Revista Presei – 25 mai.”Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”
| 25/05/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 mai! Cerul va fi variabil, cu înnorãri temporar accentuate şi perioade cu averse şi descãrcãri electrice, local în regiunile vestice şi sud-vestice şi pe alocuri în cele centrale şi sudice. Izolat cantitãţile de apã vor fi mai însemnate şi vor fi condiţii de grindinã. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri pe crestele Carpaţilor Meridionali, iar de scurtã duratã şi în timpul ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 şi 28 de grade, cu cele mai scãzute valori pe litoral, iar cele minime vor fi cuprinse în general între 7 şi 16 grade. In Bucuresti temperatura maximã va fi de 29 de grade, iar cea minimã de 15 grade.
“Pandemia şi războiul din Ucraina scumpesc alimentele. Producători: Nu vom putea ţine preţurile mici. Nu va fi penurie; vom avea carne, dar scumpă….. „Suntem deja în criză alimentară provocată de criza de cereale şi de criza energetică. Ambele accelerate de conflictul din Ucraina. În Romania criza alimentară se manifesta deja prin creşterea continuă de preţuri care nu se va opri probabil până la sfârşitul anului 2023. Dar este posibil să avem perturbări în România la aprovizionarea cu produsele importate. Deoarece toate ţările europene se confruntă cu probleme de producţie. Aş reaminti că importăm peste 50% din alimentele comercializate în România. Principalele provocări ale pieţei în viitorul apropiat vor fi accentuarea deficitului de cereale la nivel global, în primul rând din cauza lipsei fertilizanţilor pentru agricultură (65% provin din Rusia şi Belarus, aflate sub sancţiuni). Accentuarea crizei energetice va duce, pe lângă creşteri majore de preţuri la alimente, şi la închiderea unor producători care nu vor face faţă impactului şi, deci, la lipsa de pe rafturile magazinelor a anumitor produse. Din când în când vom avea deficit de legume, ouă, lactate şi chiar carne”, a declarat pentru „Adevărul” Horia Cardoş, CEO Agroland. …. Din cauza creşterii preţurilor ne confruntăm mai degrabă cu o criză inflaţionistă, care conduce spre o criză alimentară – tot lanţul de aprovizionare suferă din cauza instabilităţii şi neputinţei de a stabilii un preţ corect, deşi se fac eforturi mari de menţinere a preţurilor la nivelul anului trecut. Producătorii nu vor putea menţine preţurile mici, deşi fac eforturi mari să ajusteze treptat aceste scumpiri – energie / combustibil / curs valutar. Inevitabil se vor reflecta în bugetui omului de rând! Chiar dacă a făcut câteva economii în cei doi ani de pandemie pentru că nu a mai consumat vacanţe sau mese la restaurant, aceste economii nu sunt suficiente să susţină creşterea preţurilor decât pe o perioadă scurtă de timp….. „Din ce vedem în piaţă şi din informaţiile pe care le avem, estimarea este că nu va fi neapărat penurie de alimente, criza principală va fi din cauza creşterii preţurilor. Iar majorările acestea de preţuri vor fi foarte greu de îndurat pentru un anumit segment al populaţiei. Va fi carne pe rafturi, dar va fi scumpă şi, pe de altă parte, este şi problema calităţii – nici acum nu avem în general în piaţă carne de calitate, iar în acest context regional şi global probabil că aceasta va scădea…..” Integral: https://adevarul.ro
“Situaţia gazului e şi mai rea decât cred oamenii. România trebuie să consume intern 100% din gazul din Marea Neagră pentru a-şi acoperi cererea în 2030. Noile volume offshore abia acoperă declinul de pe uscat….Dacă nimic nu se schimbă din zona de producţie pe uscat, exportul de gaze din Marea Neagră poate şubrezi siguranţa alimentării interne, fiind cu atât mai necesar ca noile volume să ajungă la consumatorii de aici. În noua lege offshore însă, producătorii din Marea Neagră nu mai au nicio obligaţie privind vânzarea gazului în România, chiar dacă aceste volume sunt necesare pentru acoperirea cererii de aici. „Prin lansarea proiectelor de gaze din Marea Neagră în acest moment mai degrabă se limitează scăderea de producţie de pe uscat decât se creează oportunitatea unor viitoare exporturi“, spune Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România….. Spre exemplu, în cazului proiectului Neptun Deep, acolo unde acţionari cu procente egale sunt OMV Petrom şi Romgaz (statul român), vârful de producţie, estimat la 6 miliarde de metri cubi pe an, ar putea fi atins în perioada 2028-2030, asta dacă producţia chiar va începe în 2027. În statisticile Transgaz, de exemplu, startul proiectului era estimat pentru anul 2024, dar din cauza schimbărilor legislative, care au dus la exitul ExxonMobil din proiect, producţia ar putea fi demarată abia în 2027. Mai departe, nici la Black Sea Oil & Gas (BSOG) lucrurile nu au mers conform planurilor, aşa că producţia nu a început anul trecut, ci este estimată pentru finalul primului semestru de anul acesta. Aici, pe vârf de producţie, se va putea extrage circa un miliard de metri cubi de gaze, după care urmează perioada de declin. Dacă proiectul Neptun Deep nu va fi demarat nici în 2027, atunci, până la finalul acestei decade, România va trebui să importe jumătate din necesarul său de consum, unul dintre cele mai pesimiste scenarii de lucru din acest moment.” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Gazul va rămâne combustibilul unei tranziții lungi.… Suntem obișnuiți cu „gândirea pe timp de pace” pe care o practicăm de câteva decenii. Bariera valorilor a coborat. Aveam credința că „nu ni se va întâmpla tocmai nouă”. Nemaiexistând competiție, spiritul critic a dispărut, instinctul de autoapărare s-a estompat. Establishmentul european (și național) a devenit incapabil să gestioneze situații ieșite din șabloane iar alegătorii nu au au mai fost atenți la procesul de selecție din interiorul partidelor și mai apoi la vot. Cei care trebuiau să ne păzească de spionajul și influența Federației Ruse probabil că au fost distrași de cine știe ce alte subiecte, de ne-am trezit dependenți de gazele și petrolul rusesc, cu toate că „nodurile și semnele” au fost la vedere și la Bruxelles, și la Berlin, și la Paris. La fel și cu potențiala dependență față de China cu solarele și eolienele. Mai adăugăm și slaba pregătire a „decidenților” care văd numai fotovoltaice și eoliene, nabăgând în seamă gunoiul municipal, agrobiomasa sau gazeificarea cărbunelui ca alternative la producția de energie. Așa că: Puțini s-au mai uitat către China China a ieșit întărită din pandemie. Economia sa a crescut mult în anii pandemiei. Este normal: China este (încă) manufactura lumii. China deține monopolul unor metale și pământuri rare. China este prezentă în Africa, în special în zonele cu mari depozite energetice sau minereuri. China este cel mai mare consumator de energie de pe mapamond. Chinei nu îi convine poziția de hegemon a Statelor Unite. Încă de la începutul războiului Federației Ruse cu Ucraina, China s-a plasat în siajul discursului oficial de la Kremlin, poziție cumva normală, având în vedere că ambele fac parte din BRICS (grupul Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). Trebuie subliniat că țările membre BRICS acoperă 27% din teritoriul și 41% din populația planetei…… Conflictul ucrainian a umbrit alte subiecte și puncte de vedere importante Există o distanțare a țărilor vorbitoare de limbi altaice față de Federația Rusă și o apropiere față de Turcia. Turcia, cu toate că este dependentă energetic față de Rusia într-o proporție din ce în ce mai mare (astăzi peste 80%, înainte de darea în folosință a Turk Stream având dependența de 76%), a furnizat echipamente militare Ucrainei. Turcia a sprijinit cu toată forța sa mișcarea politică a tătarilor fugiți din Crimeea. Turcia încurajează orice proiect care să dezlipească de Kremlin, politic și economic „stanurile”, foste soviete, „înfierbântând” zona caspico – caucaziană. De remarcat este că turcii atacă piața de armament după succesul rachetelor Bayraktar, astfel, chiar zilele acestea sunt prezenți și la București la Black Sea Defence and Aerospace cu oferte interesante….. Japonia a început să aloce bugete din ce în ce mai mari apărării și a început să vorbească despre Insulele Kurile, încă disputate cu Rusia. India anunță că nu va mai importa echipamente militare rusești……Geopolitica europeană a gazului….Contexul este: exporturile de gaze către Europa au scăzut cu 25% după aplicarea sancțiunilor și vor mai scădea. În schimb, valoarea a crescut, crescând și profitul Gazprom…..Este destul de greu, dacă nu imposibil de suplinit acest aport energetic din Federația Rusă. Se încearcă construirea urgentă a unor terminale LNG pe toate coastele europene și legarea lor la gigantică rețea de gaze europeană….. Imposibilitatea mai rezidă și în faptul că pentru a suplini această cantitate de gaze, ar trebui o flotă uriașă de tancuri LNG, care nu există (un miliard de mc de gaz înseamnă descărcarea a 4 tancuri LNG). Mai există și regenerabilele. Și acestea sunt foarte scumpe din cauza randamentelor slabe. (Demonstrația este scrisă aici.) Toate acestea vor costa UE 195 miliarde de euro, bani pe care îi vom plăti noi, toți cetățenii Europei. Cheltuiala este justificată deoarece agresiunea Kremlinului trebuie oprită iar războiul economic este singura cale de a-l opri pe Putin….. Gazul va rămâne! Oricât de viteji se dau cei din Bruxelles cu Grean Deal și Fit for 55, gazul și nuclearul au fost trecute în proiecte finanțabile în perioada dintre accentuarea crizei energetice (toamna lui 2021) și 24 februarie 2022, începerea războiului. După, s-a constatat că fără gaz și nuclear UE nu poate funcționa iar importurile de gaze rusești continuă, cu toate proiectele de LNG, de depozitare de gaz sau de regenerabile….. Stau și mă întreb de ce nu se face o analiză serioasă a viitorului mix energetic primar european în noua conjunctură? Nici autoritățile noastre nu declanșează o astfel de analiză pentru România. (Vă recomand părerea lui Cristian Felea de aici, care vede gazul în continuare ca parte din mixul energetic național.) Este greu de făcut previziuni asupra terminării conflictului ucrainian. Războiul poate dura o săptămână sau câțiva ani…..Și dacă terminarea războiului ar însemna un nou 1991? Un an care însemnă “eliberarea țărilor estice de comunism și de dominația rusească, un faliment al sistemului economic socialist” și nu ceea ce spune “Doctrina Putin” adică a fost “cea mai mare catastrofă geopolitică”. Legându-ne de această analogie, este posibil ca într-un viitor destul de apropiat, gazul rusesc să fie mult mai ieftin decât prezic azi economiștii! “ Integral: https://www.contributors.ro
“Economist: Aproape 4 miliarde de euro cheltuieli cu dobânzile înseamnă costul unei autostrăzi precum autostrada Moldova/ În fiecare an ratăm o asemenea investiție fiindcă trebuie să suportăm costul datoriilor din trecut….„Anul trecut guvernul a plătit o sumă reprezentând 1,5% din PIB drept dobânzi la creditele contractate în trecut și probabil această suma va continua să urce. Gândiți-vă ce înseamnă aproape 4 miliarde de euro cheltuieli cu dobânzile: înseamnă costul unei autostrăzi precum autostrada Moldova; în fiecare an ratăm o asemenea investiție fiindcă trebuie să suportăm costul datoriilor din trecut”, spune economistul Bogdan Glăvan pentru Economedia. Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România, transmite că România are un deficit bugetar ridicat și anticipațiile sunt să rămână ridicat în continuare, lucru care va duce implicit la o nevoie mare de finanțare….. Guvernul României se împrumută în continuare la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar costurile creditelor sunt la maximul ultimilor zece ani, arată datele publicate de Banca Centrală Europeană. Rata dobânzii pe termen lung (10 ani, de referință) pentru România a crescut la 6,61%, în aprilie 2022, de la 6,20%, în martie. Acesta este cel mai mare nivel la care se împrumută România din ultimii zece ani, arată datele BCE. România s-a împrumutat ultima dată la dobânzi mai mari în decembrie 2012, când rata dobânzii era de 6,65%. De asemenea, ratele dobânzilor pe termen lung la care se împrumută România aproape s-au triplat în ultimul an, după ce în februarie 2021 se situau la un nivel minim record de 2,65%, mai arată datele BCE analizate de Economedia. În decembrie 2021, rata dobânzii pe termen lung la care se împrumuta România ajunsese deja la 5,37%….” Integral: https://economedia.ro
“Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum? Lucian Croitoru, de la BNR, refuză să se pronunţe asupra introducerii impozitării progresive, eliminarea excepţiilor de la impozitare fiind considerată o condiţie suficientă, Alex Milcev, de la EY, spune că se pune problema oportunităţii introducerii acestui sistem în acest moment, iar Sorin Mititelu, consultant financiar Altior Consulting, susţine că pentru majorarea veniturilor la buget nu sunt necesare taxe şi impozite noi, ci alte valori şi alte formule de calcul ale impozitelor. „În 32 de ani, colectarea veniturilor la buget nu a depăşit niciodată 31% din PIB. Şi cred că nu întâmplător. Nu vreau să mă pronunţ asupra necesităţii şi utilităţii introducerii impozitării progresive acum, dar sunt de părere că majorarea veniturilor la buget poate fi realizată uşor doar prin eliminarea puzderiei de exceptări de impozite pe veniturile diverselor categorii. Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu…..„În afara politicului este şi o dificultate practică de a strânge mai mulţi bani prin impozitul progresiv. Sistemele de impozitare din UE sunt mult mai complexe decât cota unică. Da, se taxează mai mult cei care câştigă mai mult, progresiv, faţă de cei care câştigă mai puţin”, subliniază Alex Milcev, EY…… „În sistemul francez, englez, german, chiar şi în cel american, poţi să deduci şi ratele de la bancă, ratele la leasing şi alte chestii. Ca să introduci un sistem ca în alte ţări, trebuie să rescrii legislaţia semnificativ”, precizează Milcev. Deci nu e suficient doar introduci o regulă simplă în codul fiscal, ci ar trebui să vii la pachet cu mult mai multe alte lucruri: scutiri, deduceri, etc. În acest context, dacă în România ar fi introduse acest tip de facilităţi, ANAF s-ar vedea nevoit să verifice şi fiecare angajat, nu doar angajatorul, cum o face în prezent. Sistemul de verificare al Fiscului ar deveni dintr-o dată mult mai complicat, fapt care, istoric dovedit, va genera tendinţa contribuabililor de a găsi soluţii de a trece pe lângă lege. Drept care, două impedimente apar acum în ochii reprezentantului EY: „un sistem complicat, clar că o să aibă lacune care vor fi exploatate”, pe de o parte. Pe de cealaltă parte, se ridică semne de întrebare privind capacitatea tehnică a ANAF de a implementa un astfel de sistem…..” Integral: https://www.economica.net
“Șefa FMI: Liderii mondiali trebuie să se pregătească pentru noi şocuri financiare…. Georgieva a declarat pentru Reuters că este din ce în ce mai greu pentru băncile centrale să reducă inflaţia fără a provoca recesiuni, din cauza presiunilor crescânde asupra preţurilor energiei şi alimentelor provocate de războiul Rusiei din Ucraina, politicilor Chinei de zero Covid, care au redus producţia din cauza restricţiilor, şi a nevoii de reordonare a lanţurilor de aprovizionare, pentru a le face mai rezistente. ”Cred că trebuie să începem să ne simţim mai confortabil cu asta, că s-ar putea să nu fie ultimul şoc”, a spus ea, menţionând că a încetat să mai privească inflaţia ca pe un şoc ”tranzitoriu” atunci când s-a declanşat epidemia de Omicron, la sfarsitul anului trecut. Ea a spus că cererea puternică din partea Statelor Unite, întreruperile lanţului de aprovizionare şi efectele războiului din Ucraina, toate indică o inflaţie de durată. Pandemia de Covid-19 nu s-a încheiat şi ar putea avea loc o altă criză, a adăugat ea, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe G7 şi a guvernatorilor băncilor centrale din Germania….” Integral: https://www.g4media.ro
“Liderii guvernamentali și de afaceri reuniți la Davos, îngrijorați de perspectivele economice. “Avem cel puţin patru crize, care sunt împletite” …. “Avem cel puţin patru crize, care sunt împletite. Avem inflaţie mare… avem o criză energetică… avem sărăcie alimentară şi avem o criză climatică. Şi nu putem rezolva problemele dacă ne concentrăm doar asupra uneia dintre crize. Dar dacă nici una dintre probleme nu va fi rezolvată, chiar mă tem că ne confruntăm cu o recesiune globală cu un efect extraordinar… asupra stabilităţii globale”, a spus vicecancelarul german Robert Habeck. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a redus luna trecută previziunile de creştere globală, pentru a doua oară în acest an, invocând războiul din Ucraina şi evidenţiind inflaţia drept ”un pericol clar şi prezent” pentru multe ţări…. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care urmează să vorbească marţi la Davos, a avertizat că creşterea şi inflaţia se află pe căi opuse, deoarece presiunile crescânde ale preţurilor limitează activitatea economică şi devastează puterea de cumpărare a gospodăriilor. ”Războiul Rusia-Ucraina s-ar putea dovedi a fi un punct crucial pentru hiperglobalizare. Aceasta ar putea face ca lanţurile de aprovizionare să devină mai puţin eficiente pentru o perioadă şi, în timpul tranziţiei, ar putea crea presiuni mai persistente asupra costurilor pentru economie”, a spus ea într-o postare pe blog, luni…..Impactul economic al crizei din Ucraina este resimţit cel mai puternic în Europa, dar economia SUA este cea care se confruntă cu cele mai mari presiuni ale preţurilor. Indicele preţurilor de consum a urcat de la aproape zero în urmă cu doi ani la un maxim de 40 de ani, de 8,5%, în martie….” Integral: https://economedia.ro
“Generațiile de sacrificiu ale lui Sorin Cîmpeanu..… Din start observ că din analizele dlui Cîmpeanu lipsește întrebarea cheie: de ce copiilor nu le place școala? Și nu mă refer aici la trezirea de dimineața, la emoția testărilor, la disciplină, care nu a plăcut niciodată niciunui elev. Mă refer la conținutul congnitiv care îi așteaptă acolo și care, în mod normal, ar trebui să-i intereseze, să li se pară o interesantă călătorie. Toți cei cu care am vorbit, de vârste diferite, începând cu copiii mei, îl găsesc plicticos și irelevant. Ei bine, cei mai mulți dintre copii sunt interesați de școală strict pentru socializare. În rest, o privesc ca pe un chin necesar până la facultate și/sau intrarea în profesie. A analizat cineva la minister de ce copiii sunt plictisiți, dezamăgiți, uneori chiar stresați și agresați de școală?….. Nota de 10 obținută într-o școală modestă, în care profesorul e foarte mulțumit cu o prestație modestă, adesea nu echivalează nici măcar cu un opt obținut într-o școală cu mari exigențe. Care este soluția dlui Cîmpeanu? Să scoată complet notele din calculul mediei de admitere în liceu, unde mai aveau o pondere de 20%, alături de media examenului de evaluare. Când vi se strică robinetul de la chiuvetă dărâmați bucătăria? Asta face dl Cîmpeanu. În Legea Educației Naționale din 2011, probabil cel mai bun act normativ în domeniu, gândit de prof. Mircea Miclea, media obținută în gimnaziu reprezenta 30% din nota finală. Pentru că, atunci când ai un sistem de evaluare unitar și corect, el arată cu mult mai bine nivelul real al copilului, evoluția lui, decât o notă obținută în condiții de stres maxim și care poate fi marcată de cine știe ce factori perturbatori care să altereze performanța copilului. Orice elev excepțional poate avea exact în ziua examenului o cădere, de concentrare, emoțională, de sănătate, care să îi marcheze viitorul. Iar media notelor obținute în gimnaziu corectează această situație. În plus, o importanță mai mare a notelor din gimnaziu, dacă ele sunt corecte și evaluarea standardizată, împiedică un fenomen periculos: tocitul exclusiv la română și matematică. Din cauza asta unii copii nici nu mai apucă să descopere că pot fi atrași și de alte discipline, ci merg pe șinele materiilor pentru examen. Soluția corectă nu e să elimini importanța evoluției de 4 ani a copilului și să îl faci dependent de un singur examen. Soluția corectă este să lucrezi pentru ca notele din gimnaziu să devină relevante……Deci tezele nu vor mai exista, evaluările standardizate nu e clar dacă vor fi doar orientative sau vor conta la medie, totul va depinde de acel examen de admitere care, cireașă de pe tort, ar putea fi lăsat la latitudinea liceelor, inclusiv în privința subiectelor. Adică încurajarea industriei meditațiilor cu profesorii de acolo și, implicit, ușa larg deschisă corupției….” Integral: https://spotmedia.ro
“Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? Nu poate fi găsit astăzi nici măcar un criteriu concret care să justifice, în retrospectivă, încrederea și speranțele investite în Klaus Iohannis. E indiscutabil astăzi faptul că președintele Klaus Iohannis nu a fost răul cel mai mic în comparație cu soluțiile Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Cel mult, a simulat (cu succes) că ar fi răul cel mai mic…..După mai bine de șapte ani cu fostul primar al Sibiului la vârful statului român, rezultatul președinției Iohannis este o mare farsă făcută cetățenilor, o înscenare politică de proporții, parcă menită să arate remarcabila impostură la care poate ajunge un personaj neremarcabil ghidat de orgoliu și însetat de ceremonial….. Cinismul politic care se prefigura odată cu ipotetica alegere în funcție a lui Victor Ponta sau a Vioricăi Dăncilă a fost depășit în practică de instalarea efectivă la butoane a lui Klaus Iohannis. Deficitul democratic care era anticipat la pachet cu epocile prezidențiale Ponta sau Dăncilă a fost multiplicat în realitate chiar de mijloacele și practicile mandatelor lui Iohannis. Ce s-a întâmplat în ultimii ani la vârful PNL și al guvernării e grăitor și suficient pentru a concluziona că iohannismul e în esență o anti-democrație, un sistem-fumigenă în care culisele și umbrele sunt fundamentale, iar scena și actorii văzuți – doar o butaforie. Ruina instituțională și falimentul politic prognozate să devină realitate cu un președinte Ponta sau o președintă Dăncilă s-au transformat în fapte palpabile chiar sub înscăunatul Iohannis. România Educată e țara în care conducerile inspectoratelor școlare se schimbă după cum bate vântul politic, în timp ce președintele țării le amintește rânjind cetățenilor că el a emis un raport pe baza căruia trebuie să se facă reforma în învățământ. România Sănătoasă e țara în care spitalele ard în timp ce președintele se folosește în campanie de pacienții incendiați pentru a puncta electoral. Apoi, pentru că interesele post-alegeri îi dictează, același președinte îi aduce la guvernare chiar pe adversarii arătați vârtos cu degetul pentru dezastrul sistemului intraspitalicesc. Educația, sănătatea, sistemul de asistență socială, economia, politica, societatea în ansamblul ei – pe toate le-a salvat Klaus Iohannis de la testele Ponta și Dăncilă. Dar niciuna din chestiunile enumerate nu pare să scape nevătămată după testul Iohannis…..Trufia politico-administrativă tip Ponta n-a pierdut odată cu prezidențialele din 2014. Din contră, ea a găsit o împlinire și mai mare în administrația de stat tip Iohannis, care a spart un miliard de lei de la buget doar pentru a pune președinte PNL un kamikaze politic precum Florin Cîțu. …. Stupiditatea formală tip Dăncilă n-a dispărut nici ea în neant odată cu prezidențialele din 2019. Dimpotrivă, s-a rotunjit și mai mult în epoca (presupus) luminată Iohannis, care tocmai a instalat în funcția de judecător constituțional o nulitate profesională precum Bogdan Licu…..” Integral: https://beta.dela0.ro
“Ungaria, vecinul incomod al României.… După ce și-a preluat funcția (marți, 10 mai ac.), Katalin Novak a decis să viziteze România, dar nu oficial, ci neoficial, sau mai bine spus a fost o vizită privată. În diplomație vizitele private nu sunt neobișnuite, și probabil exemplele cel mai bune sunt cele ale vizitelor Prințului Charles sau ale lui Viktor Orban la Tușnad, cu obișnuitele sale discursuri la Universitatea de Vară. Katalin Novak s-a cazat la Cluj Napoca, apoi s-a deplasat la Alba Iulia, ca oaspete de onoare al „Zilei unității Reformate” maghiare și a ținut un discurs cu prilejul dezvelirii statuii principelui transilvan Gabor Bethlen. În fine, la Cluj președintele statului ungar a avut o întâlnire cu Kelemen Hunor, liderul UDMR, ocazie cu care cei doi au făcut cunoștință: liderul UDMR ca să o recunoască drept „președinte al tuturor maghiarilor”, iar Katalin Novak să-i mulțumească pentru sprijinul electoral, esențial în câștigarea alegerilor de către FIDESZ…..Referindu-se la succesiunea de inamicalități din relațiile româno-maghiare, dar mai ales la atitudinea total nepotrivită a doamnei Katalin Novak, Cristian Tudor Popescu remarca: „România nu e o țară oarecare în raport cu Ungaria. Aici sunt legături vechi de-a lungul vremii. Când vii ca proaspăt președinte și nu-i dai un telefon președintelui țării, României, în care te duci, nu e în regulă. Sigur, poți să te duci ca o vizită privată la Cluj, nu era neapărat nevoie să se ducă la Cotroceni. Doar să-i dea un telefon lui Iohannis: <dom’le, vin și eu pe la Cluj, domnule președinte, uite eu sunt noua președintă a Ungariei. Ce mai faceți?>. N-a făcut lucrul ăsta. Apoi a scris pe Facebook că vine cu bucurie în Kolozsvár. Ești președinte. Dacă lucrul ăsta îl făcea un cetățean maghiar, un simplu cetățean care venea în Cluj și dorea el să numească Clujul Kolozsvár, n-avea decât. E în regulă, nicio problemă. Dar dacă președintele Ungariei vine la Cluj și spune că a venit cu bucurie în Kolozsvár, asta are sens și are un sens rău. Pentru că acest nume l-a purtat Clujul câtă vreme s-a aflat Transilvania sub dominația imperială ungară.”. Între România și Ungaria, consideră Cristian Tudor Popescu, există o deosebire fundamentală: România n-a fost niciodată imperiu. Ungaria a fost. Împreună cu Austria a stăpânit vreme de aproape 60 de ani Ardealul ca monarhie dualistă Austro-Ungară. Ungaria are un complex de superioritate imperial cam cum îl au rușii, comparabil cu al rușilor….. Noua țintă a lui Viktor Orban este critica împotriva „progresismului” – sub care își maschează atât revizionismul, cât și atitudinea de opoziție față de integrarea avansată a Uniunii Europene -, definind implicit FIDESZ ca fiind condus de o doctrină „național-creștin-conservatoare”, noua denumire pe care a dat-o doctrinei „iliberale” (teoretizată în urmă cu ceva ani la Universitatea de Vară de la Tușnad). La conferința conservatorilor de la Budapesta, despre care este vorba, facțiunea trumpistă din Partidului Republican a fost bine reprezentată, iar membrii delegației americane s-au bucurat de atenția predilectă a atenției liderului guvernului maghiar. Practic, la acest moment, Viktor Orban joacă conștiincios rolul de curea de transmisie între putinism și trumpism, sperând să obțină demolarea Uniunii Europene și revenirea la dimensiunea de simplu bloc economic comunitar….. Am văzut ceva asemănător la Xi Jinping. Și liderul chinez vine cu rețete privind democrația cu specific chinez și modelul chinezesc de societate, ca alternativă la democrația liberală occidentală. Puteți găsi aceste idei (și, dacă vreți să faceți un exercițiu personal, să le comparați cu ale lui Orban) în volumele „Guvernarea Chinei”, sau în discursurile lui Xi de la Congresul al XIX-lea al PCC, din octombrie 2017, ori de la aniversarea a 100 de ani a PCC, din iulie 2021….Pe scurt, în următorii patru ani tabloul relației Bucureștiului cu Budapesta poate fi următorul: Ungaria, un partener tot mai incomod, care începe să expună explicit formulări revizioniste în relația bilaterală; România cu un guvern indecis și preocupat de mize mici, interne. Să recunoaștem, o imagine îngrijorătoare.” Integral: https://www.contributors.ro
“Un cunoscut expert în Rusia vorbește la București despre greșeala Vestului: „Am irosit mult timp încercând să descifrăm marele plan al lui Putin, dar el nu există. Putin improvizează. E un judoka” Vladimir Putin a rămas o figură solitară, aflată într-o bulă informaţională pe care nimeni n-are curajul să o contrazică, susţine istoricul britanic Mark Galeotti, unul dintre cei mai buni cunoscători ai Rusiei lui Putin. …. Adolescent vulnerabil, spion mediocru, politician de secol XIX, un simplu oportunist care improvizează, sedus şi manipulat de serviciile de informaţii pe care le controlează, omul sovietic care nu înţelege prezentul, un bătrân care se grăbeşte să intre în istorie….. „Putin a fost o figură atât de importantă în ultimii mai bine de 20 de ani şi, cu toate acestea, el a rămas o enigmă. De fapt, este un personaj destul de şters şi plictisitor. Este un om mic – şi nu mă refer numai la înălţime, deşi este mic şi de înălţime. Dar mai ales pentru că este atât de mic şi atât de plictisitor, a devenit o pânză albă şi, pentru atâţia ani, noi ne-am creat propriile noastre versiuni ale lui Putin. Noi am fost cei care au hotărât cum este Putin“, a spus istoricul. …. „Ani de zile noi am presupus că el nu vorbeşte serios. Că nu gândeşte într-adevăr că Ucraina nu e o ţară. Că nu a avut aspiraţia de a demonstra că este unul din cei mai mari eroi care au creat statul rus. Noi am presupus că sunt doar vorbe, retorică pentru publicul intern. Iată că ne-am înşelat”, a explicat istoricul. …. Putin are o rată de aprobare din partea poporului său care merge până la 87%. Mulţi politicieni şi-ar vinde şi bunica pentru această rată de popularitate. Dar interesant e că are şi o rată a încrederii între 30 şi 40%. Prin urmare, aproape jumătate dintre ruşi sunt de acord cu Putin, dar nu au încredere în el. …. „Există o întreagă mitologie care spune că a fost implicat în spionajul tehnic, iar alţii spun că a fost implicat în conducerea unor organizaţii teroriste, facţiuni din Armata Roşie. De fapt, la Dresda, mânuia rapoarte al Stasi (poliţia politică din RDG, n.r.) pentru KGB şi rapoarte al KGB-ului pentru Stasi. Era un funcţionar plictisitor, care avea o muncă plictisitoare. Era un spion, dar nu era James Bond. El spune despre el însuşi că izbânda lui cea mai mare în Germania a fost că s-a îngrăşat, că a băut multă bere şi şi-a cumpărat un frigider drept triumf. Nu a fost niciodată un ofiţer bun de contrainformaţii“, crede Mark Galeotti. …. „Al doilea lucru pe care l-a învăţat se leagă de chestiuni de securitate şi de siguranţă. E un om care întotdeauna a căutat siguranţa. Pentru că întotdeauna s-a simţit vulnerabil. Când era copil, s-a alăturat unor bande de stradă şi în cele din urmă a vrut să intre în cea mai puternică bandă din Uniunea Sovietică, KGB. Nu s-a alăturat pentru că voia să fie o maşinărie a Partidului Comunist, ci pentru că voia să se simtă puternic şi protejat”, a susţinut istoricul. …. Potrivit lui Mark Galeotti, preşedintele Rusiei îşi începe ziua cu trei rapoarte scrise: unul de la serviciul de informaţii externe, despre ce se întâmplă în lume, unul de la FSB, serviciul de informaţii interne, iar altul de la FSO, serviciul de protecţie care raportează asupra celorlalte structuri. „Asta înseamnă că serviciile de informații care-i raportează îi pictează imaginea asupra lumii. Ei sunt cei în care are încredere să ştie ce se întâmplă în lume. Am vorbit cu diplomaţi ruşi care s-au plâns că Putin crede mai degrabă ceea ce-i spun spionii lui decât ceea ce-i spun diplomaţii. Putin îşi iubeşte spionii”, crede Galeotti. …. „Există mitul că Putin este marele maestru al şahului geopolitic tridimensional, că e mereu cu câteva mişcări înaintea noastră, că anticipează tot ce facem noi. Putin nu joacă şah nici în realitate, nici în politică. Dacă vrem să folosim o metaforă, putem spune că Putin este un judoka. În judo nu gândeşti cu trei mutări înainte cum anume o să câştigi meciul. Te orientezi după ce face adversarul, intri în ring, îl studiezi şi, când găseşti o ocazie, loveşti. Asta face şi Putin. Este un oportunist”, crede istoricul. …. Astfel, ideea lui Putin despre ce înseamnă o naţiune puternică se referă la crearea unei sfere de influenţă asupra unor ţări mai mici. În plus, câtă vreme o mare putere are o voce la nivel internaţional, i se cuvine şi un drept de veto asupra oricărei probleme majore care se întâmplă în lume, chiar dacă nu este direct implicată. „Dacă vrei să rezolvi orice problemă în lume, Rusia trebuie să fie la masa negocierilor. Şi, dacă nu e, atunci el se va asigura că problema nu se poate rezolva până când Rusia nu ajunge de la masa negocierilor”, crede Galeotti. …. A crezut că Ucraina este acolo pentru a fi culeasă – cu economiile puţin zdruncinate de COVID în vest, s-a gândit că Occidentul va fi prea divizat şi prea leneş ca să facă ceva. Este omul sovietic, care nu acceptă că lucrurile se schimbă şi trăieşte încă în perioada în care URSS era o superputere care îşi exercita controlul asupra multor ţări. A rămas o figură solitară, aflată într-o bulă informaţională pe care nimeni n-are curajul să o contrazică”, a susţinut Mark Galeotti. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Terasele de la munte au urși pe post de chelneri, că românii nu vor să muncească…..„Sunt foarte mulțumit de cum se comportă urșii“, spune un patron de terasă. „Nu vor salariu, ci doar să-i las să ia ce vor din tomberon la final de program. Nu fac pauze de țigară, nu vorbesc urât cu clienții și nu fură din bani. Dacă știam că sunt așa buni, angajam urși în loc de oameni încă de când am deschis terasa, acum 20 de ani.“ Patronul spune că de când are urși pe post de chelneri nu s-a mai întâmplat nici ca vreun client să fugă fără să achite nota. „A fost o singură tentativă, dar ursul l-a ajuns în mai puțin de 1 minut. Au dispărut și clienții recalcitranți, care aveau ceva de comentat la mâncare sau la cât de rece e berea. Urșii sunt extrem de respectați de către clienți“, a spus acesta.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Un miliard de promisiuni | Liderii coaliției anunță măsuri neexplicate. Economist: Populism și joc de imagine …”
https://romania.europalibera.org/a/pachet-masuri-social-economic/31865277.html?fbclid=IwAR1aCmFgrsq1KiPX-hNjVo1FkejmiyaFgiyrbTTUuDEP8op6sixAGgh6x0M
“AP News: US to end Russia’s ability to pay international investors
WASHINGTON (AP) — The U.S. will close the last avenue for Russia to pay its billions in debt back to international investors on Wednesday, making a Russian default on its debts for the first time since the Bolshevik Revolution all but inevitable.
The Treasury Department said in a notification that it does not plan to renew the license that allowed Russia to keep paying its debtholders through American banks. Since the first rounds of sanctions, the Treasury Department has given banks a license to process any dollar-denominated bond payments from Russia. That window expires at midnight May 25…..Without the license to use U.S. banks to pay its debts, Russia would have no ability to repay its international bond investors. The Kremlin has been using JPMorgan Chase and Citigroup as its conduits to pay its obligations. …”
https://apnews.com/article/russia-ukraine-janet-yellen-government-and-politics-20dbb506790dddc6f019fa7fdf265514
Buna ziua
Când presa decade dincolo de oricare bun simt , articolele gunoi devin cap de afiș
https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25577010-apropiatii-lui-putin-intors-impotriva-lui-discuta-inlocuiasca-atat-cei-pro-razboi-cat-cei-pro-pace-vorbesc-deja-despre-cine-putea-succesorul.htm
Asta e exact cu aia mai veche privind lovitura de stat în pregătire în Rusia sau răsturnarea lui Xi în China.
Din aceiasi ” logica” , Soigu lovit de atac cerebral, arestat , etc .
Practic mizeria unei prese populata cu imitații de ziariști și redacții sub oricare standard profesional.
Buna ziua
Va fi având Putin susținere pentru războiul din Ucraina de “103.5%” dar legea recent adoptată in Rusia de a elimina limita de vârsta pentru angajare in armata cred ca spune altceva…nu prea se înghesuie tinerii ruși sa între in armata
P.S ar fi un bun prilej pentru generalii romani iubitori ai Rusiei și anti NATO sa și dovedească susținerea înrolandu se plus ca s ar echilibra bugetul de pensii la noi
Buna ziua
” ai noștri” sunt bravi la plăcinte. La război, ba un picior in ghips, ba o boala surpriza, ba un avion direct către Franța , Italia , pe unde au cumpărat case din solda. 😀
La ruși problema e că tineretul nu se înghesuie la militărie de când ” operația specială ” e mașină de tocat oameni.
Iar aia din Extremul Orient care credeau că au prins postul militar bine plătit , se întorc în pardesiu de scânduri . Și asta a tăiat din elanul înrolării entuziaste.
Se caută bătrânii. 😀
Care or mai fi buni de asalt .
PS.
Limita aia de 40 de ani a făcut bogați pe unii și sărăcit rândurile armatei glorioase ruse eliberatoare.
Cu ajutorul ucrainilor. 😀
Și la romani au avut proiectul ăla de mobilizare lărgită. De, mulțimea de ” doctori” in drept nu a citit constituția decât după ce au scris maculatura. Anulat tot . 😀
“Cristi Danileţ a fost exclus pentru a doua oară de CSM din magistratură. Reacția judecătorului
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, miercuri, excluderea pentru a doua oară din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ pentru abateri disciplinare.
Motivele ar fi apartenenţa la o formaţiune politică şi desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
…..“Azi, CSM a decis să mă sancţioneze cu excluderea din magistratură (a doua, după cea din decembrie pentru filmuleţele pe TikTok) pentru că:
* fac parte dintr-o formaţiune politică, lucru interzis magistraţilor, întrucât eu sunt membru în două ONG-uri care au dat comunicate prin care criticau activitatea partidelor de guvernământ, deşi m-am abţinut de la vot în cazul emiterii acelor comunicate, nu le-am semnat, nu le-am difuzat şi cu toate că am arătat că nu CSM e competent să stabilească ce este o formaţiune politică, ci legea, care pune în această categorie doar ‘partidele politice’, ‘alianţele electorale’, ‘alianţele politice’ şi ‘ONG-urile care reprezintă minorităţi şi candidează la alegeri’, ceea ce nu este cazul în speţă;
* am participat la acţiuni politice, lucru interzis magistraţilor, prin faptul că am scris un articol ştiinţific despre educaţie publicat de unul dintre cele două ONG-uri şi pentru că am participat la o întâlnire nepublică a membrilor unuia dintre cele două ONG-uri declarat ‘formaţiune politică’ de către CSM”, spune Danileţ.
“Pentru cine nu ştie: cele două ONG-uri sunt înfiinţate legal, de către un judecător, ca asociaţii neguvernamentale, apolitice şi nonprofit. Unul se ocupă de educaţia juridică, celălalt de promovarea culturii europene. Nimeni nu a cerut desfiinţarea lor vreodată pentru că şi-ar fi încălcat statutul propriu”, mai spune judecătorul….”
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cristi-danilet-a-fost-exclus-pentru-a-doua-oara-de-csm-din-magistratura-reactia-judecatorului.html
Buna seara
O analiza buna făcută de cineva care nu bate câmpii
https://www.contributors.ro/china-si-xi-jinping-in-2022/