evaluare .… Auditul denumit „Gestionarea resurselor de medicamente în perioada pandemiei” arată că Ministerul Sănătăţii „a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei de covid”, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere. Acest lucru a făcut ca pacienții să nu aibă acces rapid la cele mai adecvate forme de tratament. În plus, nici spitalele nu au fost pregătite cu tot ce trebuie. Curtea de Conturi a precizat într-un comunicat de presă că centrele de evaluare Covid au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, „ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti”. „Cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii”, a transmis Curtea de Conturi. …. „Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor”, susține Curtea de Conturi. „De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament”, arată Curtea de Conturi. Creșterea numărului de paturi ATI pentru covid a avut impact negativ asupra celorlalți bolnavi ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cum e afectat Pilonul II de pensii de cele 90 de mil. de euro blocate la Banca Internațională de Investiții, cu acționariat majoritar rusesc 90 de milioane de euro din fondurile de pensii sunt blocate în urma embargoului impus Băncii Internaţionale de Investiţii, cu acționariat majoritar rusesc. Alte 40 de mil. de euro, fonduri mutuale şi ale companiilor de asigurări, au aceeași soartă, anunță Asociaţia Pensiilor Administrate Privat. Războiul din Ucraina are un efect indirect asupra fondului de pensii din România, din cauza embargoului impus recent Băncii Internaţionale de Investiţii (BII). Din aprilie 2023, banca a fost inclusă pe lista instituţiilor sancţionate de Statele Unite ale Americii, din cauză că Rusia este acționar majoritar. România a ieșit în vară din acționariatul băncii rusești. Cu conturile blocate şi retrogradată de agenţiile de rating, instituția a ajuns în incapacitatea de a-şi mai îndeplini obligaţiile, deși nu duce lipsă de lichiditate. Printre țările care au bani de recuperat se numără și România. Între 2020 și 2021, fondurile de pensii private au cumpărat obligaţiuni emise de BII pentru dobânda atractivă, la acel moment (între 3,4% și 3,9% pe an). Înaintea războiului, obligaţiunile băncii aveau rating de clasă A, recomandată investiţiilor. În plus, România era acționar minoritar, prin Ministerul Finanţelor Publice, și avea inclusiv reprezentanţi în conducerea instituției. În urma sancțiunilor din aprilie s-a ajuns ca, în total, România să aibă de recuperat 130 de milioane de euro, a căror soartă este deocamdată incertă. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/sorin-grindeanu-camera-deputatilor.jpg?resize=205%2C115&ssl=1)
“Controlul parlamentar, făcut în bătaie de joc. Rapoartele de activitate ale instituțiilor subordonate au fost neglijate cu anii Controlul parlamentar asupra instituțiilor din subordine a devenit unul iluzoriu, rapoartele de activitate fiind neglijate ani în șir. În ședința plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului din 10 octombrie au fost aprobate o serie de rapoarte anuale de activitate a unor instituții aflate sub control parlamentar. Printre ele, s-a aflat și un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) aferent anului 2015. Practic, Parlamentul a ignorat timp de aproape opt ani activitatea acestei instituții, perioadă în care au fost totuși înființate două comisii parlamentare de anchetă pe tema energiei, mai mult pentru răfuieli între partide decât din interes față de domeniu. O situație similară se regăsește și la alte instituții, cum ar fi SRI și ANCOM….. Pe 10 octombrie, în cazul ANRE au fost adoptate rapoartele de activitate pe 2015, 2016, 2017, 2018 și 2020. Se pare că cel din 2019 încă nu are praf suficient pe el, iar cele din 2021 și 2022 sunt prea proaspete, după standardele Parlamentului. Vina în niciun caz nu aparține Autorității întrucât rapoartele au fost trimise la Parlament în termene rezonabile. De exemplu, raportul pe 2020 a fost trimis în iulie 2021, după care Birourile Permanente l-au trimis comisiilor de specialitate care au finalizat raportul propriu legat de raportul ANRE în decembrie 2021. De atunci, au trecut aproape doi ani fără să se întâmple nimic. Raportul din 2015 fusese trimis în 2016, dar comisiile și-au făcut propriu raport în iunie 2017, după care au urmat șase ani de neglijare a problemei. Adică parlamentarii nu catadicsit să se intereseze ani de zile de activitatea ANRE citind rapoartele dar, cu toate acestea, au înființat două comisii speciale de anchetă care privind problemele din sectorul energiei. …. Tot în ședința de plen din 10 octombrie, au fost aprobate rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru 2019 și 2020, unul dintre acestea fiind semnat de către Sorin Grindeanu, pe vremea când era șeful Autorității. …. Controlul parlamentar se face la fel de superficial și în ce privește activitatea Serviciului Român de Informații, de al cărui raport de activitate pe anul 2020 Parlamentul a luat act după trei ani. De altfel, în ședință s-a prezentat și raportul comisiei parlamentare de control SRI, bineînțeles tot pe anul 2020. Una dintre realizările comisiei din acel an a fost că au fost analizate rapoartele de activitate ale SRI pentru precedenții patru ani, 2016-2020! ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“O nouă sinecură în numele Republicii Moldova – Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană Senatul României a adoptat ieri, la propunerea unui grup de parlamentari PNL, înființarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cu o largă majoritate PSD-PNL-AUR-UDMR și neafiliați. Proiectul merge mai departe la Camera Deputaților. Departamentul cu un nume semi pompos este de fapt o nouă sinecură politică, România având deja o paletă largă de instituții care pot face (și unele și fac) fix același lucru. Nevoia unui nou departament este neclară, iar expunerea de motive din propunerea legislativă este ridicolă, de câteva paragrafe lipsite de sens, ceea ce indică de fapt rolul noii structuri: noi sinecuri și PR pentru partid(e). Inițiatorii acestei noi sinecuri politice induc ideea că România are nevoie de noi capacități instituționale de a ajuta Republica Moldova. Se prea poate, doar că nu explică niciunde de ce actualele instituții și departamente care gestionează relația cu Chișinăul nu sunt în stare să ofere asistență tehnică. România oferă deja suport tehnic Republicii Moldova prin Institutul Diplomatic Român, dispune de un Departament special pentru Republica Moldova cu un aparat propriu destul de stufos, un alt Departament pentru Românii de pretutindeni, avem chiar și Institutul European din România care poate oferi același tip de asistență. Și avem desigur un Minister al Afacerilor Externe, ministere de linie, misiuni diplomatice sau ROaid-ul pentru astfel de ajutor. În regulă, putem să spunem că noul departament (cu un amendament ce l-ar transforma în ditamai institutul) poate juca un rol coordonator. Dar atunci ce nevoie mai avem de un Departament special pentru Republica Moldova? Nicăieri nu se explică care va fi relația acestei noi instituții/departament cu droaia de alte instituții ale statului român care au aceleași obiective. Și principala problemă este că nici inițiatorii nu știu ce va face acest departament nou creat. …. O mențiune specială despre actualul Departament pentru Moldova (condus tot de PNL, apropo). Ce poți să mai zici în această situație când tot colegii tăi te desconsideră și te cred incapabil pentru a oferi suport Moldovei (deși asta este exact misiunea ta) fiind nevoie de o nouă structură. ….Neclară este și structura propusă pentru acest nou institut/departament. Condusă de un Consiliu de conducere format dintr-un președinte cu rang de secretar de stat, respectiv un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, care va propune un număr de posturi la o dată ulterioară (sic!), iar salarizarea va fi corespunzătoare celorlalte posturi similare din aparatul Parlamentului. Cei de la USR atrăgeau ieri atenția că acest lucru poate deschide calea și spre noi pensii speciale pentru aceste noi posturi de funcționari parlamentari.” Integral: https://www.hotnews.ro
“„Mâncarea săracului”, la preț de caviar în România. „Chiar ajungem să mâncăm doar gândaci și ierburi” Mâncarea ajunge să coste pe zi ce trece tot mai mult în România, dar în cazul anumitor alimente se depășesște orice limită. Așa s-a ajuns ca banalele jumări, odinoară cunoscute și ca „mâncarea săracului”, să coste aproape cât caviarul. România e țara cu cei mai mulți săraci și cu cei mai mulți oameni expuși riscului de sărăcie, conform statisticilor Eurostat, dar și cu a doua cea mai mare inflație din Uniunea Euopeană. Și ultimul raport al Băncii Mondiale arată groaznic pentru România. Aici se precizează că rata sărăciei rămâne în România cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar inegalitatea este foarte mare. În ce privește inflația galopantă, asta înseamnă că prețurile cresc mai mult și mai repede la noi ca oriunde, uneori sfidând orice reguli. Iar inflația le oferă pretext unor comercianți să scumpească produsele până la cer. Un astfel de exemplu este la un târg din Piața Unirii din Cluj, unde jumările, până mai ieri mâncarea săracului, au ajuns să coste aproape 200 de lei la kilogram. Iar prețurile sunt de pe altă planetă. …. „La minusculul, dar exorbitantul de scump târguleț cu gherete din Piața Unirii am ajuns să o văd și pe asta: un kilogram de jumări (carne de porc cu grăsime, care sunt prăjite până când se rumenesc) la prețul anormal de 190 lei, toba 130 lei și parizerul de casă 90 de lei”, s-a plâns unul dintre clienți, potrivit Știri de Cluj. Potrivit sursei citate, în magazine jumările se vând de trei sau de patru ori mai ieftin, dar chiar și așa profitul este unul notabil. Pornind de la ideea că un kilogram de slănină cu carne din care se prepară jumările se poate găsi în carmangerii la prețuri cuprinse între 10 și 15 lei, e simplu de intuit cât de generos poate fi profitul comercianților. „De asemenea, toba este un produs tradițional românesc, care este preparată de obicei dintr-un stomac de porc umplut cu gelatină de porc, urechi de porc, șorici, slănină și organe de porc (inimă, rinichi) la care se adaugă condimente. Și aici prețul de 130 de lei un kilogram este speculă. Consultând prețurile din mediul online, un kilogram de tobă începe de la 35 de lei și ajunge la 44 de lei, adică circa 3-4 lei suta de grame”, mai menționează sursa citată. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Rusia continuă să penetreze politica și economia României Moscova încearcă să păstreze și să-și lărgească influența în România cu ajutorul afacerilor, propagandei, agenților de influență și idioților utili. Cu toate acestea, în ultimul raport dat recent publicității de Serviciul Român de Informații (SRI) nu e menționată niciodată Rusia. Deși publicat abia acum, documentul se referă la 2020 și precizează că „serviciile de informații ostile” au vrut să influențeze decizii politice și economice autohtone, să obțină informații despre evoluții interne, militare, de politică externă și că au existat atacuri cibernetice menite să extragă informații sensibile care vizează „vulnerabilități ale infrastructurilor critice de interes național”. Se înțelege că SRI stă cu ochii pe agenții străini, dar că firmele rusești au fost lăsate în continuare să se desfășoare. Așa că o afacere de cinci milioane de euro din bani publici ar putea intra în portofoliul unei companii în spatele căreia s-ar ascunde influenți oameni de afaceri ruși, potrivit Newsweek România, care sugerează că ar fi implicat inclusiv ginerele ministrului rus de Externe. Totul depinde de licitația care urmează să decidă cu cine va lucra Termoenergetica, o companie din subordinea Primăriei Capitalei, pentru cumpărarea țevilor de plastic de care are nevoie pentru refacerea sistemului de încălzire. Oligarhii ruși care ar fi amestecați în tranzacție nu sunt chiar la vedere și lucrează după modelul clasic al firmelor paravan înregistrate în state ale Uniunii Europene. …. Ambasada Rusă în București continuă să recruteze chiar în aceste zile studenți români pe care îi momește cu burse, facilități și privilegii la universități din Moscova și St. Petersburg. Pe Facebook poți găsi în grupuri care par onorabile tineri care au plecat să-și completeze studiile post-universitare în Rusia chiar după ce a început războiul. …. Ministerul de Externe a cerut închiderea Casei Ruse abia la un an de la invazia din Ucraina, argumentând că instituția s-a transformat „într-un instrument de propagandă”, care a contribuit cu „atacuri hibride și dezinformare, prin trunchierea și manipularea premeditată a realității”. …. În 2022, aritmetica arăta că marile companii cu acționariat majoritar rusesc din România aveau afaceri de 3 miliarde de euro, își subdeclarau profitul obținut din domenii care mergeau foarte bine: prelucrarea și distribuţia de produse petroliere, producţia de aluminiu şi ţevi. Aceste afaceri nu dispar, doar se transformă, fiindcă sancțiunile internaționale nu-i pot opri pe oligarhi să se infiltreze în lumea occidentală prin interpuși, cum s-a întâmplat recent chiar în SUA la una dintre marile reviste internaționale din domeniul afacerilor. Există însă o penetrare de și mai mare anvergură în politica românească, potrivit rectorului Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, care a cerut formarea unei comisii parlamentare de investigare a influenṭelor politice ale Rusiei, mai ales în ceea ce privește AUR, care nu are „structuri serioase în teritoriu”: „un partid nu este o… nălucă. El are o arhitectură foarte clară de putere, o ierarhie care ajunge la cetățeni, până la nivel de comună sau sat. Știe cineva cine reprezintă AUR în Suceava, Dâmbovița, Sectorul 2, Cluj, Craiova sau Buzău? Poate cineva numi 10 reprezentanți ai acestui partid în Parlamentul României?”. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Tuns, ras şi frezat! …. Cea mai curioasă parte, pentru mine, a fost elogiul industriei alimentare a lui Nicolae Ceauşescu. Am trăit şi eu acele timpuri, însă nu îmi amintesc despre delicatesele pe care interlocutorul meu le evoca cu o plăcere aproape extatică. După ce au venit străinii – “mă înţelegi?” – lucrurile s-au schimbat. Ne-au învăţat cu fast-food-ul. Iar de aici – “mă înţelegi?” – au ajuns să ne controleze. Am înţeles. Vă scutesc de alte detalii. Ideea e simplă. Găsisem un “român verde”. Unul care, foarte probabil, alimentează cele 30 de procente care declară că votează partide extremiste la următoarele alegeri. Ceea ce ne aduce la problema zilei. Pentru că actualul Preşedinte pare să aibă amnezii repetate, să îi împrospătăm memoria. Mai ţineţi minte când declara, ţanţoş, că România nu are partide extremiste? Spre deosebire – “mă înţelegi?” – de Ungaria sau Franţa sau Austria sau Germania sau de cine vreţi dumneavoastră. Iată că acum situaţia s-a răsturnat spectaculos. Partidele declarate extremiste chiar de institutele de sondaje adună aproape o treime dintre intenţiile de vot. Pandemia venită din China comunistă le-a aşezat “pe val”. Am crezut, o vreme, că votanţii îşi vor mai reveni după ce a încetat isteria cu măştile şi cu dezinfectantul. Însă ce vedem acum nu este în primul rând impactul pandemiei, ci rezultatul direct al unei strategii iresponsabile pusă la cale chiar de autorităţile statului. A “sistemului”, după cum s-ar spune. Cred că declicul s-a petrecut prin 2019, când USR, un partid nou, venit de nicăieri, cu activişti tineri, în stradă, a obţinut un procent spectaculos la europarlamentare. Mai ales diaspora a fost sensibilă la mesajul USR. Dacă adăugăm şi procentele PMP, un partid care nu era dispus să stea la discuţie cu PSD-ul, atunci vedem că “sistemul” avea motive să se îngrijoreze. Aşa că au fost scoşi de la naftalină, prin presa capturată cu subvenţii şi publicitate de stat, strigoii ceauşismului. “Comentatori politici” cu ştate vechi de ciripitori la Securitate au fost plimbaţi prin studiourile de televiziune. Românii trebuiau convinşi că Occidentul le vrea răul. Că îi înfundă cu chimicale, că le-a furat fabricile, că i-a vaccinat fără milă. Iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. După decesul politic al partidului lui Vadim Tudor, o parte din electorat era oricum fără busolă. Liderii extremişti, care în 2019 erau undeva în subsolul unui singur procent, acum ameninţă chiar partidele de guvernare. Acest context explică şi ruşinea absolută care s-a petrecut în timpul vizitei şefului de stat ucrainean. Parlamentul a anulat discurul lui Zelenski fără un motiv declarat public. Dar foarte transparent. A demonstrat tuturor că la butoanele instituţiilor se găseşte facţiunea de grotă a Securităţii ceauşiste. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Mai este gazul natural combustibil de tranziție? / Mari companii europene se înghesuie să încheie acorduri pe 27 de ani pentru gazele din Qatar Marile companii europene nu se grăbesc să înlocuiască prea curând gazele naturale cu surse energetice mai curate, în ciuda obiectivelor climatice transpuse în fel de fel de normative. În ultima lună, trei mari companii energetice au încheiat acorduri cu Qatar pe 27 de ani, pentru achiziționarea de gaze naturale lichefiate (GNL). Practic, observăm cum Rusia este înlocuită, treptat, cu alți mari furnizori de gaze. Însă aceste acorduri pe termen lung, care leagă Europa timp de multe decenii de gazele din Qatar sau SUA, ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050. …. Compania italiană Eni SpA tocmai a semnat un acord pe 27 de ani cu QatarEnergy pentru a achiziţiona gaze naturale lichefiate (GNL), informează Bloomberg. Începând din 2026, societatea mixtă dintre QatarEnergy şi Eni va livra anual 1,5 miliarde metri cubi (bcm) GNL către terminalul plutitor de import terminal din Piombino, Italia. Este al treilea contract pe 27 de ani pe care Qatar îl încheie, în această lună, cu o companie europeană. Celelalte două sunt TotalEnergies SE şi Shell Plc. Bloomberg remarcă faptul că acordul cu Shell Plc a fost semnat la două zile după ce Uniunea Europeană a declarat că va face eforturi pentru eliminarea treptată a majorității combustibililor fosili cu mult înainte de 2050. Cu o săptămână în urmă, fusese semnat un acord similar cu francezii de la TotalEnergies SE. Potrivit acordului cu Shell, începând din 2026, QatarEnergy va livra până la 3,5 milioane de tone de gaze lichefiate pe an către terminalul Rotterdam’s Gate, timp de 27 de ani. Aceeași cantitate va ajunge în Franța. …. „Companiile energetice par să parieze că Europa va avea nevoie de mai mult gaz decât prevăd politicienii”, a declarat Christian Egenhofer, cercetător în cadrul Centrului pentru Studii de Politică Europeană, potrivit Bloomberg. Tranziția către alternative mai curate se dovedește a fi dificilă, în condițiile în care importurile de gaze rusești sunt înlocuite cu varianta lichefiată din Qatar sau SUA…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“GRAFIC România și efectele războiului din Orientul Mijlociu, în date economice: Turcia, Egiptul și Israelul, cei mai importanți parteneri comerciali din regiune, dar cu procente mici din total/ Extinderea conflictului amenință însă economia Europei și inflația abia ținută în frâu de la noi din țară …. O eventuală scădere a comerțului României cu Israelul și Orientul Mijlociu nu va afecta în mod radical economia țării noastre, dar ne-ar putea atinge cu siguranță extinderea conflictului și a efectelor acestuia la nivel regional, implicând țările din regiune producătoare de petrol, spun economiștii. Relațiile comerciale dintre România și Israel reprezintă doar 0,4% din totalul volumului de comerț exterior al României, iar alte două țări – Turcia și Egiptul – depășesc acest procent, arată o analiză realizată în contextul recentelor confruntări sângeroase Israel – Hamas. Datele au fost sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Cercetătorii au analizat relațiile comerciale ale României cu țările din Orientul Mijlociu, dar și sectoarele care ar putea fi afectate de escaladarea și extinderea confictului în regiune. “O dată cu lansarea atacurilor teroriste de amploare împotriva Israelului de către organizația palestiniană Hamas, respectiv răspunsul militar al Israelului, o rezoluție generală și rapidă a conflictului pare greu de obținut. Aceste ostilități pot avea consecințe economice negative în principal asupra regiunii afectate, dar aceste implicații economice pot căpăta o amploare globală în cazul intensificării conflictului, ce pot influența în mod implicit și economia României“, spun economiștii. ….“O eventuală scădere a comerțului României cu această regiune nu va afecta în mod radical economia țării noastre. Chiar și așa, trebuie remarcat faptul că bilanțul acestor relații este unul pozitiv, exporturile românești depășind volumul importurilor din Israel. Astfel, companiile românești care exportă în Israel, pot întâmpina dificultăți în perioada următoare. Cele mai importante produse exportate de România pot fi încadrate în categorii, precum cereale (27,9% din totalul exporturilor către Israel în 2021), mașini și echipamente electrice (14,2%), respectiv animale vii (10,6%). Importurile din Israel sunt bazate preponderent pe produse cu un grad mai ridicat de prelucrare, precum mașini și echipamente electrice (16,3% din totalul importurilor din Israel), lichide petroliere (14,4%), respectiv alte produse chimice (12,8%)”, arată echipa de economiști. …. Cu toate că datele de mai sus arată că economia României nu este afectată în mod semnificativ de conflictul din Orientul Mijlociu, efectele indirecte pot deveni totuși de amploare, mai ales în cazul în care acest conflict armat se va extinde la nivel regional, implicând într-un fel sau altul țările din regiune producătoare de produse petroliere, avertizează cercetătorii. “Acest scenariu ar putea aduce o creștere semnificativă a prețului global al petrolului, ceea ce ar avea consecințe negative și asupra prețurilor combustibilului din România. Dat fiind faptul că rata inflației, deși pe o pantă descendentă, continuă să rămână destul de ridicată, o creștere a prețului combustibilului ar afecta o mare parte a populației și a companiilor din România și ar pune în pericol efectul măsurilor de politică monetară care țintesc reducerea treptată și continuă a inflației. …..” Integral: https://economedia.ro
“Noile realități ale geopoliticii energetice mondiale. Piața energie, având în vedere potențialul contaminării conflictului Israel – Hamas Conflictul Israel – Hamas poate contamina zona și ar putea genera o furtună pe piața energetică mondială, piața unde intră atât petrolul, cât și gazele naturale lichefiate (LNG). …. Israelul nu este un jucător în această piață, dar în zonă se află mari rezerve de petrol și gaze și trasee energetice importante. În primul rând aici sunt cinci importante state OPEC: Iraq (din septembrie 1960) Iran (din septembrie 1960) Kuwait (din septembrie 1960) Arabia Saudită (din septembrie 1960) Emiratele Arabe Unite (din noiembrie 1967) De asemenea, Qatar a fost membru între decembrie 1961 și ianuarie 2019. Aceste state exportă prin Strâmtoarea Urmuz. Ca importanță, strâmtoarea înseamnă traficul a aproximativ 20% din consumul zilnic de petrol și produse secundare (20,4 milioane barili / zi) la care adăugăm 20% din volumul de export mondial de LNG provenit în special din Qatar, cel mai mare producător și exportator din lume și, în 2023, cel mai important exportator de LNG în Uniunea Europenă. (Chiar zilele trecute Italia și Qatarul au încheiat un contract pentru 27 de ani.) Mult mai aproape se află Canalul Suez și conducta Suez – Mediteranian (SUMED), declarate puncte critice de tranzit. Prin Canalul Suez trec aproximativ 1,75 milioane de barili de petrol și rafinate din petrol / zi în timp ce prin conducta SUMED trec 2,5 milioane barili / zi.De asemenea, prin Canalul Suez trece aproximativ 25% din producția mondială de LNG, care se îndreaptă în special spre Europa. Trebuie să semnalăm că, începând cu anul 2024, Egiptul va creștere taxele de transport prin Canalul Suez cu până la 15%, acest fapt ducând la creșterea prețurilor petrolului și a LNG pentru Europa. Israelul nu a fost un jucator pe piața de gaze naturale până acum câțiva ani. Abia în ultimii trei ani a început să exploateze câteva rezerve de gaze off-shore de mare adâncime aflate în largul coastei sale din Marea Mediterană ….Trebuie amintit că anul acesta Israelul a semnat cu Uniunea Europeană un contract de export de LNG. Traseul este prin ramura EMG a Arab Gas Pipeline până în Egipt, unde se lichefiază la Port Said și este transbordat în tancurile specifice LNG care ajung pe coasta europeană. …” Integral: https://www.hotnews.ro
“BMW a lansat maioul cu faruri, ca să dai flashuri și când stai la coadă …. „Ne-am propus să venim în întâmpinarea celor cu posibilități financiare reduse”, explică inginerul de la BMW responsabil cu ideea maioului cu faruri. „Noi la BMW producem mașini, motociclete, scutere sau biciclete, dar nu toată lumea și le permite, așa că lansăm cu cel mai ieftin produs al nostru, maioul cu faruri. Suntem siguri de succesul lui.” Farurile integrate în maiou au atât fază scurtă, cât și fază lungă, pentru o experiență cât mai intensă a purtătorului. De asemenea, există și o variantă de maiou premium, care pe lângă faruri are și claxon. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
