Revista Presei – 25 ianuarie.”Consum record de curent pentru iarna asta. România e cea mai scumpă piață spot de electricitate din Europa”
| 25/01/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei | 
 Buna dimineata intr-o zi de joi, 25 ianuarie! Codul galben de ninsori va fi valabil până in 26 ianuarie .In zona montană, la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări cu rafale de 80…100 km/h. De asemenea, va ninge viscolit, iar vizibilitatea va fi redusă. In Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și estul Munteniei vor fi precipitații mixte (ploi, lapoviță și ninsori) și mai ales în noaptea de miercuri spre joi (24/25 ianuarie) pe alocuri depuneri de polei. Vânt puternic va fi, local, și în Oltenia, Transilvania și Moldova, cu viteze în general de 45…55 km/h. Bucuresti: 7/1 gr.C.
Buna dimineata intr-o zi de joi, 25 ianuarie! Codul galben de ninsori va fi valabil până in 26 ianuarie .In zona montană, la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări cu rafale de 80…100 km/h. De asemenea, va ninge viscolit, iar vizibilitatea va fi redusă. In Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și estul Munteniei vor fi precipitații mixte (ploi, lapoviță și ninsori) și mai ales în noaptea de miercuri spre joi (24/25 ianuarie) pe alocuri depuneri de polei. Vânt puternic va fi, local, și în Oltenia, Transilvania și Moldova, cu viteze în general de 45…55 km/h. Bucuresti: 7/1 gr.C.:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/01/hepta5583308-scaled.jpg?resize=171%2C96&ssl=1) 
  “Consum record de curent pentru iarna asta. România e cea mai scumpă piață spot de electricitate din Europa  România este marți cea mai scumpă piață spot de electricitate din Europa, după ce frigul din ultimele zile a produs și cel mai mare consum de energie din această iarnă. Doar în Bulgaria și Grecia prețul energiei pentru ziua următoare (PZU) este marți mai mare de 100 euro/MWh, potrivit Profit.ro. Din datele analizate reiese că dacă în România, Bulgaria și Grecia prețul mediu al energiei livrate era marți de 100,88 euro/MWh (502,6 lei/MWh, cu 52,6 lei peste cel reglementat), în Germania a fost de aproape două ori mai mic, de 52 de euro/MWh, iar în Franța de 57 de euro/MWh. ….Luni, în jurul orei 09:00, consumul instantaneu se ridica la 8.738 MW, iar producția la 7.654 MW, fiind importați peste 1.000 MW pentru acoperirea cererii interne…..” Integral: https://spotmedia.ro
“Consum record de curent pentru iarna asta. România e cea mai scumpă piață spot de electricitate din Europa  România este marți cea mai scumpă piață spot de electricitate din Europa, după ce frigul din ultimele zile a produs și cel mai mare consum de energie din această iarnă. Doar în Bulgaria și Grecia prețul energiei pentru ziua următoare (PZU) este marți mai mare de 100 euro/MWh, potrivit Profit.ro. Din datele analizate reiese că dacă în România, Bulgaria și Grecia prețul mediu al energiei livrate era marți de 100,88 euro/MWh (502,6 lei/MWh, cu 52,6 lei peste cel reglementat), în Germania a fost de aproape două ori mai mic, de 52 de euro/MWh, iar în Franța de 57 de euro/MWh. ….Luni, în jurul orei 09:00, consumul instantaneu se ridica la 8.738 MW, iar producția la 7.654 MW, fiind importați peste 1.000 MW pentru acoperirea cererii interne…..” Integral: https://spotmedia.ro

“HARTĂ INTERACTIVĂ „Micile uniri” de care ducem lipsă / Noua geografie a creșterii economice La 165 de ani de la Mica Unire, dincolo de bucuria aniversării, poate ar trebui să punem pe agendă și alte „mici uniri” care în prezent ne lipsesc. Disparitățile sociale, economice și regionale fac ca după cei 165 de ani, să avem tot 4 Românii. Nu avem infrastructură rutieră care să lege Estul țării cu Vestul sau Nordul cu Sudul, avem printre cele mai mari inegalități salariale din Europa, nu ne-ar strica nici o „mică unire” administrativă, ca să nu mai vorbim de emigrare ca expresie a lipsei de speranță socială. …. De ce eșuează programele de țară elaborate de autorități? Econimistul șef al BNR, Valentin Lazea a explicat: „În 2016, la o vizită a Băncii Mondiale, s-au descoperit 365 de programe elaborate de autoritățile române zăcând prin diverse sertare, din care două treimi nu aveau prevăzut niciun buget. Apoi, în România trăim un context electoral cvasi-permanent. Dau exemplu strategia România competitivă, elaborată în anul 2016, sub egida Guvernului și a Academiei Române, cu măsuri clar identificate și clar bugetate, a fost rapid abandonată din cauza contextului electoral al acelui an. Sunt mai multe cauze pentru care nu reușim să generăm un proiect național. O primă cauză ar fi lipsa de respect pentru autorități, lipsă generată și obiectiv și subiectiv. Obiectiv, pentru că publicul a văzut desele schimbări de priorități. Imediat ce se schimbă guvernul se dau la o parte prioritățile vechi, apar altele noi sau chiar în același ciclu electoral, la prima remaniere se schimbă prioritățile. Ce e valabil azi, nu mai e valabil mâine”, spune Lazea. Un alt motiv: lipsa de solidaritate intra și inter instituțională. Aici avem o litanie întreagă de probleme pentru că un plan de țară presupune să ai empatie, empatie pentru instituții cu care nu vei avea niciodată de-a face, cu zone ale țării în care probabil nu vei ajunge, empatie între gulerele albe și gulerele albastre, între transilvăneni și olteni, între tineri și bătrâni și așa mai departe. Or noi în România am pierdut această noțiune de empatie și de solidaritate. România se caracterizează prin discrepanțe colosale la nivel teritorial, e de părere economistul șef al BNR. Al treilea motiv foarte important, desconsiderarea stimulentelor non-materiale. Dacă un proiect nu vine cu punguța de bani atașată nu este interesant. Nimeni nu se gândește că făcându-și treaba bine și nu pentru bani face o economie de timp și de nervi pentru sine și pentru toți concetățenii săi. Occidentalii au ajuns de mult la concluzia asta, că făcându-ți tu treaba, îți economisești timpul și nervii tăi și și pe ai celorlalți care își fac treaba bine, e de părere Lazea. În România creșterea economică e însoțită de creșterea inegalităților, nu de reducerea acestora, cum e în ate țări Al patrulea motiv, viziunea prevalentă pe termen scurt și foarte scurt, în sensul că întotdeauna dintr-un plan de țară se iau prima dată măsurile cele mai ușoare și mai populare, iar cele mai grele și cu efect pe termen lung sunt lăsate pentru mai târziu, explică Lazea. În plus, în România creșterea economică e însoțită de creșterea inegalităților, nu de reducerea acestora, ceea ce arată că la noi fie stabilizatorii automați nu funcționează fie sunt foarte vulnerabili”, …De remarcat că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București…..” Integral: https://www.hotnews.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/01/sporuri-pentru-proiecte-europene-luate-de-functionari-de-la-cj-constanta.jpg?resize=171%2C96&ssl=1) 
  “România pe ultimul loc în UE la colectarea TVA. „Nu se evaporă, pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva” VIDEO  România reprezintă un caz unic în Europa, fiind singurul stat care, în intervalul 2019 – 2021, a experimentat o creștere a decalajului dintre suma care ar trebui încasată de stat din colectarea TVA și ce este colectat în termeni reali, contrar tendințelor observate în restul țărilor europene. După atingerea unui nivel minim în 2018 de 32,7%, GAP-ul românesc a înregistrat o creștere de 4%. Această evoluție a avut loc într-un context în care au fost implementate sisteme precum AMEF, RO e-Factura, RO e-Transport și SAFT. ….Potrivit ultimelor date compilate de Uniunea Europeană în ianuarie 2024, gap-ul de conformare la TVA în România a rămas stabil și la cote ridicată perioada 2017-2021, într-un procent de aproximativ 36,7%, cea mai mare cotă înregistrată în UE-27, cu mici îmbunătățiri în anul 2022.  …. În momentul în care faci evaziune pe scară mare, apare și suspiciunea că un astfel de derapaj e foarte greu de pus la punct fără protecție politică, punctează economistul. „Ne facem că vrem să reducem gapul de TVA, dar dacă se poate nu pentru ai noștri. Să plătească mai mult ceilalți. Aici e greu de găsit dozajul potrivit. E bine că rămân banii la contribuabili, dar în momentul în care contribuabilii sunt privilegiații care au protecție politică, deja poate că nu e neapărat un lucru bun. Se distorsionează concurența și se încurcă astfel dezvoltarea unor firme care sunt corecte”, semnalează economistul. …..„Am văzut articole care spuneau că nu se poate, că 80-90% din veniturile bugetare merg pe salarii. Deci, în mod evident, nu putem reduce și problema devine astfel una de venituri. S-ar putea ca problema să fie că avem un aparat supra-dimensionat al statului român și dacă tot ne comparăm cu ce tare au redus gapul de TVA polonezii, să ne uităm un pic să vedem câți lucrători la stat există în Polonia. În momentul în care avem un stat care tot ce extrage de pe contribuabili în numele unor servicii publice este folosit pentru întreținerea unui aparat de stat pentru exercitarea propriei puteri și pentru extinderea sa continuă, deși se laudă că se va reduce, avem o problemă cu structura cheltuielilor publice”, a sugerat Radu Nechita. ….” Integral: https://ziare.com
 “România pe ultimul loc în UE la colectarea TVA. „Nu se evaporă, pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva” VIDEO  România reprezintă un caz unic în Europa, fiind singurul stat care, în intervalul 2019 – 2021, a experimentat o creștere a decalajului dintre suma care ar trebui încasată de stat din colectarea TVA și ce este colectat în termeni reali, contrar tendințelor observate în restul țărilor europene. După atingerea unui nivel minim în 2018 de 32,7%, GAP-ul românesc a înregistrat o creștere de 4%. Această evoluție a avut loc într-un context în care au fost implementate sisteme precum AMEF, RO e-Factura, RO e-Transport și SAFT. ….Potrivit ultimelor date compilate de Uniunea Europeană în ianuarie 2024, gap-ul de conformare la TVA în România a rămas stabil și la cote ridicată perioada 2017-2021, într-un procent de aproximativ 36,7%, cea mai mare cotă înregistrată în UE-27, cu mici îmbunătățiri în anul 2022.  …. În momentul în care faci evaziune pe scară mare, apare și suspiciunea că un astfel de derapaj e foarte greu de pus la punct fără protecție politică, punctează economistul. „Ne facem că vrem să reducem gapul de TVA, dar dacă se poate nu pentru ai noștri. Să plătească mai mult ceilalți. Aici e greu de găsit dozajul potrivit. E bine că rămân banii la contribuabili, dar în momentul în care contribuabilii sunt privilegiații care au protecție politică, deja poate că nu e neapărat un lucru bun. Se distorsionează concurența și se încurcă astfel dezvoltarea unor firme care sunt corecte”, semnalează economistul. …..„Am văzut articole care spuneau că nu se poate, că 80-90% din veniturile bugetare merg pe salarii. Deci, în mod evident, nu putem reduce și problema devine astfel una de venituri. S-ar putea ca problema să fie că avem un aparat supra-dimensionat al statului român și dacă tot ne comparăm cu ce tare au redus gapul de TVA polonezii, să ne uităm un pic să vedem câți lucrători la stat există în Polonia. În momentul în care avem un stat care tot ce extrage de pe contribuabili în numele unor servicii publice este folosit pentru întreținerea unui aparat de stat pentru exercitarea propriei puteri și pentru extinderea sa continuă, deși se laudă că se va reduce, avem o problemă cu structura cheltuielilor publice”, a sugerat Radu Nechita. ….” Integral: https://ziare.com “„Lăsați aici, că ne uităm…” 25 de mari fermieri vor să finanțeze construirea unui nou terminal în Portul Constanța. Guvernul nu le-a dat un răspuns   Un grup de 25 de mari antreprenori români din agricultură a propus Guvernului un proiect de finanțare a construirii unui nou terminal în Portul Constanța pentru exportul de cereale românești. În prezent exportul de cereale autohtone este colmatat în Portul Constanța, ca urmare a fluxului de cereale mai ieftine din Ucraina, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 expertul în agricultură și piețe agricole Cezar Gheorghe. El spune că antreprenorii nu au primit de la Guvern niciun răspuns referitor la propunerea lor privind finanțarea, din fonduri proprii, plus BERD, a unui nou terminal în Portul Constanța, în afară de replica: „Lăsați aici, că ne uităm…” „Fermierii mari, căci la ei mă refer acum, au tot interesul să își creeze și ei poarta lor de ieșire. Ei doresc să-și construiască poarta lor de ieșire. Oamenii vor să finanțeze, cu cifre între două și trei milioane euro, pe o perioadă de trei ani – vorbim de un grup de minimum 25 de fermieri – restul din surse BERD, să finanțeze construcția unui nou terminal. Însă toate încercările de deschidere a acestui subiect au rămas doar vorbe: Lăsați aici, că ne uităm”, a declarat Cezar Gheorghe. Cine ar trebui să aprobe acest proiect? „Ar trebui de sus, de la premier, Ministerul Transporturilor să aloce concesiunea ( pentru terenul necesar construirii terminalului – n.n.) și ANPC – Portul Constanța. Lipsește voința, dorința. Nu știu ce lipsește”, spune el. Un plan detaliat al noului terminal, care cuprinde inclusiv costuri fixe și variabile, venituri și cheltuieli, a ajuns, spune Cezar Gheorghe, pe masa guvernului. „Acel activ, dacă e românesc, va genera dividende pentru acționari în fiecare an. Și în momentul acela se liniștește totul. În concepția noastră, acest flux ucrainean de cereale nu are cum să se oprească. (Cine ar trebui să răspundă la această întrebare?) Premierul, în primul rând, să spună…. Noi avem un grup foarte mare de lucru, de inițiativă, cu 50 – 55 de mari fermieri care doresc să facă lucrul asta”, a continuat expertul în piețe agricole…..” Integral: https://republica.ro
“„Lăsați aici, că ne uităm…” 25 de mari fermieri vor să finanțeze construirea unui nou terminal în Portul Constanța. Guvernul nu le-a dat un răspuns   Un grup de 25 de mari antreprenori români din agricultură a propus Guvernului un proiect de finanțare a construirii unui nou terminal în Portul Constanța pentru exportul de cereale românești. În prezent exportul de cereale autohtone este colmatat în Portul Constanța, ca urmare a fluxului de cereale mai ieftine din Ucraina, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 expertul în agricultură și piețe agricole Cezar Gheorghe. El spune că antreprenorii nu au primit de la Guvern niciun răspuns referitor la propunerea lor privind finanțarea, din fonduri proprii, plus BERD, a unui nou terminal în Portul Constanța, în afară de replica: „Lăsați aici, că ne uităm…” „Fermierii mari, căci la ei mă refer acum, au tot interesul să își creeze și ei poarta lor de ieșire. Ei doresc să-și construiască poarta lor de ieșire. Oamenii vor să finanțeze, cu cifre între două și trei milioane euro, pe o perioadă de trei ani – vorbim de un grup de minimum 25 de fermieri – restul din surse BERD, să finanțeze construcția unui nou terminal. Însă toate încercările de deschidere a acestui subiect au rămas doar vorbe: Lăsați aici, că ne uităm”, a declarat Cezar Gheorghe. Cine ar trebui să aprobe acest proiect? „Ar trebui de sus, de la premier, Ministerul Transporturilor să aloce concesiunea ( pentru terenul necesar construirii terminalului – n.n.) și ANPC – Portul Constanța. Lipsește voința, dorința. Nu știu ce lipsește”, spune el. Un plan detaliat al noului terminal, care cuprinde inclusiv costuri fixe și variabile, venituri și cheltuieli, a ajuns, spune Cezar Gheorghe, pe masa guvernului. „Acel activ, dacă e românesc, va genera dividende pentru acționari în fiecare an. Și în momentul acela se liniștește totul. În concepția noastră, acest flux ucrainean de cereale nu are cum să se oprească. (Cine ar trebui să răspundă la această întrebare?) Premierul, în primul rând, să spună…. Noi avem un grup foarte mare de lucru, de inițiativă, cu 50 – 55 de mari fermieri care doresc să facă lucrul asta”, a continuat expertul în piețe agricole…..” Integral: https://republica.ro “Ajutorul de stat de 126 de milioane de euro de la guvern pentru firmele din porturi, aprobat de Comisia Europeana ….. Măsura, care respectă normele UE privind ajutoarele de stat, facilitează fluxurile comerciale înspre și dinspre Ucraina, în concordanță cu obiectivele planului de acțiune al UE pentru culoarele de solidaritate. România a notificat Comisiei planurile sale de a sprijini firmele care își desfășoară activitatea în anumite porturi din România să investească în instalații suplimentare de manipulare sau depozitare pentru prelucrarea mărfurilor care au fost deviate de la rutele lor comerciale normale din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a imposibilității de a folosi rutele directe de export maritim ale Ucrainei. Schema, cu un buget de 126 de milioane EUR (aproximativ 626 de milioane RON), se va derula până la 31 decembrie 2024. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor granturi de până la 10 milioane EUR pentru societățile de logistică ce își desfășoară activitatea în porturile maritime și interioare românești situate pe: (i) granița estică a UE (Constanța, Galați, Giurgiu); (ii) canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta Albă, Midia și Năvodari); (iii) canalul Sulina sau porturile „satelit” ale Constanței (Midia și Mangalia). Ajutorul nu poate depăși 10 milioane EUR pe beneficiar. Măsura va fi finanțată parțial din fondurile de coeziune ale UE și va contribui la funcționarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea fluxurilor comerciale înspre și dinspre Ucraina. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Ajutorul de stat de 126 de milioane de euro de la guvern pentru firmele din porturi, aprobat de Comisia Europeana ….. Măsura, care respectă normele UE privind ajutoarele de stat, facilitează fluxurile comerciale înspre și dinspre Ucraina, în concordanță cu obiectivele planului de acțiune al UE pentru culoarele de solidaritate. România a notificat Comisiei planurile sale de a sprijini firmele care își desfășoară activitatea în anumite porturi din România să investească în instalații suplimentare de manipulare sau depozitare pentru prelucrarea mărfurilor care au fost deviate de la rutele lor comerciale normale din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a imposibilității de a folosi rutele directe de export maritim ale Ucrainei. Schema, cu un buget de 126 de milioane EUR (aproximativ 626 de milioane RON), se va derula până la 31 decembrie 2024. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor granturi de până la 10 milioane EUR pentru societățile de logistică ce își desfășoară activitatea în porturile maritime și interioare românești situate pe: (i) granița estică a UE (Constanța, Galați, Giurgiu); (ii) canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta Albă, Midia și Năvodari); (iii) canalul Sulina sau porturile „satelit” ale Constanței (Midia și Mangalia). Ajutorul nu poate depăși 10 milioane EUR pe beneficiar. Măsura va fi finanțată parțial din fondurile de coeziune ale UE și va contribui la funcționarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea fluxurilor comerciale înspre și dinspre Ucraina. ….” Integral: https://www.g4media.ro
 “Câte mașini Bentley, Rolls Royce, Lamborghini și
“Câte mașini Bentley, Rolls Royce, Lamborghini și 

“Fiță de miliardar. Țiriac l-a adus pe Salt Bae să-i dea cu sare în fața casei Pentru că zăpada nu face discriminare și cade în aceeași măsură și în fața unui bloc din Rahova, și în curtea vilei unui miliardar, Ion Țiriac s-a trezit și el, ca tot românul, cu multă zăpadă pe cap. Diferența este că miliardarul nu pune mâna pe lopată, ca românul de rând, ci pe telefon. El l-a sunat pe Salt Bae, probabil cel mai celebru aruncător de sare al planetei, și l-a convins să vină în București și să-i dea cu sare în fața vilei. Salt Bae a acceptat imediat și a adus o sare specială cu el. Ajuns în fața vilei lui Țiriac, primele cuvinte ale lui Salt Bae au fost „Cine v-a dat cu sare aici n-a fost meșter bun.” Prestația lui nu s-a ridicat însă la înălțimea așteptărilor. „I-a luat cinci ore ca să dea cu sare pe câțiva metri pătrați”, s-a plâns Ion Țiriac. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
 ]
 ] 
		
	

“Candidatul anunțat de PNL la Primăria Sectorului 1: fost ofițer SRI și șef de cabinet al lui Eduard Hellvig
PNL a anunțat că deputatul George Tuță va fi candidatul partidului pentru funcția de primar al Sectorului 1. În prezent, el este președintele PNL Sector 1 și șeful Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizare şi viitorul muncii.În vârstă de 39 de ani, Tuță a fost ofițer SRI și șef de cabinet al lui Eduard Hellvig, fostul șef al Serviciului Român de Informații, potrivit G4Media. În 2020, a fost ales parlamentar de Ilfov, fiind sprijinit de Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov.Înainte de a fi parlamentar, Tuță a fost asistent de europarla….”
https://ziare.com/alegeri-2024-romania/alegeri-2024-george-tuta-fost-ofiter-sri-candidat-pnl-primaria-sectorului-1-1849225
Cu T sau cu P?… 😁
“Modulul spaţial japonez a aselenizat cu un grad foarte mare de precizie, la aproximativ 55 de metri de ținta sa
….Prin urmare, obiectivul de asolizare a modulului la mai puţin de 100 de metri de ţinta sa, în comparaţie cu câţiva kilometri, în general, pentru misiunile lunare, a fost atins.
JAXA a publicat joi, de asemenea, primele imagini cu această alunizare, care a reprezentat o realizare inedită pentru Japonia, devenită cea de-a cincea ţară din lume care a reuşit să plaseze cu succes un vehicul spaţial pe satelitul natural al Terrei după Statele Unite, URSS, China şi India…..”
https://www.g4media.ro/modulul-spatial-japonez-a-aselenizat-cu-un-grad-foarte-mare-de-precizie-la-aproximativ-55-de-metri-de-tinta-sa.html
“Nicolae Ciucă susține că procesele penale de corupție ale lui Mihai Chirica şi Costel Alexe nu afectează imaginea partidului
Mihai Chirica și Costel Alexe sunt trimiși în judecată în dosare de corupție, dar, în ciuda acestui lucru, PNL îi susține pe cei doi la alegerile locale din acest an…..”
https://www.g4media.ro/nicolae-ciuca-sustine-ca-procesele-penale-de-coruptie-ale-lui-mihai-chirica-si-costel-alexe-nu-afecteaza-imaginea-partidului.html
“Facturile umflate ale românilor la gaze și electricitate față de restul Europei. De ce prețurile diferă foarte mult, deși plafonarea ar trebui să fie uniformă
….Pe fondul Ordonanței de Urgență nr. 27/2022 (cu completările și modificările ulterioare) plafonarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică a fost prelungită în România până la finalul lunii martie 2025.Decizia a produs valuri de nemulțumiri în rândul analiștilor și a experților în domeniu care au sesizat faptul că guvernul continuă să mențină plafoanele stabilite în 2022, deși prețurile pe piețele internaționale au scăzut considerabil, determinând costuri ridicate artificial în lanțul de producție și furnizare. Contextul mai larg pe plan extern este dat de reducerea livrărilor de gaz de către Gazprom și dependența UE de furnizori externi, însă o analiză mai apropiată arată și că, deși UE a aplicat plafoane uniforme (și le-a extins în paralel cu statele membre), sistemele de taxare și mai ales subvențiile acordate de fiecare stat sectorului energetic au determinat ca facturile consumatorilor să difere substanțial de la stat la stat. Mai mult, menținerea plafoanelor nu mai corespunde realităților pieței, având în vedere umplerea depozitelor UE peste așteptări și consumul relativ redus din ultimele două ierni. ….”
https://ziare.com/plafonare-pret-gaze/plafonare-preturi-energie-gaze-naturale-romania-uniunea-europeana-1849135