Revista Presei – 24 ianuarie.„Ce poate face România pentru a diminua acest „exod al creierelor”? …. Cel mai important indicator rămâne depolitizarea instituțiilor statului. Cel mai important și cu cele mai puține șanse de a fi atins, în situația în care guvernanții consideră că instituțiile statului fac parte din moșia proprie.”
| 24/01/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 24 ianuarie! In Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1700 de metri, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 80 – 100 km/h, va fi viscol, iar vizibilitatea redusă. Ninsorile vor fi însemnate cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă, local consistent In jumătatea vestică a Moldovei şi local în Carpaţii Orientali şi Occidentali va ninge temporar viscolit , iar la rafală vântul va avea viteze în general de 50 – 70 km/h. Meteorologii menționează că ninsori slabe și vânt în general moderat (40 – 50 km/h) vor fi și în estul Moldovei și al Munteniei și pe arii restrânse în Dobrogea. Bucuresti: innorat, 1/-6 gr.C.
SUA: Persoanele peste 65 de ani nevaccinate, care sunt infectate cu COVID, au risc de 49 de ori mai mare să fie spitalizate decât cei din aceeași grupă de vârstă care sunt vaccinați cu trei doze Datele, extrase din ratele de spitalizare între octombrie și decembrie 2021 potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) mai arată următoarele: – Adulții de 65 de ani și peste nevaccinați au risc de 17 ori mai mari de a fi spitalizați în comparație cu cei care sunt vaccinați cu două dozei. – Pentru adulții nevaccinați cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, probabilitatea de spitalizare este de 44 de ori mai mare în comparație cu adulții stimulați din aceeași grupă de vârstă triplu vaccinați. Datele confirmă cercetările și afirmațiile recente ale oficialilor din domeniul sănătății publice, potrivit cărora doza booster previne în mod semnificativ bolile severe și spitalizarea. Între timp, un grup de autorități internaționale de reglementare a publicat vineri un raport în care spune că devine „din ce în ce mai clar că este necesară o doză de rapel pentru a extinde protecția vaccinului”, mai ales că varianta Omicron se răspândește rapid. Cu toate acestea, raportul spune că „administrarea de doze de rapel multiple la intervale scurte nu este o abordare durabilă pe termen lung. Este nevoie de a dezvolta o strategie pe termen lung privind tipurile de vaccinuri necesare pentru a gestiona COVID-19 în viitor.” Autoritățile de reglementare au îndemnat oamenii de știință să dezvolte un nou vaccin și să ia în considerare abordări alternative la vaccinurile monovalente, care conțin o singură tulpină a unui singur antigen, mai degrabă decât să vizeze mai multe tulpini. Integral: https://www.g4media.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/01/plan-de-combatere-a-cancerului.jpg?w=640&ssl=1)
Planul de combatere a cancerului în România începe de parcă primul obiectiv este fericirea industriei farma, care va primi mai mulți bani Documentul, coordonat științific de fostul ministru Patriciu Achimaş Cadariu și prezentat miercuri la Palatul Cotroceni, arată de ce nu e suficient să foloseşti termenii corecţi ca să te lupţi cu boala. …. Primul sau al doilea? Schenker a susţinut că e un moment istoric pentru România, pentru că e primul plan naţional împotriva cancerului, iar oncologii îl aşteaptă de 20 de ani. …. În realitate, în aprilie 2016, când Achimaș Cadariu era ministru, guvernul Cioloş mai anunţase un alt prim plan naţional împotriva cancerului, asta după ce Uniunea Europeană finanțase vreme de 7 ani proiectul. Documentul acela, redactat în grabă de tehnocraţi, în stilul „să arătăm că nu am cheltuit în 2009-2016 degeaba banii europeni, nu a mai ajuns niciodată în faza implementării. Achimaș Cadariu cunoaște foarte bine istoria, însă a preferat să mizeze pe uitarea societății și să mai inaugureze o dată primul plan, după moda obiectivelor medicale inaugurate de mai multe ori. Important e că, aproape la şase ani după primul document și la 13 ani după ce au fost livrați banii UE, avem un document nou. Unul care abundă de termeni corecţi și încurajatori pentru viața oamenilor: medicină personalizată, tumor board (comisia cu medici din mai multe discipline care tratează un pacient cu cancer), psiho-oncologie, prevenţie, screening etc. ….. Evaluările arată că România a avut aproape 100.000 de noi cazuri diagnosticate de cancer în 2020 și 50.000 de decese. Însă sunt cifre lipsite de acuratețe. Nu ştim de unde plecăm Documentul de peste 100 de pagini începe cu situaţia actuală din România, căreia îi alocă sub 5 pagini. Acest capitol nu este decât un colaj de informaţii foarte generale, trivial accesibile, la o căutare pe Google. Acestea sunt adunate la un loc, fără ca autorii să se chinuiască prea mult să le lege între ele. …. Într-un paragraf e o generalitate despre fumat, în altul ceva despre medicina personalizată. Dar lipsa de specificitate nu e singura problemă a datelor. Multe sunt, de fapt, estimări ale incidenţei cancerului în România, în funcţie de populaţie (preluate ca atare din Globocan – platforma Națiunilor Unite pentru cancer), dar nu cifre reale, din practică, pentru că pur şi simplu România nu are aşa ceva. Adevărul e că nu avem registre funcţionale (poate cu excepţia registrului regional de la Cluj) şi nici nu au fost făcute studii care să investigheze punctele forte şi vulnerabilităţile sistemului medical din perspectiva cancerului. Pe scurt, nu ştim de unde plecăm. Iar comisia nu a făcut această distincție esențială în orice cercetare. Avem o mare suferință națională, dar nu avem date de acuratețe ale acestei suferințe. Industria să stea liniștită După această introducere dezamăgitoare, planul trece la obiective care lasă la rândul lor de dorit. Orice plan coerent împotriva cancerului ar trebui să pornească, logic, de la prevenţie. Nu şi cel al României. Exact cum a prezentat la Cotroceni fostul ministru al sănătăţii Achimaş Cadariu, primul obiectiv al planului este „introducerea terapiilor inovative”, cu crearea unui fond special de inovaţie în sănătate. …. Fondul le-ar oferi pacienţilor acces la terapii noi, încă necompensate în România, dar aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului. Sigur, accesul la tratamente noi este binevenit pentru pacienţii oncologici şi nu numai. Dar faptul că Planul Naţional de Combatere a Cancerului începe cu acest punct, şi nu cu măsuri concrete de prevenţie, apoi de depistare precoce şi tratament coerent, ridică un semn puternic de întrebare: autorii au avut, în primul rând, în minte pacienţii sau industria farma? Și care este raportul dintre aceștia? Prevenția, mai încolo Nici punctul 2 nu este despre prevenţie sau despre screening ori despre creat registre de cancer, lucruri fără de care niciun plan împotriva cancerului nu are cum să funcţioneze. Punctul 2 este despre nutriţia şi consilierea psihologică a pacientului oncologic. Integral: https://www.libertatea.ro
Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Cotele lunare de consum la gaze naturale pentru care statul acordă reducerea din factură sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună Cotele lunare de consum la gaze naturale de 300 de metri cubi/lună – pentru cele 5 luni de iarnă, noiembrie-martie, și pentru care statul acordă reducerea de 40 % sută din factură – sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună astfel încât legea să fie echitabilă și să beneficieze cât mai mulți români, spune expertul în energie, Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. “Propunerea noastră a fost ca să avem un preț plafonat la 200 de lei/MWh și un consum mediu lunar de 400 de metri cubi pentru care se acordă compensarea”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru G4media.ro. Expertul a explicat că și la gaze ar trebui preluat modelul de la energie electrică, unde nu există nemulțumiri privind plafonul și cotele de consum. ”Valoarea la care s-a plafonat prețul la energie a fost egală cu prețul mediu al energiei electrice furnizată consumatorilor în luna septembrie 2021. Astfel, plecând de la prețul de achiziție mediu al gazelor în luna septembrie 2021, la care dacă adaugăm tarifele de transport, distribuție și marjele comerciale, obținem prețul la care se poate plafona gazul natural de 200 lei/MWh, cu TVA inclus. Plafonul lunar până la care se acordă compensarea în factura de energie electrică este de 300 kWh, de 2,4 ori mai mare decât consumul mediu lunar de energie, de 125 kWh. Aplicând această cifră la consumul mediu lunar de gaze ar rezulta că plafonul la gaze ar trebui stabilit la un nivel de 400 mc/lună”, a explicat Dumitru Chisăliță….. Ministrul susține că, pe actuala formă a legii de plafonare și compensare, în jur de 75% sută dintre consumatorii de energie electrică beneficiază de compensare și în jur de 55-60% dintre consumatorii de gaze naturale. Experții îl contrazic și spun că, pe actuala formă a legii, la gaze naturale, doar 30-40% din consumatori beneficiază de compensare și că plafonul lunar la gaze ar trebui majorat la 400 metri cubi pe lună, adică 2000 mc pe cele 5 luni de iarnă, ca să beneficieze cât mai mulți români. Integral: https://www.g4media.ro
Ce au discutat membrii CA din BNR în ultima ședintă de politică monetară: 10 lucruri de reținut La ultima ședință de politică monetară, când s-a majorat dobânda cheie la 2%/an, unii membri doreau o majorare de 0,5 puncte procentuale, conform minutei publicată pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR). Membrii CA au discutat despre înrăutățirea perspectivei inflației, incertitudinile cu privire la schemele de compensare și plafonare la energie, ba chiar și a conduitei fiscale. 1. Riscuri la adresa leului Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. 2. Rata inflației își va continua creșterea Membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. S-a reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 la sută în decembrie 2022 și apoi la 3,3 la sută în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei. 3. De ce s-a înrăutățit perspectiva inflației Noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Determinante sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare sunt așteptate din scumpirea produselor din tutun, dar și a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor și al blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare. 4. Incertitudine în privința efectelor schemelor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energie… 7. Criza energetică și blocajul din lanțurile de producție și aprovizionare…. 9. Politica fiscală, o incertitudine Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021, și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global. Integral: https://economie.hotnews.ro
Greu la fondurile UE: România, la coada absorbției banilor europeni 2014-2020. Mai sunt 14 miliarde de euro la care ne uităm lung …. 59% – aceasta este rata de absorbție a fondurilor europene reușită de România, ca plăți nete atrase de la Comisia Europeană, din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) din perioada de programare 2014-2020, conform execuției de la data de 31 decembrie 2021. În bani, suma atrasă de România este de 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, fonduri FESI puse la dispoziție țării noastre prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020. Restul de aproape 14 miliarde de euro stau în bugetul Uniunii Europene și ne așteaptă să-i atragem, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Banii mai pot fi atrași de România până la finalul anului 2023. Aici vorbim despre fondurile europene pe care CE le oferă României prin 8 surse europene, inclusiv Fondul de Coeziune, Fondul European de dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Rurală. În plan național , acești bani sunt gestionați de autorități de management de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Practic, sunt fonduri europene pentru toate nevoile de dezvoltare ale României: infrastructura rutieră și feroviară națională, canalizare, alimentare cu apă, rampe de gunoi, dezvoltarea satelor, școli, spitale, mici afaceri private la sate și orașe și așa mai departe. În afară de plățile directe la hectar din agricultură, care sunt dintr-un fond separat din partea UE, de garantare agricolă. Integral: https://www.startupcafe.ro
ANALIZĂ Gaura neagră de la STB, hemoragia din bani publici și greva sindicaliștilor Greva generală de la STB, care paralizează de trei zile orașul, a venit în contextul în care compania se pregătește pentru prima dată după mulți ani să înceapă reformele de eficientizare economică. Ca să înțelegeți, STB este o gaură neagră pentru bugetul Primăriei Capitalei, compania trăind aproape integral din subvenția de la municipalitate, iar banii sunt cheltuiți în proporție de 75- 80% pe salariile celor circa 11.000 de angajați. Noua conducere a Primăriei Capitalei și a STB au adus în discuție în ultimele luni externalizarea anumitor servicii, care se făceau prost, dar pe bani mulți, reducerea treptată a personalului cu până la 10%, ceea ce a speriat fiindcă în multe cazuri toată familia este angajată la STB, dar și verificarea modului în care se cheltuiesc banii publici. Astfel, dincolo de politizarea demersului, de faptul că liderul sindical este consilier general PSD, dincolo de nemulțumirile strigate de sindicaliști privind salariile și conducerea, se vede de fapt rezistența sistemului la schimbare și bătaia pe resurse, STB fiind o vacă de muls pentru extrem de mulți oameni. Totul, în defavoarea bucureștenilor care au un transport public mizer, deși se plătesc o mulțime de bani. Politica și STB În prezent, compania este condusă de un consiliu de administrație (CA) numit majoritar de PNL. Liderul sindicatului, acuzat că a organizat și provocat greva, Vasile Petrariu, este consilier general PSD. Până în martie 2021, STB a fost controlată de PSD, atunci fiind numit un nou CA. Să ne uităm pe cifre În 2021, societatea de transport public din București (STB) a avut un buget rectificat de 1,2 miliarde de lei. La capitolul venituri, subvenția primită de la Primăria Capitalei a fost de aproape 900 de milioane de lei, iar gratuitățile încă 117 milioane de lei. Din vânzarea de bilete, societatea a încasat circa 150 de milioane de lei. La cheltuieli, grosul banilor – aproximativ 928 de milioane de lei – s-a dus pe cheltuieli de personal, adică pe salariile celor circa 11.200 de angajați. 264 de milioane de lei au fost cheltuieli cu bunuri și servicii, respectiv motorină, curent, piese șamd. În baza contractului de delegare de gestiune cu STB, STB, dar și alți operatori, de exemplu firma de transport a orașului Voluntari, prestează serviciul de transport public, iar Primăria Capitalei plătește. Contactat de HotNews.ro, directorul general al STB, Adrian Criț, a spus că societatea are datorii de aproximativ 900 de milioane de lei doar către ANAF ….Potrivit datelor obținute de HotNews.ro, în luna decembrie 2021 salariile plătite de STB șoferilor de autobuz și troleibuz și vatmanilor nu au fost deloc unele mici, așa cum a reclamat sindicatul:
- Un șofer de autobuz a câștigat între 2.694 lei și 7.801 lei net, în funcție de câte ore a lucrat, de sporuri de noapte, de ore suplimentare. Majoritatea au încasat însă între 4.500 și 5.500 de lei. La salariul net s-au adăugat prime și/sau sporuri.
- Un șofer de troleibuz – între 3.152 lei și 8.065 de lei. Media este de 5.570 lei net, iar majoritatea salariilor sunt între 5.000 și 6.000 lei. STB are peste 470 de șoferi de troleibuz.
- Un vatman câștigă între 2650 și 7.767 lei. Media este 5.300 de lei, iar majoritatea salariilor sunt între 5.000 și 6.000 lei. STB are angajați peste 850 de vatmani.
Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE: Principiul independenţei judecătorilor, consacrat în tratatul de aderare al României la UE, se opune practicii CCR de a nu permite magistraţilor să aplice dreptul european şi să declare ilegală Secţia Specială Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Anthony Collins, a propus CJUE să răspundă cererii de decizie preliminară adresate de Curtea de Apel Craiova privind Secţia Specială astfel: „Principiul independenței judecătorilor, consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE (Tratatul de aderare a României la UE – n.r) coroborat cu articolul 2 TUE și cu articolul 47 din cartă, se opune unei dispoziții sau unei practici din dreptul național, potrivit căreia instanțele naționale ale unui stat membru nu au competența de a examina conformitatea cu dreptul Uniunii a unei dispoziții de drept național care a fost constatată ca fiind constituțională printr‑o decizie a Curții Constituționale a respectivului stat membru. A fortiori, același principiu se opune declanșării unei proceduri disciplinare și aplicării de sancțiuni disciplinare în privința unui judecător ca urmare a unei astfel de examinări”, se arată în documentele publicate pe portalul CJUE după şedinţa de judecată din 20 ianuarie 2022. Curtea de Apel Craiova a trimis următoarea întrebare la CJUE: „Un judecător național poate fi împiedicat să examineze, și să fie expus ca urmare a acestei examinări riscului de a face obiectul unei proceduri și al unor sancțiuni disciplinare, conformitatea cu dreptul Uniunii a unei norme de drept național constatate ca fiind constituționale de instanța constituțională a statului membru respectiv?” Integral: https://www.g4media.ro
Exodul românilor și indiferența guvernanților Lozinca „Vrem o țară ca afară!“ a rămas fără glas în ultimii ani. I-a luat locul imperativul „Vrem afară!“ a sute de mii de români care emigrează în fiecare an pentru o viață mai bună. România are o populație îmbătrânită. Avem 5 milioane de pensionari, incluzându-i și pe cei care au lucrat în agricultură, și puțin peste 5,5 milioane de salariați la stat și în domeniul privat. În 1990, România avea peste 9 milioane de salariați, numărul acestora începând să scadă odată cu închiderea mamuților industriali și, deloc neglijabil, odată cu închiderea mineritului, în special în Valea Jiului. În timpul guvernului Ciorbea, ministrul reformei de atunci Ulm Spineanu îi îndemna pe minerii disponibilizați să culeagă fructe de pădure și plante medicinale….. Românii, cei mai săraci din Europa Studiile arată că 1,5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei, fiind nevoiți să supraviețuiască cu 25 de lei pe zi, sumă care este de șase ori mai mică decât media europeană. Unele familii cu mai mulți copii trebuie să se descurce cu sariul minim pe economie, pe care îl câștigă de regulă tatăl. Cu toate acestea, românii cheltuiesc 26% din costurile pe consum față de media europeană de 13%. Sigur că trebuie să ținem seama de raportul dintre venituri și costul alimentelor, acestea din urmă fiind comparabile cu prețurile din țările dezvoltate. Accentuarea sărăciei s-a produs și pe fondul părăsirii satelor de către tineri, mulți dintre ei preferând să lucreze în orașe ca muncitori necalificați. Programele de reconversie profesională sunt ineficiente, deși înghit sume considerabile, fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene. Românii nu au mobilitate în a-și schimba profesia, preferând să trăiască din ajutorul de șomaj și din alocația copiilor. O problemă serioasă de care decidenții politici nu au fost preocupați timp de trei decenii o reprezintă romii, care nu sunt calificați în nici o meserie….. Exodul românilor în valuri În momentul de față, peste 4 milioane de români lucrează în străinătate. Statisticile nu se pun de acord, întrucât unii nu au permis de muncă și lucrează la negru, cerșetoria nu este nici ea inventariată, la fel și persoanele traficate ori navetiștii care lucrează doar periodic în afara țării. Conform unui studiu Eurostat, românii din afara granițelor au trimis acasă în 2020 peste 3,4 miliarde de euro, mai mult decât investițiile străine directe…..Primul val al migrației a fost după mineriada din 13-15 iunie 1990, când a devenit limpede că regimul lui Iliescu, susținut de foștii lideri comuniști și de securiști, nu era decât un „comunism cu față umană“. Peste 60.000 de români au părăsit atunci țara, cerând azil politic în țările vestice din Europa. …La a doua încercare, mulți dintre ei au reușit, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană. La mitingul diasporei din 10 august 2018 din Piața Victoriei, când jandarmii regimului Dragnea au executat ordinul de a înăbuși prin orice mijloace manifestația, peste 450 de persoane având nevoie de îngrijiri medicale, românii emigrați în țările UE scăpaseră de dorul de acasă, măcar în parte..…Nu doar sărăcia i-a împins pe români să caute o viață mai bună în afara țării. Unii dintre ei, așa-numiții „căpșunari“, care au plecat pentru prima dată în Spania, Italia, Germania cu gândul de a lucra un an-doi pentru a se întoarce apoi acasă cu bruma de bani cu care să-și poată consolida gospodăriile nu s-au mai întors. Mulți dintre ei și-au lăsat copiii acasă în grija bunicilor ori a rudelor apropiate, trimițându-le bani cu care să poată merge la școală, să-și cumpere haine, să se hrănească. Această realitate a produs nenumărate drame în rândul copiilor, de la boli psihice, până la cazuri de sinucidere…..Un raport al Băncii Mondiale din 2019 arată că 40% din emigranții români sunt absolvenți de studii superioare. Ce poate face România pentru a diminua acest „exod al creierelor”? …. Cel mai important indicator rămâne depolitizarea instituțiilor statului. Cel mai important și cu cele mai puține șanse de a fi atins, în situația în care guvernanții consideră că instituțiile statului fac parte din moșia proprie. Lozinca „Vrem o țară ca afară!“ a rămas fără glas în ultimii ani. I-a luat locul imperativul „Vrem afară!“ a sute de mii de români care emigrează în fiecare an pentru o viață mai bună. Integral: https://ziare.com
Ciucă a plagiat și pare că plagiază și când vorbește, dar n-o să pățească nimic. Să vă explic de ce Premierul Ciucă și-a însăilat o teză de doctorat din pasaje furate. Este un caz particular dintr-un fenomen grav: s-a plagiat în masă în rândul personajul care ne conduce treburile polițienești și militărești. Impresia mea e că avem un caz mult mai grav, de clonare în masă. Avem detașamente de neica-nimeni care ocupă spațiul public cu aceleași trei baliverne strategice și de interes național (Oprea, Ciucă…), plătiți gras, transportați cu mașini scumpe, care ei înșiși par niște plagiate. Ăstora li s-a plagiat codul genetic. Ei sunt „elita” pe care a fost capabilă societatea noastră s-o construiască. Scandalul de acum 6-7 ani cu Ponta și doctoratul plagiat n-a venit din vreo dorință a mediului universitar de a se curăța de jeg. A venit tot într-o campanie a lui Iohannis și a serviciilor împotriva unui premier care nu convenea. Nu vreau să zic că Ponta nu a furat. A furat. A furat ca mulți alții în acest domeniu. Dar lupta politică s-a mutat cu plagiatele într-o arenă ciudată pe care marele public n-o înțelege, dar o simte corect: și anume că îmbuibații puterii nu se satură după ce se împopoțonează de privilegii și mai fură și niște scobitori (doctorate, diplome etc.). Depistarea doctoratelor a fost o armă a dreptei la început. Apoi, Emilia Șercan s-a apucat și a cam încurcat lucrurile. Pentru că a arătat cu dovezi că, de fapt, s-a furat cu regimentul în zona doctorală, din toate zonele politice. Mai ales sferele polițienești și militare au încurajat doctoratul de formă care îți aducea și niște bani în plus la salariu și un titlu. Pe scurt, am băgat bani în „strategici” militari și din servicii, iar ăștia tot ce au găsit mai bun de făcut a fost să fure și câte un doctorat sau masterat. S-a văzut că e vorba despre politică, nu despre instanțe universitare extraordinar de imparțiale, când pentru Kovesi s-a emis un verdict de tot râsul: dom‘le, a plagiat, dar nu destul, spus-au specialiștii. A plagiat 564 de rânduri, dar „erau generalități”, a spus comisia de la Universitatea de Vest din Timișoara. Lumea bună de dreapta a răsuflat ușurată. A copiat, dar mai finuț, n-a furat chiar ca o pesedistă, așa că doamna Kovesi a ieșit basma curată. E o prostie. Copierea era fix ca la Ponta sau la Ciucă. Sunt tot generalități reproduse isteric de un întreg mediu academic. …. Mă gândeam că bietul Ciucă pare că plagiază și când vorbește, nu pare capabil să emită absolut nimic spontan, original. Dacă îi citiți pasajele plagiate, s-ar putea să identificați o nouă ramură de homo sapiens. Sunt niște emițători automați de platitudini. Nu e doar Ciucă, sunt sute care vorbesc toți la fel. Par că plagiază live, în timp ce vorbesc! Ei nu știu să comunice decât conform unui soft ideologic. Oamenii ăștia nu mai comunică, doar reproduc cuvinte-cheie, sintagme care dau bine etc. …. Repet, ai ziariști, analiști militari, geopolitici care se plagiază unul pe altul pe la televiziuni, vorbesc fix la fel și despre Rusia, China și despre cum nu trebuie să supărăm băncile sau furnizorii de energie. …. Deci aș fi mai atent cu acuzațiile de plagiat. Pentru că impresia mea e că avem un caz mult mai grav, de clonare în masă. Avem detașamente de neica-nimeni care ocupă spațiul public cu aceleași trei baliverne strategice și de interes național, plătiți gras, transportați cu mașini scumpe, care par niște plagiate bipede. Ăstora li s-a plagiat codul genetic. Ei sunt „elita” pe care a fost capabilă societatea noastră s-o construiască. …. Kovesi plagiase 564 de rânduri, Ciucă a plagiat mai mult. Nu contează. E armonie politică acum. În plus, Ciucă este un soi de reprezentant informal al instituțiilor de forță, instituții care țin în continuare să se facă de râs cu câteva instituții postuniversitare care au girat doctorate plagiate în serie (și din zona SRI, și din MApN). Integral: https://www.libertatea.ro
Cine mai poate opri Rusia să invadeze Ucraina? Iulian Fota: Vacanța s-a terminat pentru toată lumea …..După eșecul negocierilor de săptămâna trecută de la Geneva și Bruxelles, tensiunile sunt în creștere, iar liderii europeni, dar și președintele Joe Biden sunt tot mai convinși de intențiile agresive ale lui Vladimir Putin. Joe Biden a declarat că Vladimir Putin va ordona trupelor să intre în Ucraina pentru că „trebuie să facă o mișcare”. Serviciile de informații ucrainiene vorbesc deja despre 127.000 de militari prezenți la granița dintre cele două state, în creștere în ultimele zile. În plus, Moscova aduce tehnică de luptă, cu trenul, tocmai din vestul îndepărtat și din Siberia. „Eu zic că este 52%-48% în favoarea diplomației. Nu avem doar o criză a relației Rusiei cu Ucraina, ci o criză a relației Rusiei cu Occidentul. Iar marea miză a acestei bătălii nu este doar Ucraina, ci Europa și ordinea de securitate în Europa. Adică ce fel de reguli vom avea în chestiune de securitate de acum încolo. Rămân cele care sunt de 30 de ani și care au fost acceptate și de ruși sau se acceptă reguli noi. Cam aici suntem. Au bătut cu piciorul în ușă de două ori, acum încearcă să ne dărâme casa în cap și aici mă refer la Polonia, România, Slovacia, țările baltice, Finlanda, Suedia”, explică Iulian Fota, directorul Institutului Diplomatic Român…. Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate e de părere că tensiunile s-au acumulat în timp și că Vladimir Putin a pregătit foarte bine pașii înainte de a mobiliza trupele în estul Ucrainei. În plus, Iulian Fota e de părere că Europa trebuie să se pregătească de o perioadă dificilă din punct de vedere al relațiilor cu Rusia. Iar războiul nu este exclus: „Vacanța s-a terminat pentru toată lumea! Trebuie să acceptăm ideea. Dacă nici acum, după toată această cascadă de crize care ne cad în cap – de la cea geopolitică, la pandemie, cea de mediu, provocările tehnologice nu realizăm că vacanța s-a terminat și să începem un proces de adaptare la viitor, atunci…don’t look up! Mesajul filmului e clar: uitați-vă din timp la belele, că ele vin din viitor. Și este esențial rolul omului de știință ca să fie combătută problema existențială. Și când vine vorba de Rusia este și o miză existențială. Nu neapărat de supraviețuire a noastră ca popoare, dar a democrației care, chiar dacă nu e perfectă, rămâne cea mai bună formă de organizare pentru viitor”, spune Iulian Fota…. „Rusia e un actor rațional, are planuri și de multe ori are planuri mai bine puse la punct decât occidentul. În ultimii ani, rușii mi s-au părut foarte precauți. N-au folosit forța militară în exces pe nicăieri. Și în Crimeea, în Donbas, în Siria. Asta costă, produce și daune de imagine pe plan extern și ei au trauma înfrângerii din Afganistan, care a dus și la destrămarea fostului imperiu bolșevic. Modul în care Afganistanul le-a supt resursele și a dus la o înfrângere politică și strategică ulterior a contat enorm în economia prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. Rușii cred că și-au învățat lecțiile din trecut mai bine decât Occidentul”, e de părere analistul Iulian Fota. Faptul că Rusia a adunat la masă cancelariile occidentale e din nou, o victorie de etapă pentru Vladimir Putin. Miza pentru Rusia nu este doar o invazie în estul Ucrainei, ci una mult mai importantă, care i-ar permite liderului de la Moscova să gâdile și orgoliul poporului rus, dar și pe cel personal. ….„Ce poate schimba Rusia sunt regulile de joc. Una din regulile de până acum care este extrem de importantă și trebuie păstrată, chiar și cu prețul unei intervenții militare, este cea a suveranității popoarelor, a dreptului lor de a-și hotărî singure soarta. Miza este modul în care Rusia vrea să impună regulile în detrimentul altor țări. Nu e vorba doar de Ucraina. E adevărat, nu mă aștept în acest moment ca Rusia să atace militar altă țară decât Ucraina. Dar regula asta că aderă la NATO doar cei care sunt votați de ruși… Cine stabilește asta? Integral: https://www.digi24.ro
Explicația dură a unui fost premier de ce mai mulți escroci din RM și-au găsit refugiul în Marea Britanie: „Le vin banii” ….Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Gheorghe Cavcaliuc sunt doar câțiva dintre controversații afaceriști implicați în diverse scheme, figuranți în dosare ale PG, care la momentul actual se află la Londra. Fostul premier Ion Sturza încearcă să ofere o explicație acestui fenomen. „Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevarata a „corespondentului”. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin! Britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!”, a comentat Ion Sturza. Potrivit fostului premier Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – „să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei”. „Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă… Culmea ipocriziei sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber. O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”, a notat Ion Sturza…..„Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare de la Londra făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis fostul premier. Integral: https://www.jurnal.md
Iohannis convoacă de urgenţă CSAȚ: Hai şi voi la Miami, apa e numai bună Având în vedere periculoasa situație de la granița de est a României, președintele Klaus Iohannis a convocat de urgență CSAT pentru miercuri, deși în mod normal această ședință ar fi fost pregătită pentru luna februarie a acestui an. Acesta i-a invitat pe toți membrii la Miami, unde apa e numai bună. Componența CSAȚ este una numeroasă, plină de generali de carton, precum Nicolaie Ciucă, un doctor în copiat alte lucrări științifice care nu folosesc la nimic, politicieni ca Vasile Dâncu, acum ministru al apărării, Lucian Bode, șeful ministerului care omoară mai mulți români decât al doilea război mondial sau Adrian Câciu, ministrul finanțelor țării. În cadrul ședinței de la Miami se vor face scufundări, excursii pe plajă, plimbări cu vaporașul în larg și se vor degusta câteva din specialitățile locale. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“SIIJ a murit. Traiască noul SIIJ? Cum va funcționa instituția care va investiga magistrații?…”
https://www.rfi.ro/justitie-141793-siij-murit-traiasca-noul-siij-cum-va-functiona-institutia-care-va-investiga
Predoiu: „nu vom avea un nou SIIJ în locul cei vechi”
Gunoiul a pronuntat negatia in cuvinte la exact ceea ce a proiectat in fapt.
Cat timp nu se restabileste competenta DNA – cu toate ascultarile coruptie si integrala independenta de restul justitiei, ss / siij este acelasi
Buna ziua 🙂
https://www.g4media.ro/breaking-george-simion-atacat-cu-cerneala-la-iasi-un-manifestant-i-a-aruncat-cerneala-pe-fata-liderului-partidului-extremist-aur.html
Razboiul cu rusii este aproape la granitele Romaniei.
Cand incepe Romania eradicarea tuturor conservelor rusesti in plina activitate sau in aparent retirement?
Buna ziua
Ora 15 ( ora Italiei) incepe prima votare pentru noul președinte al Italiei.
Numărul de alegători , 1009.
In realitate doar 1008 deoarece unu din ei a murit ieri.
Nu se așteaptă un câștigător la primele 3 ture de vot.
2/3 voturi către același candidat e extrem de dificil de realizat.
De la votarea numărul 4 , sunt suficiente 50% + 1 din voturi.
Vom vedea.
Buna seara!
Cruda realitate din Romania:
https://ziare.com/clinica-oncologie-timisoara/protestul-paturilor-timisoara-pacienti-cancer-ingheata-frig-1721806
Ce fac politicienii pentru oamenii de care spun ca le pasa?
Nimic, se cearta pe ciolan, se gandesc numai cum sa se procopseasca ei si toate neamurile lor!
Cat i-o mai rabda Dumnezeu?