Buna dimineata intr-o zi de marti, 25 iulie! În județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și în municipiul București, se vor înregistra marți, 25 iulie, temperaturi maxime extreme de 40… 42 gr. C, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. În sudul Crișanei, Banat, Oltenia, Muntenia, în jumătatea sudică a Moldovei și în vestul Dobrogei se vor înregistra temperaturi maxime în general de 37… 39 gr. C, iar minimele se vor situa între 19 și 24 gr. C, astfel că disconfortul termic va fi accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Bucuresti: 40/23 gr.C.
“Opt spitale din România au secții de terapie intensivă cu instalații electrice vechi de peste 70 de ani, aproape jumătate din spitale au secții mai vechi de 20 de ani – Context.ro …. Statul, prin Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila, a vrut să ascundă informațiile, dar decizii ale justiției au cerut publicarea datelor. Din 2010, când la Maternitatea Giulești au ars de vii șase bebeluși, spitalele din România au înregistrat incendii pe bandă rulantă. Cele mai mari au apărut în pandemie și au lăsat în urmă 44 de morți și, după cum relatează Libertatea, nici un vinovat. Trei mari incendii au plecat de la instalațiile electrice. Incendiul de la Maternitatea Giulești este cel mai bine documentat caz, pentru că avem o decizie judecătorească definitivă dată în 2015, care a stabilit cum au ars de vii cei șase bebeluși. Incendiul din 16 august 2010 a plecat de la ștecherul unui aparat de aer condiționat și o priză defectă din Salonul de Terapie Intensivă Nou-născuţi din cadrul Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr Dr Panait Sîrbu”. Procurorii și apoi judecătorii au constatat că nu era clar anul în care a fost dată în folosință instalația și că revizia expirase. Prizele din salonul care a luat foc erau ieftine și erau unele obișnuite și nu unele industriale, adecvate pentru un spital. În acest caz, o asistentă a fost condamnată la doi ani de închisoare cu executare, un fost director și un electrician au luat pedepse cu suspendare, iar statul a fost obligat să plătească peste 4 milioane de euro despăgubiri părinților bebelușilor arși. În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice. …. Datele arată că aproape jumătate din spitalele din România au secții ATI cu instalații electrice mai vechi de 20 de ani. În cazul Giulești, ancheta a arătat că cei din spital nu știau cât de veche e instalația și nu existau documente clare care să ateste că era verificată sau reparată. Opt secții ATI au instalații vechi de peste 70 de ani și 17 funcționează cu instalații electrice mai vechi de 50 de ani. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“România de dincolo de discursurile politicienilor. Cifrele care arată cât de săraci suntem. Interviu cu șeful Stabilității Financiare din BNR Dacă eliminăm milionarii în lei (circa 60.000 de români au depozite bancare de cel puțin 1 mil. lei), restul populației abia dacă are 2000 de euro puși la saltea. …. Informația pe scurt: – Dacă vorbim de despre economisire, iată câteva cifre: 0,4% din toți deponenții acestei țări (aproape 60.000 de persoane) cumulau peste un sfert din totalul depozitelor. Asta înseamnă, în medie, peste 1.000.000 lei de persoană. Restul deponenților, circa 14,1 milioane de persoane au economisit în medie 11.000 lei. Polarizarea e de unu la 100, dacă vrei. = Avem niște probleme cu capitalul uman. Trei, mai precis: Prima, că suntem tot mai puțini – avem o scădere a populației de circa un milion de persoane între cele două recensăminte (2011-2021). A doua, că suntem tot mai bătrâni. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciate foarte mult, cu 20 de puncte procentuale, de la 101% la 121% cât e în prezent. Iar al treilea lucru este legat de educație, unde deși nivelul în ultimul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ, în continuare suntem pe ultimul loc în ierarhia europeană. Pe scurt, suntem tot mai puțini, tot mai bătrâni și cu grad de educație relativ modest, ceea ce constituie o vulnerabilitate a capitalului uman al acestei țări. Această vulnerabilitate va avea o implicație asupra stabilității financiare. Nu azi, nu mâine, dar în 10-20 de ani vom ajunge să o decontăm…. – Când sunt întrebați românii de ce nu au conturi curente la bănci, iată răspunsurile: 42% din respondenți spun că nu dețin fonduri suficiente. Urmează apoi cei care nu au încredere în instituțiile financiare, apoi cei care considera că aceste servicii financiare sunt prea costisitoare, iar alții spun că instituția financiară este prea departe. A scăzut și numărul de agenții bancare de la 35 la suta de mii de locuitori în 2011 la 21 de agenții la suta de mii de locuitori. De asemenea, numărul ATM-urilor la suta de mii de locuitori a scăzut de la 64 la 62. …. Florian Neagu: Ne-am uitat la principalele cauze care au generat crize sistemice în ultimele decenii, în ultimii 100 de ani. Pe mapamond, nu doar în România. Și au rezultat circa cinci factori care trebuie monitorizați și gestionați. Primul lucru e legat de creșterea excesivă a creditării și a îndatorării. Care nu de puține ori a dus la probleme în întregul sistem financiar. Al doilea factor- probleme de lichiditate. Vedem cazul băncilor care au căzut în SUA din această cauză. Problema asta a lichidității capătă o importanță tot mai mare. În al treilea rând, e problema hazardului moral. Unele bănci sunt atât de mari încât sunt convinse că Statele nu le vor lăsa să cadă. Dar asta induce o problemă de hazard moral în sistem. De aceea, de exemplu, pentru bănci de acest fel s-au aplicat niște amortizoare de capital suplimentar . …. Ca să rezum, economisirea populației prin decizii și forțe proprii, prin resurse proprii nu a cunoscut vreo schimbare semnificativă. Pe de altă parte, economisirea prin efectul legii, acele fonduri, acele contribuții la Pilonul II sau III nu numai că au o dublare ca pondere, dar și sumele încep să fie consistente. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Blidul ministrului Boloș. De ce am pune bănuțul? …. Problema nu este așadar, nici moral, nici economic, dacă ceea ce propune dl Boloș este corect pe partea de sporire a forței bănuțului prin asocierea cu alți bănuți. Și când vrem să facem cadou unui membru al unui grup, la muncă, între prieteni, este cu mult mai eficient ca toți să pună nişte bani și să fie cumpărat ceva mai important, din care sărbătoritul chiar să înțeleagă ceva, decât să vină fiecare cu mizilicul lui. E firesc ca România să aibă oroare de cooperative după trauma comunistă, dar realitatea este că nu poți face agricultură eficientă economic pe suprafețe mici, după cum nu rezolvi mare lucru dacă fiecare își vinde doar mărul și căpșuna lui. Problema e la celălalt capăt. „Când toți bănuții din acel blid, din acea farfurie, se strâng, cu suma aceea poți să faci ceva”, spune ministrul Boloș. Ce anume e acel “ceva”? În care “ceva” vor fi investiți bănuții din blid? Întrebarea este valabilă și pentru cei colectați până acum. Pentru că marea problemă a contribuabilului român nu este că dă, nici măcar cât dă, ci faptul că mai nimic din ceea ce dă nu i se întoarce. Școala, spitalele, drumurile, serviciile publice sunt mizerabile. Investițiile publice sunt cel mai adesea scandaloase, prin preț și/sau calitate. Presa nu prididește să scrie despre tunuri de toate felurile, despre jafuri continue, dar și despre risipirea din incompetență a bănuțului colectat în blid, pe care, mult sau puțin, omul îl muncește din greu lună de lună. Din blid se dădeau între 5 și 7 mii de lei/lună/pacient din azilele groazei. Din blid (și banul european e public), au fost luate BMW-urile rachetă ale poliției, dar și bastoanele cu electroșocuri defecte, din blid sunt făcute autostrăzile care se surpă și tot așa. Din blid sunt plătite salarii tot mai mari pentru bugetari tot mai mulți, mai ineficienți, mai incompetenți, în mare măsură clienți politici. Solidaritate “de blid” cu ei? …. Cum nu vedem nici reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat pentru care PSD îi dădea mandat actualului premier înainte de rotativă. De ce a ajuns Guvernul din nou cu blidul întins către oameni? De ce vrea să crească taxele? Pentru că își bate joc sistematic de banii pe care îi colectează deja, așa cum își va bate joc și de cei pe care îi va colecta în viitor. Banul din blid este unul pe care omul nu simte că îl investește în dezvoltarea țării, într-o viață mai bună, ci este un ban de care este jefuit și de pe urma căruia nu are niciun beneficiu. Și atunci, de ce să-l dea? ….Cum să impui sau să cerșești bani în plus de la bun platnici când tu nu deranjezi cu nimic rău-platnicii, când evaziunea e imensă și protejată politic? ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Daniel Daianu: Datorii publice în creștere: de ce piețele nu reacționează cu vehemență? Sustenabilitatea datoriilor publice este o preocupare în multe țări. În SUA, pivotul economic al lumii dezvoltate, datoria publică a depășit 130% din PIB și provoacă dezbateri aprinse, inclusiv în Congres. În UE, criza financiară, pandemia și tranziția energetică (cu efecte amplificate de războiul din Ucraina) au făcut ca datoriile publice să crească mult în nu puține țări; sunt state în zona euro (Grecia, Italia, Franta, Belgia, Cipru, Spania, Portugalia) ale căror datorii sunt peste 100% din PIB. …. Tabloul general actual este definit de datorii publice in crestere, sau la niveluri foarte inalte in numeroase state si de intarirea puternica, chiar agresiva, a politicilor monetare de catre banci centrale mari (FED, BCE, BoE, BoJ), ceea ce influenteaza conditiile monetare pe piete internationale si costul finantarilor. In nu putine tari exista o situatie complicata a sistemelor publice de pensii, ce reprezinta “pasive ascunse” pentru bugetele publice. Cum cheltuieli de aparare cresc in conditiile razboiului din Ucraina si ale acutizarii confruntarilor geopolitice, presiunea pe bugete publice se accentueaza; in Romania, cheltuielilor de aparare li s-au alocat un plus de 7,5 miliarde lei (0,5% din PIB) in 2023 fata de 2022. Sunt de luat in calcul si efecte nefaste ale schimbarilor de clima, care obliga guvernele sa aloce resurse suplimentare pentru a face fata la stari de urgenta repetate. Ce se intampla in aceasta vara in Europa (cu cele mai inalte temperaturi consemnate in ultimele sute de ani) graieste in mod elocvent. …. O intrebare legitima este de pus: de ce pietele nu reactioneaza cu vehementa la cresterea datoriilor publice in foarte multe economii Pot fi avansate cateva supozitii in acest sens: – SUA, in pofida unei datorii publice superioara chiar nivelului de imediat dupa al doilea razboi mondial, au cea mai puternica economie a lumii si parca trag un “tren” mondial al indatorarii; – datoriile publice din tari puternic dezvoltate sunt un reper pentru dinamica datoriilor in lume; se poate vorbi aici de un efect de obscurizare a cazurilor cu vulnerabilitati majore (ex: Romania are de pilda un deficit bugetar structural mare, intre cele mai inalte din UE); – exista o goana in lume dupa active sigure (safe assets), iar obligatiuni ale economiilor dezvoltate mari ofera asemenea active. Aurul intra in discutie, dar nu reduce din statutul hartiilor de valoare emise, in principal, de trezoreria americana, al obligatiunilor comune ale UE (desi acestea din urma sunt limitate); – in conditii de razboi si confruntari geopolitice creste atractivitatea plasamentelor in “safe havens”, iar economia americana, unele economiie europene, sunt destinatii preferate; – economiile dezvoltate/bogate au avutii nationale ce le ofera un avantaj mare; au in plus active externe (investitii in alte tari) ce reprezinta atuuri; – institutiile financiare internationale opereaza intr-un mod ce incearca sa salvgardeze sistemul financiar global; in acest sistem, SUA si G-7 (grupul celor 7 tari puternic industrializate) au un rol major, care s-a vazut si in timpul crizei financiare izbucnite in 2008. Atunci banci centrale mari si guvernele din G-7 au colaborat pentru a preveni un colaps al sistemului financiar global. Chiar daca China si alte tari (din BRICS) incearca sa construiasca o alternativa la regimul financiar international consacrat dupa al doilea razboi mondial, preeminenta G-7 nu poate fi contestata; – falimentele unor banci in SUA in aceasta primavara, ca si preluarea fortata a Credit Suisse de catre UBS (la indemnul guvernului federal de la Berna) arata ca autoritatile centrale sunt gata sa intervina oricand situatia se strica serios, cu efecte vizibile de contagiune; aceste interventii dau un fel de garantie pietelor vizavi de un posibil colaps in lant; …. Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majora, care nu poate fi intretinuta la nesfarsit. In anii urmatori, Romania va iesi in relief iar prin deficitul bugetar daca nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pietele vor reactiona, posibil nervos, bonitatea financiara va fi lovita. De aceea, guvernul trebuie sa adopte masuri care sa inverseze dinamica deficitului bugetar ce se indreapta catre 7% din PIB in acest an. Daca s-ar obtine un deficit semnificativ mai jos in 2023 fata de 2022 (cand a fost de 6,2,% din PIB in metodologie europeana, ESA), chiar daca sensibil peste 4,4% din PIB (tinta devenita nerealista acum), este de prezumat ca pietele nu vor reactiona in mod nervos. Aceasta mai ales daca se va percepe ca tendinta deficitului se modifica prin masuri de corectie, ca deficitul va continua sa scada in 2024. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“PNRR: Am ratat 30 de jaloane în 2023. Ce a solicitat Comisia, ce au făcut guvernele României …. La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR. Ce (mai) e de negociat în PNRR Revenind la avertismentul premierului Ciolacu, renegocierea PNRR vizează două mari capitole: – Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.. – Planul privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România. … Cum ambele probleme care vizează modificări PNRR au fost transmise de mult timp autorităților române, recomandarea Comisiei Europene a fost ca planurile de modificare să fie transmise la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023, pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta. România însă a avut alte priorități – PNL și PSD se pregăteau de rotația guvernamentală. În consecință, niciunul dintre cele 2 planuri nu au fost depuse oficial la Bruxelles, deși discuții informale au avut loc, în special pe componenta RePowerEU. …. În discuțiile informale, oficialii Comisiei au respins majoritatea propunerilor și au sugerat Guvernului să aloce majoritatea banilor proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor. În ciuda acestor recomandări, România încearcă și azi să meargă mai departe, fără șanse, tot cu canalele de irigații propuse de Petre Daea (”reconvertite” ecologic cu plasarea de panouri solare peste acestea pentru producere de energie verde) și cu finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate. …. A treia cerere de plată oricum nu poate fi depusă până ce CCR nu se pronunță pe noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere. Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele Bruxelles. …. Două reforme majore ce trebuiau făcute în prima jumătate a anului nu s-au realizat: noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. În legătură cu acestea, noul ministru al Muncii a anunțat sâmbătă că săptămâna viitoare începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială. Mai lipsesc două reforme: modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care s-a anunțat că dezbaterile încep abia în toamnă deși trebuia aprobat în primăvară. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Casa este visul legitim al omului, dar „dezvoltatorii” își respectă clienții doar dacă protejează spațiul verde din orașe Oriunde zărește un hectar de clorofilă, „dezvoltatorul” român imaginează pe dată un balet mecanic de excavatoare și macarale menit să-l distrugă. Ceea ce le putem cere e să aibă generozitatea de a le propune clienților un habitat în care le-ar face și lor plăcere să trăiască. …. Oriunde ne-am deplasa în România, această moștenire cenușie și lipsită de personalitate ne zgârie retina, cu atât mai mult cu cât – în ciuda „împachetării termice” și a recentelor fațade policrome – blocurile făcute în anii socialismului au îmbătrânit urât. …. De ce este casa individuală visul legitim al omului liber? Pentru că-ți reflectă gusturile și starea materială, te protejează de intemperii prin confortul complex al vieții moderne și îți dă voie să respiri aer curat, la umbra unor flori și copaci de care te bucuri zilnic, împreună cu familia imediată. Din păcate, acest ideal mic-burghez a fost limitat în România postcomunistă nu doar de lipsa relativă a banilor (nu oricine poate obține credit bancar ipotecar), ci și de febra capitalistă a „dezvoltatorilor” (alintați cu formula: „rechini imobiliari”) care n-au precupețit nicio mită sau abuz cu avocatul de mână pentru a betona tot ce ating: pentru acești actori economici, „spațiul verde” (fie natural, fie construit, ca parcuri urbane) reprezintă doar o piedică enervantă în calea maximizării profitului. …. Oriunde zărește un hectar de clorofilă, „dezvoltatorul” imaginează pe dată un balet mecanic de excavatoare și macarale menit să-l distrugă. De fapt, reproducem defazat ce a trăit Occidentul din anii 30 până spre anii 80: am reluat filosofia constructivă „brutalistă”, fără să ne pese de cea strict contemporană care – cu excepția Asiei și a petro-monarhiilor din Golful Persic – a renunțat la obsesia înălțimii și înverzește clădirile (de pe terase până la pereții exteriori). .. Mai ales la București avem nevoie de echilibru între abordarea maximalistă a primarului general și insensibilitatea ecologică a majorității dezvoltatorilor. Eu unul consider că grija dlui Nicușor Dan față de vechiul București ne ajută să înțelegem că venim totuși de undeva, nu de nicăieri. Protecția patrimoniului rămâne prioritatea tuturor edililor europeni și exprimă cel mai bine identitățile naționale, cu folos pentru localnici și spre bucuria turiștilor. Trebuie să insistăm pe separația dintre edificiile de birouri și spațiile urbane verzi, cu case la dimensiune umană. .... Citim zilnic știri despre ambiția autohtonă a unor „orașe inteligente”. Pentru ca formula să aibă acoperire, e nevoie de un dialog sistematic între edili și dezvoltatori, nu de fente ilegale, acuzații reciproce și surditate bățoasă, plimbată prin tribunale. Tot ce le cerem celor îmbogățiți din investiții imobiliare e să aibă generozitatea de a le propune clienților un habitat în care le-ar face și lor plăcere să trăiască. …..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Deschideți școlile pentru copii: sărăcia îi pierde pe drum și am ajuns să-i vedem doar în statisticile de la examene .… – România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020. – Sărăcia și riscul de excluziune socială au repercusiuni asupra șanselor copiilor vulnerabili de a obține o medie peste 5 la Evaluarea Națională. – La fel ca cele mai multe fenomene negative din domeniul educației, neparticiparea la învățământul preșcolar afectează în mod disproporționat copiii din mediul rural, rata de înscriere în învățământul preșcolar la vârsta de 5 ani situându-se la 87,8% în cazul copiilor de la orașe, față de doar 80,9% în cazul celor de la sate. – 79% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de sărăcie, iar în 2020, 51% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au frecventat școli în care „toți colegii sau majoritatea colegilor sunt romi”. – Organizația Salvați Copiii România anunță extinderea programului de educație remedială estivală pentru copiii vulnerabili și deschiderea grădinițelor estivale, ajunse la cea de-a 26-a ediție. …. Rezultatele la Evaluarea Națională arată disparitățile cronice din educație și corelația directă între riscul de sărăcie și excluziune socială și notele obținute de copiii vulnerabili: în mediul rural, de pildă, aproape 40% dintre copii nu au reușit o medie de 5, media națională a celor care au luat peste 5 fiind de aproximativ 75%. Salvați Copiii România intensifică programul de educație remedială în timpul verii și solicită Ministerului Educației să colecteze și să analizeze și date care să reflecte impactul statutului socio-economic al familiei asupra rezultatelor la testările naționale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin și compensare a dezavantajelor. …” Integral: https://spotmedia.ro
“Praznicul exilului: în 10 ani am pierdut definitiv populația unui județ. De ce se pleacă masiv tocmai într-o perioadă în care, teoretic, ar merita din plin să trăiești aici? Pe cât suntem de colectiviști în instituții, în sensul că ne grupăm pe clanuri și ne susținem (doar) rudele, pe atât suntem de individualiști când vine vorba despre țară. În ultimii 10 ani, România a pierdut, prin emigrare definitivă, populația unui județ de mărime medie: circa 500.000 de oameni. Însă numerele nu ne ajută niciodată să interiorizăm vidul. De aceea, vă propun să ne imaginăm că, de mâine, un județ al țării noastre ar fi complet depopulat: orașe tăcute, sate pustii, animale hălăduind prin curți și peste dealuri. Și nici un om pe stradă. Nici un om pe uliță. Nimeni în case, nimeni în blocuri, nicăieri în județ. …. Cum se explică, totuși, paradoxul că România suferă cea mai amplă părăsire în cel mai propice moment al istoriei sale? De ce se pleacă masiv tocmai într-o perioadă în care, teoretic, ar merita din plin să trăiești aici? De ce sute de mii de români din pătura cea mai dinamică aleg exilul când, teoretic, dispun de varii posibilități de a se împlini la ei acasă? În urmă cu câțiva ani, am făcut un experiment: am rugat o seamă de tineri stabiliți în Occident să scrie de ce au emigrat și în ce condiții s-ar mai întoarce. Din textele lor am extras atunci următoarele tipare: 1) România nu oferă posibilități și aventură, fiindcă aici se cultivă obediența și înregimentarea; 2) în România sunt tot mai puțini mentori, persoane răbdătoare care să te ia sub aripă și care să te învețe ceea ce știu fără să te umilească; 3) România nu asigură concurență onestă: avem dovezi nenumărate că, într-un mediu neviciat de corupție, tinerii români înfloresc; 4) România te judecă și te trage în jos: când găsesc un spațiu unde nu resimt atâta mâncătorie, românii se liniștesc și se așază în propria matcă; 5) România, prin liderii săi, nu știe ce să le ceară cetățenilor săi, de la studenții care vibrează de energie până la pensionarii care se simt încă în putere. …. Informația de la început, cu pierderea definitivă a populației unui județ în decurs de 10 ani, provine dintr-un amplu studiu derulat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Din același studiu reiese încă un aspect relevant: în țările de adopție, românii sunt mai dispuși decât alte nații să accepte joburi aflate sub nivelul lor de competență. Ce înseamnă acest lucru? Dorința de a rămâne acolo este mai mare decât nevoia de împlinire a propriului potențial. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Săvulescu, maestrul falsurilor. În România fura terenuri de la bătrâne. În Italia stă într-o ruină În România a fost condamnat pentru că a măsluit acte pentru a pune mâna pe un milion de metri pătrați de terenuri retrocedate ilegal. În Italia a rămas maestrul falsurilor, declarându-și rezidența într-o casă dărăpănată. …. A fost condamnat la 5 ani și șase luni de închisoare cu executare. A fugit mai întâi în Grecia, după care, în Italia. Unde s-a și stabilit. Și unde niște judecători au aplecat urechea la pledoaria avocaților săi. Care i-au rugat să nu-l trimită pe fercheșul Săvulescu în pușcăriile din România. …. În ce oraș să fugă un dandy de București? Cu soție fotomodel. Cetățean elvețian. Cărora nici o haină scumpă, nici o masă cu delicatesuri nu le sunt străine. Milano. Una din capitalele mondiale ale industriei de fashion a fost aleasă ca destinație finală a refugiului pentru cetățeanul român, Dragoș Săvulescu. În România purta mândra etichetă de om de afaceri. Cu gusturi fine, cu mașini scumpe, cu vacanțe pe insule private. ….Conform sentinței dată de judecătorii din România, Săvulescu a furat terenurile unor bătrâne pe moarte. Făcea parte dintr-un grup infracțional organizat care a pus mâna pe 980.000 de metri pătrați de teren din domeniul public al statului. În mod ilegal, prin falsuri grosolane făcute timp de 12 ani. Terenuri luate pe doi lei care, trecute prin câteva vânzări succesive, ajungeau, în final, la cine trebuie. Care fie le vindea la prețul corect, fie începea să construiască pe aceste terenuri. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Baconschi îi răspunde preotului Calistrat, care susține că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii: „Nu, părinte, nu Dumnezeu e prost!” Teologul Teodor Baconschi, una dintre vocile conservatoare din România și apărător al BOR, îi dă o replică dură preotului Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași), care a susținut că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii. …. Preotul Calistrat Chifan a făcut aceste declarații într-o emisiune la bzi.ro. – „Ai citit în Scriptură ce înseamnă zeciuiala? Că 10% din ce câștigi trebuie să dai la biserică? – Ei, acuma, mă ascultă: cât a costat rochia miresei? 2.000 – 3.000 euro, da? Cât înseamnă? 150 de milioane…Cât a costa muzica? 100 de milioane… Cât a costat fotografia? 50 de milioane… – Cât a costat coregrafia? 100 de milioane… Cât a costat tot aici, ce aveți voi, șampanii, mese, povești? Zic cel puțin 20.000 de euro i-ați tocat. Înmulțește 10% și trece-mi în cont sau pune-mi în plic! – „Părinte, dumneata te auzi ce vorbești?” – Păi, eu zic, eu nu înțeleg un lucru: l-ați luat pe Dumnezeu de prost? …. Teologul Teodor Baconschi, una dintre vocile conservatoare din România și apărător al BOR, i-a răspuns preotului printr-un mesaj postat pe Facebook: – „Călugărul acela, Calistrat – care lua la pumni enoriașele prin curtea sfântului lăcaș – a declarat recent că românii ar trebui să doneze Bisericii 10% din ce câștigă la nunți. Asta mai treacă meargă: zeciuiala e un obicei vechi-testamentar reluat în unele culte protestante, pentru susținerea ”templului”. – M-a înlemnit însă de admirație intelectuală argumentul ”teologic” fabricat de preacuviosul pugilist: ”Credeți că Dumnezeu e prost?”. Nu, părinte, nu Dumnezeu e prost!”. Printre cei care comentează la mesajul lui Baconschi este și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu: ”„Teologia” financiară vs teologia trinitară”. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Patriarhul îl afurisește pe Calistrat: 10% din darul de nuntă e puțin! Corect e minim 25%! Patriarhul Daniel a avut o ieșire rară în public, ca reacție la declarațiile părintelui Calistrat, care a spus că 10% din darul de nuntă ar trebui să meargă la biserică. Înaltul ierarh l-a criticat pe naivul stareț explicând că strică piața cu sumele astea. „Se vede că nu prea e umblat prin lume popa ăsta. Păi vine omul la tine, să-l cununi în fața lui Dumnezeu, clar că i-e frică de existența acestui Dumnezeu, oricât o face el pe viteazu’. Altfel de ce-ar face-o, dacă e bărbat îl doare-n cur de ce zi neamurile. Așa că trebuie să-i iei minim 25%, ce naiba, e marketing de spaimă, se practică în occident de ani de zile. Nu vezi că e plin de companii farmaceutice care vând vitamine și creme pentru ăia care-s speriați că îmbătrânesc? Sunt plini de bani. Nu-l mai lăsați pe ăla să vorbească, ne strică tot biznisul”, a solicitat patriarhul Sfântului Sinod. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Blidul ministrului Boloș. De ce am pune bănuțul? …. Problema nu este așadar, nici moral, nici economic, dacă ceea ce propune dl Boloș este corect pe partea de sporire a forței bănuțului prin asocierea cu alți bănuți. Și când vrem să facem cadou unui membru al unui grup, la muncă, între prieteni, este cu mult mai eficient ca toți să pună nişte bani și să fie cumpărat ceva mai important, din care sărbătoritul chiar să înțeleagă ceva, decât să vină fiecare cu mizilicul lui. E firesc ca România să aibă oroare de cooperative după trauma comunistă, dar realitatea este că nu poți face agricultură eficientă economic pe suprafețe mici, după cum nu rezolvi mare lucru dacă fiecare își vinde doar mărul și căpșuna lui. Problema e la celălalt capăt. „Când toți bănuții din acel blid, din acea farfurie, se strâng, cu suma aceea poți să faci ceva”, spune ministrul Boloș. Ce anume e acel “ceva”? În care “ceva” vor fi investiți bănuții din blid? Întrebarea este valabilă și pentru cei colectați până acum. Pentru că marea problemă a contribuabilului român nu este că dă, nici măcar cât dă, ci faptul că mai nimic din ceea ce dă nu i se întoarce. Școala, spitalele, drumurile, serviciile publice sunt mizerabile. Investițiile publice sunt cel mai adesea scandaloase, prin preț și/sau calitate. Presa nu prididește să scrie despre tunuri de toate felurile, despre jafuri continue, dar și despre risipirea din incompetență a bănuțului colectat în blid, pe care, mult sau puțin, omul îl muncește din greu lună de lună. Din blid se dădeau între 5 și 7 mii de lei/lună/pacient din azilele groazei. Din blid (și banul european e public), au fost luate BMW-urile rachetă ale poliției, dar și bastoanele cu electroșocuri defecte, din blid sunt făcute autostrăzile care se surpă și tot așa. Din blid sunt plătite salarii tot mai mari pentru bugetari tot mai mulți, mai ineficienți, mai incompetenți, în mare măsură clienți politici. Solidaritate “de blid” cu ei? …. Cum nu vedem nici reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat pentru care PSD îi dădea mandat actualului premier înainte de rotativă. De ce a ajuns Guvernul din nou cu blidul întins către oameni? De ce vrea să crească taxele? Pentru că își bate joc sistematic de banii pe care îi colectează deja, așa cum își va bate joc și de cei pe care îi va colecta în viitor. Banul din blid este unul pe care omul nu simte că îl investește în dezvoltarea țării, într-o viață mai bună, ci este un ban de care este jefuit și de pe urma căruia nu are niciun beneficiu. Și atunci, de ce să-l dea? ….Cum să impui sau să cerșești bani în plus de la bun platnici când tu nu deranjezi cu nimic rău-platnicii, când evaziunea e imensă și protejată politic? ….” Integral: https://spotmedia.ro
“PNRR: Am ratat 30 de jaloane în 2023. Ce a solicitat Comisia, ce au făcut guvernele României …. La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR. Ce (mai) e de negociat în PNRR Revenind la avertismentul premierului Ciolacu, renegocierea PNRR vizează două mari capitole: – Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.. – Planul privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România. … Cum ambele probleme care vizează modificări PNRR au fost transmise de mult timp autorităților române, recomandarea Comisiei Europene a fost ca planurile de modificare să fie transmise la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023, pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta. România însă a avut alte priorități – PNL și PSD se pregăteau de rotația guvernamentală. În consecință, niciunul dintre cele 2 planuri nu au fost depuse oficial la Bruxelles, deși discuții informale au avut loc, în special pe componenta RePowerEU. …. În discuțiile informale, oficialii Comisiei au respins majoritatea propunerilor și au sugerat Guvernului să aloce majoritatea banilor proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor. În ciuda acestor recomandări, România încearcă și azi să meargă mai departe, fără șanse, tot cu canalele de irigații propuse de Petre Daea (”reconvertite” ecologic cu plasarea de panouri solare peste acestea pentru producere de energie verde) și cu finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate. …. A treia cerere de plată oricum nu poate fi depusă până ce CCR nu se pronunță pe noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere. Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele Bruxelles. …. Două reforme majore ce trebuiau făcute în prima jumătate a anului nu s-au realizat: noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. În legătură cu acestea, noul ministru al Muncii a anunțat sâmbătă că săptămâna viitoare începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială. Mai lipsesc două reforme: modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care s-a anunțat că dezbaterile încep abia în toamnă deși trebuia aprobat în primăvară. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Deschideți școlile pentru copii: sărăcia îi pierde pe drum și am ajuns să-i vedem doar în statisticile de la examene .… – România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020. – Sărăcia și riscul de excluziune socială au repercusiuni asupra șanselor copiilor vulnerabili de a obține o medie peste 5 la Evaluarea Națională. – La fel ca cele mai multe fenomene negative din domeniul educației, neparticiparea la învățământul preșcolar afectează în mod disproporționat copiii din mediul rural, rata de înscriere în învățământul preșcolar la vârsta de 5 ani situându-se la 87,8% în cazul copiilor de la orașe, față de doar 80,9% în cazul celor de la sate. – 79% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de sărăcie, iar în 2020, 51% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au frecventat școli în care „toți colegii sau majoritatea colegilor sunt romi”. – Organizația Salvați Copiii România anunță extinderea programului de educație remedială estivală pentru copiii vulnerabili și deschiderea grădinițelor estivale, ajunse la cea de-a 26-a ediție. …. Rezultatele la Evaluarea Națională arată disparitățile cronice din educație și corelația directă între riscul de sărăcie și excluziune socială și notele obținute de copiii vulnerabili: în mediul rural, de pildă, aproape 40% dintre copii nu au reușit o medie de 5, media națională a celor care au luat peste 5 fiind de aproximativ 75%. Salvați Copiii România intensifică programul de educație remedială în timpul verii și solicită Ministerului Educației să colecteze și să analizeze și date care să reflecte impactul statutului socio-economic al familiei asupra rezultatelor la testările naționale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin și compensare a dezavantajelor. …” Integral: https://spotmedia.ro
“Baconschi îi răspunde preotului Calistrat, care susține că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii: „Nu, părinte, nu Dumnezeu e prost!” Teologul Teodor Baconschi, una dintre vocile conservatoare din România și apărător al BOR, îi dă o replică dură preotului Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași), care a susținut că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii. …. Preotul Calistrat Chifan a făcut aceste declarații într-o emisiune la bzi.ro. – „Ai citit în Scriptură ce înseamnă zeciuiala? Că 10% din ce câștigi trebuie să dai la biserică? – Ei, acuma, mă ascultă: cât a costat rochia miresei? 2.000 – 3.000 euro, da? Cât înseamnă? 150 de milioane…Cât a costa muzica? 100 de milioane… Cât a costat fotografia? 50 de milioane… – Cât a costat coregrafia? 100 de milioane… Cât a costat tot aici, ce aveți voi, șampanii, mese, povești? Zic cel puțin 20.000 de euro i-ați tocat. Înmulțește 10% și trece-mi în cont sau pune-mi în plic! – „Părinte, dumneata te auzi ce vorbești?” – Păi, eu zic, eu nu înțeleg un lucru: l-ați luat pe Dumnezeu de prost? …. Teologul Teodor Baconschi, una dintre vocile conservatoare din România și apărător al BOR, i-a răspuns preotului printr-un mesaj postat pe Facebook: – „Călugărul acela, Calistrat – care lua la pumni enoriașele prin curtea sfântului lăcaș – a declarat recent că românii ar trebui să doneze Bisericii 10% din ce câștigă la nunți. Asta mai treacă meargă: zeciuiala e un obicei vechi-testamentar reluat în unele culte protestante, pentru susținerea ”templului”. – M-a înlemnit însă de admirație intelectuală argumentul ”teologic” fabricat de preacuviosul pugilist: ”Credeți că Dumnezeu e prost?”. Nu, părinte, nu Dumnezeu e prost!”. Printre cei care comentează la mesajul lui Baconschi este și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu: ”„Teologia” financiară vs teologia trinitară”. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
]
“EXCLUSIV Dosarul Otopeni: Procurorii au descoperit un fișier numit ”viața e frumoasă” în care patronii duty-free-urilor notau cui au dat șpăgi de peste 7,5 milioane de lei / MOTIVARE De ce instanța a respins înțelegerile dintre inculpați și procurorul DNA / Pe cine a denunțat unul dintre ei ….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-dosarul-otopeni-procurorii-au-descoperit-un-fisier-numit-viata-e-frumoasa-in-care-patronii-duty-free-urilor-notau-cui-au-dat-spagi-de-peste-75-milioane-de-lei-motivare-d.html
” De ce atacul asupra porturilor ucrainene de la Dunăre este mai grav decât asupra portului Odesa. Cerealele s-au scumpit pe burse….”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/de-ce-atacul-asupra-porturilor-ucrainene-de-la-dunare-este-mai-grav-decat-asupra-portului-odesa-cerealele-s-au-scumpit-pe-burse-2437583
Buna ziua
Realitatea e alta.
Drona rusă a zburat scurt timp și deasupra teritoriului românesc.
Așa cum clar se vede in un video făcut de marinari români care erau pe partea ucraina a brațului Chilia. Mai jos ( in aval) de portul Reni dar tot pe partea ucraina.
Drona vine din stânga ( adică deasupra RO) , virează la dreapta (către Ucraina) și ataca in picaj .
https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26416890-video-explozii-granita-romania-atac-drone-asupra-portului-ucrainean-reni-dunare-cativa-kilometri-galati.htm
Vezi filmele din link dar și urcate pe YouTube.
Sigur va dispărea rapid filmarea.
Toți patrioții in frunte cu Iohannis tac chitic de chestia asta.
De , când unica strategie militara a fost și este : ” sa vina NATO să ne apere” , nu poți pretinde altceva de la niste nulități . Civile și militare.
Rapid batista pe țambal .
De aia au și ieșit ” ai noștri” să ne asigure cu articolul 5 din tratatul NATO.
Gargară că se caca pe ei.
Polonezii de ani de zile NU au urlat veci sa vina NATO să ai apere și se înarmează in draci. Ori fi ei mai prosti și noi mai patrioți , sau invers ? ☹️☹️