Buna dimineata intr-o zi de sambata, 24 decembrie! In Ajunul Crăciunului, meteorologii spun să ne așteptăm la ploi în cantități semnificative în toate regiunile țării. În Moldova, temperaturile maxime vor fi intre 4-9 gr. iar cele minime vor coborî până la -2 gr. În Banat, Crișana, Transilvania și Maramureș, va ploua pe parcursul întregii zile de Ajun, iar pe timpul nopții, minimele vor ajunge la valori de 0…4 gr. În sudul țării, vremea va fi ploioasă în Ajunul Crăciunului, iar temperaturile maxime se vor situa între 4-10 gr.. De Crăciun, atmosfera va fi mohorâtă în majoritatea regiunilor țării, însă vom avea parte de temperaturi ceva mai mari decât cele normale pentru această perioadă. În Moldova, meteorologii anunță precipitații sub formă de ploaie de Crăciun, iar temperaturile maxime vor ajunge la 5-12 gr. În Banat, Crișana, Transilvania și Maramureș, temperaturile maxime se vor situa între 6-9 gr., iar cele minime vor coborî până la -4…3 gr. Prin sudul țării, ziua de Crăciun aduce temperaturi maxime de până la 13 gr. Pe timpul nopții, temperaturile minime se vor situa între -4…1 gr. Bucuresti: 7/1 gr. C., duminica: 11/0 gr.C.
“Cum explică cercetătorii pierderea persistentă a mirosului la pacienții care au suferit de COVID. 15 milioane de oameni sunt afectați Milioanele de oameni care și-au pierdut mirosul din cauza infectării cu coronavirus pot avea un răspuns imunitar anormal, continuu, care distruge celulele din nas, spun cercetătorii, care au încercat să stabilească de ce această problemă persistă luni întregi după boală, relatează The Guardian. Studiul a apărut în publicația Science Translational Medicine. De când medicii au observat că mulți pacienți cu COVID și-au pierdut simțul mirosului, nu a fost clar dacă virusul dăunează celulelor senzoriale din nas, unor zone ale creierului care procesează informațiile olfactive sau ambelor. Medicii au analizat țesutul nazal al unor pacienți cu COVID și au constatat că cei care se confrută pe termen lung cu lipsa mirosului aveau celule imune care au provocat o inflamație în interiorul mucoasei nazale delicate, ceea ce poate distruge celulele nervoase senzoriale vitale. Dr. Bradley Goldstein, profesor asociat de neurobiologie la Universitatea Duke din Carolina de Nord, a explicat că țesutul din mucoasa nasului „conținea celule imune unice care produc semnale inflamatorii, combinate cu mai puține celule nervoase olfactive”. Răspunsul imunitar neobișnuit a fost observat doar la pacienții a căror pierdere a mirosului a persistat timp de mai multe luni. …. Țesuturile prelevate de la acest grup au arătat că celulele T implicate în inflamație se infiltraseră în mucoasa nazală unde se găsesc celulele nervoase ale mirosului. Răspunsul imunitar neobișnuit a fost observat în ciuda faptului că pacienții nu mai aveau teste pozitive, sugerând că acesta persista și după eliminarea infecției. Atunci când oamenii de știință au analizat numărul de celule nervoase senzoriale implicate în simțul olfactiv, au descoperit că cei care au suferit o pierdere de miros pe termen lung aveau mult mai puține, probabil din cauza faptului că țesutul delicat al mucoasei nazale a fost afectat de inflamația provocată de celulele T. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Statul, când n-are bani, nu face. Alții, când n-au bani, caută soluții Un ONG a informat zilele acestea presa despre terminarea lucrărilor de construcții la un spital nou, Spitalul de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din București, primul de acest fel din România. Construcția de cca. 12.000 mp, cu 9 niveluri și o capacitate de 187 paturi, a fost susținută financiar doar din sponsorizări și donații, obținute din partea celor care au răspuns la inițiativa organizației non-guvernamentale „Dăruiește Viață”: #NoiFacemUnSpital. …. Căci cei de la „Dăruiește Viață” nu aveau bani când lansaseră inițiativa, aveau doar bune intenții, aveau un obiectiv nobil și aveau argumente, cu care căutau să obțină încrederea potențialilor sponsori sau donatori. Cum spuneam, 350.000 de persoane fizice și 7.000 de companii s-au lăsat convinse. Este interesant faptul că, tocmai în zilele când ONG-ul „Dăruiește Viață” demara căutarea fondurilor pentru proiectul #NoiFacemUnSpital, instituțiile statului aveau și ele prevăzută în programele politice construirea în București a unui spital metropolitan, cu termen 2020, dacă nu mă înșel. Știți care este stadiul actual de execuție al acestui important edificiu, inclus în programul de guvernare (PSD), care trebuia început prin 2017 și terminat în 2020? Stadiul este specificat astfel pe pagina de internet a programului Forbes (septembrie 2022, respectiv la doi ani după ce spitalul trebuia să fie terminat): „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB) a transmis o adresă către Primăria Bucureștiului, prin care cere transmiterea terenului şi a documentaţiei aferente construcţiei Spitalului Metropolitan din București”. Acesta este stadiul: s-a trimis o scrisoare, întrucât deocamdată nici terenul pentru construit spitalul nu este clar. Rețineți, spitalul metropolitan din București era inclus în programul de guvernare pe 2016-2020 al unui partid care a câștigat alegerile din acea perioadă, în baza lui. …. Țara e guvernată de Bulă? În perioada 2016-2020, România a avut patru guverne, cu patru premieri, toți ca un fel de Bulă: Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban. Mă întreb retoric: a mișcat vreunul din ei măcar un deget, ca să apară de undeva fonduri și să construim spitalul? Primarul general de atunci al Capitalei, doamna Gabriela Firea, n-a făcut altceva decât să ne prezinte o machetă superbă, lângă care s-a filmat în chip fotogenic, ca și cum ar sugera că treaba este pe jumătate făcută: avem macheta! ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Opinie Dragoş Damian, Terapia: 33 de fabrici din România făcute praf în 33 de ani de la Revoluţie. Luate la întâmplare, din cele 7.000 puse la pământ. Nu Austria sau Olanda sau Suedia sunt de vină pentru ce ni s-a întâmplat în aceşti 33 de ani Discutiile populiste ale zilei. S-au prins conducatorii nostri ca importam 60-70% din ce consumam, ca trebuie sa mergem in Azerbaijan dupa energie, ca avem un deficit enorm de resurse umane. S-au prins ca Romania nu poate creste doar din importuri, imobiliare si servicii IT. …. Am inchis total sau partial sau am vandut in pierdere mare 7000 de fabrici. Am construit mall-uri, cladiri de birouri si ansambluri rezidentiale in locurile unde a existat productie strategica de mancare, medicamente, chimie, siderurgie, bunuri de larg consum, aparare. Am fost “anesteziati”, spunandu-ni-se ca erau comuniste, ineficiente, energofage, prost administrate. Apar la televizor politicienii care le-au inchis dand vina pe altcineva sau altceva pentru ca s-au prabusit. Apar la televizor specialisti care ne spun ca s-au construit altele, dupa care spun ca avem un deficit enorm de balanta comerciala, adica importam mult peste 30 de miliarde de Euro fata de ceea ce exportam – asadar cele noi construite nu acopera golul lasat de cele facute praf. Inchizand fabricile am trimis in bejenie 5 milioane de romani, deja din 3 generatii. Mult, mult mai grav, am nimicit un esafodaj de scoli profesionale, licee tehnologice si facultati de profil care cresteau generatii de specialisti. Industriasii care au mai ramas in Romania, indiferent de capital, sunt prea narcisisti ca sa se regrupeze si sa lucreze impreuna cu autoritatile pentru a corecta situatia extrem de grava din prezent. Am ajuns la momentul in care Guvernul aproape baga bani cu forta in desaga industriei de prelucrare, insa sunt foarte putini cei care ii vor absorbi, pentru ca nu prea mai avem industrie de prelucrare. Asadar, intr-un mod foarte periculos si cu buna stiinta am renuntat la suveranitate economica. Si acum dam vina pe Austria pentru problemele noastre. …. Romania are nevoie sa se industrializeze, daca vrem sa nu mai fim tratati drept tara second-hand. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Considerații asupra securității energetice în noua conjunctură geopolitică În industria energetică, decidenții acționeaza parcă contrar oricărei legi a fizicii, a economiei, managementului sau a bunului simț. Liniile directoare ale unei viitoare Strategii Energetice sunt explicitate clar în Strategia Națională de Apărare: continuitate, adaptabilitate, flexibilitate, reziliență și predictibilitate. Continuitatea nu s-a manifestat decât în malfacere, adaptabilitatea și flexibilitatea s-au manifestat în conservarea sistemului ticăloșit de spânzurat și sifonat bani către grupuri organizate de infracționalitate economica, iar rezilienta și predictibilitatea s-au manifestat exclusiv în birocratizarea excesivă ce demolează industria energetică românească. În rest numai zâmbete acompaniate de trompete triumfaliste care redau ce li se șoptește în cască. Ar trebui să plecăm măcar de la ultimile trei porunci din decalogul lui Moise: Să nu furi, Să nu minți, Să nu lăcomești, despre care credem că ar putea face o lume mai bună. … Securitatea Energetică este o condiţie a existenţei statului român, un drept internaţional inalienabil şi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice şi din tratatele europene şi euroatlantice care trebuie să devină unul din obiectivele de guvernare pe termen lung. Securitatea energetică presupune asigurarea necesarului de consum de energie sub aspectul accesibilităţii la resurse şi a disponibilităţii accesului pe termen lung. Accesibilitatea se referă și la preț! ….. Trebuie să subliniem că România trebuie să fie în acord cu strategia energetică a UE dar să și țină cont de problemele generate de vecinatatea cu Marea Neagră. Romania are o arhitectura proprie a industriei energetice ce rezultă din disponibilitatea resurselor, cerințele economiei sau istorie. Nu avem de 15 ani o Strategie Energetică (trecută prin Parlament) și de aceea putem să punem căteva accente legate de evoluțiile din ultimile luni, de care să ținem cont în proecția unei viitoare strategii.
- România are resursele necesare dar nu are capacitatea de extracție de gaze și de generare de energie electrică pentru a-și asigura autosuficiența energetică. (Chiar nu răspunde nimeni pentru situația în care am ajuns?)
- Romania a devenit importator net de energie. (Înțelegem că tehnologiile anilor 50 – 60 – cărbune și gaz, deci securitare – pe care le deținem sunt poluante și cu randamente slabe și trebuiesc închise mare parte din ele. Nu am înlocuit cu ceva această lipsă de capacități securitare de generare! Ne chinuim de ani buni să punem în funcțiune o amărâta de termocentrală la Iernut și nu reușim? Asta nu este cumva o subminare a economiei? Am închis câteva zeci de SACET-uri, cu rol important în generare de energie electrică. Am rămas și fără energie termică și fără energie electrică!)
- Decidentii copie directivele europene cu toate că politicile pe domeniul energiei nu mai sunt de actualitate sau au fost inițial gresite. Grean Deal și Fit for 55 fac ca UE să sară din monopolul gazului rusesc într-un monopolul chinezesc. Materiale strategice, metalele și pământurile rare ce se folosesc în construcția panourilor fotovoltaice sunt monopolizate în proporție de 80% de China și productia de magneți este deținuta în proporție de 90% tot de China. (Să ne uităm la ultima boroboață: ordonanța cu „taxa pe soare”, dată pe o legislație din 2018 care mâine ar putea fi schimbată.)
- România și-a cedat parți importante din suveranitatea energetică și are dependențe impuse de alți jucători statali sau nonstatali care pot fi utilizate în atingerea unor scopuri politice. (Ultimul exemplu este Austria care s-a împotrivit intrării României în spațiul Schengen cerând avantaje economice pentru OMV.)
- România nu a reușit să găsească interdependențele pentru a stopa posibilitatea șantajului altor state, nu a reușit să creeze o situație win – win, de smart dependency. (Poate cu Repubica Moldova va reuși.)
- România nu se poate împotrivi stopării inegalităților economice impuse de alte state sau multinaționale – a se vedea închiderea Arpechim Pitesti de catre OMV, închidere care a scos-o din piața produselor petrochimice și care a dezvoltat industria petrochimică din Austria, țară ce nu are resurse!)
- România se află în situația ca diverse companii străine să aibă poziția de oligopol sau monopol în industria energetică, realitate ce a dus la diminuarea funcțiilor economice ale statului. (exemplele sunt mai jos!)
Ținând cont de definirea termenului de amenințare înțeles din perspectiva securității naționale “ca acțiune a cuiva sau ceva care are potențialul de a dăuna intereselor naționale”, rezultă că “politica de securitate’’ ar trebui gândită din perspectiva analizei amenințărilor. Amenințările ar trebui să genereze reacții potrivite de reducere a răului. Putem afirma că România se află sub riscul și amenințarea energetică ale politicilor duse de companiile (majoritatea cu acționariat deținut de alte state) care au diverse interese și nu întotdeauna economice. Iată exemplele: extracție de petrol și gaze – Austria (OMV), distribuție de gaze – Germania (Eon) și Franța (Engie), distribuție de energie electrică – Italia (Enel), distribuție de carburant – Ungaria (MOL), Federația Rusă (Gazprom și LukOil), Kazakstan (KazMunayGaz), Ajerbaijan (Socar). Toate aceste state au politici mai mult sau mai puțin vizibile de acaparare de influență politică. O parte din ele sunt în relaționare energetică de decenii cu Federația Rusă care impune politici energetice care sunt defavorabile României. …. Later edit: despre cablul submarin cu energie verde (RES) din Azerbaidjan, prin Georgia, pe sub Marea Neagră în România. Azerbaidjanul nu produce energie regenerabilă! World Fact Book (site al CIA) ne spune că această țară în 2020 producea energie electrică doar 5,8% din regenerabile…….” Integral: https://www.contributors.ro
“Terenul agricol din ţara noastră, mai scump decât în Bulgaria, Ungaria şi Franţa Preţul terenului arabil din ţara noastră este mai mare decât în Bulgaria, Ungaria şi Franţa, arată datele Eurostat. Potrivit acestora, cel mai scump teren arabil se află în Olanda – din cauza suprafeţei mai mici – preţul acestuia fiind de zece ori mai mare decât cel plătit pentru un teren în România. Conform informaţiilor publicate ieri de Eurostat, preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în anul 2021 varia între 3.661 de euro în Croaţia şi 47.290 de euro în Luxemburg. Experţii Eurostat precizează că această diferenţă este posibil să fie chiar mai mare, deoarece pentru 2021 nu sunt disponibile date pentru toate statele membre, iar în 2020 preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Ţările de Jos a fost de 71.225 de euro. În cazul României, preţul mediu al unui hectar de teren arabil era de 7.601 euro anul trecut, în creştere faţă de 7.163 de euro în 2020. Cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (10.707 euro pentru un hectar), iar cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.206 de euro pentru un hectar). În ambele cazuri, preţurile sunt mai mici decât în 2020. Comparativ, preţul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 era de 6.096 de euro în Bulgaria, 5.940 de euro în Franţa şi 5.187 de euro în Ungaria. Alte state membre unde preţul mediu al unui hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt: Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia şi Croaţia. La nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar), iar cele mai mici preţuri în regiunea Ovre Norrland din Suedia (cu o medie de 1.882 de euro pe hectar). Eurostat subliniază că în majoritatea regiunilor Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. Excepţiile sunt regiunile spaniole Asturias şi Madrid, precum şi regiunea Sostines din Lituania, unde hectarul de pajişte este mai scump decât hectarul de teren arabil. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Spor de radiații pentru angajații Primăriei care au organizat Târgul de Crăciun. Condițiile vătămătoare, create de curentul electric Angajații CREART, institutie din subordinea Primăriei Capitalei, primesc un plus de 15% la salariu pentru condiții vătămătoare de muncă. …. CREART este instituția succesoare a Centrului de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, fiind implicată recent în organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției, unde au loc și spectacole folclorice, de muzică de salon, muzică blacanică interpretată al instrumente arhaice, concerte de colide și concerte rock. Deși este o activitate cu un grad minim de periculozitate, cei 34 de angajați ai Centrului primesc sporul de 15% pentru condiții vătămătoare de muncă, iar pentru plata acestui spor au fost alocați, în 2021, nu mai de 320.000 de lei. …. La întrebarea legată de acțiunile întreprinse de instituție pentru înlăturarea acestei primejdii ce surpă sănătatea angajaților săi, CREART a răspuns: „Efectele câmpului electromagnetic nu pot fi eliminate deoarece aparatele cuplate la curent electric generează câmp electromagnetic.” Altfel spus, sporul se dă pentru simplul fapt că instituția folosește curent electric. Singura modalitate ca plătitorii de taxe să nu mai fie nevoiți să suporte din buzunarele lor plata acestor sporuri este ca angajații CREART să scrie cu pana de gâscă la lumina opaițului sau a altui dispozitiv arhaic de iluminat. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Șansele ca Guvernul să elimine pensiile speciale sunt minime. Fost șef al CCR: ”Scriem legi ca să ne aflăm în treabă” Guvernul României are o nouă tentativă de a elimina pensiile speciale. Proiectul de lege al Executivului e criticat de Augustin Zegrean, fostul șef al CCR. …. Întrebat despre acest demers al Guvernului Ciucă, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a avut numai critici. Specialistul a vorbit în special despre articolul privind recalcularea pensiilor pe care le primesc foștii magistrați. Zegrean a subliniat faptul că nu pot fi recalculate pensiile aflate în plată spre a fi micșorate. Acesta spune că sunt foarte mari șansele ca acest proiect de lege să pice dacă e atacat la Curtea Constituțională. ”Am citit textul. Cred că ei nu știu ce spun… În șase luni nu au cum să recalculeze toate pensiile. Recalcularea pensiilor s-au lăudat că o fac în trei luni și a durat cinci ani. Deci scriem legi ca să ne aflăm în treabă, dar tot e mai bine decât să le cumpărăm gata scrise de la Banca Mondială. Am ajuns ca o țară pe ultimul loc în lume, nu din Europa, să cumpărăm legi gata făcute. E inadmisibil așa ceva! Mă refer la proiectul legii pensiilor, pe care l-au cumpărat de la Banca Mondială cu două milioane de euro. Au luat legea făcută de PSD în 2017 și au lucrat pe ea. Nu puteam să facem noi și să ne rămână alea două milioane, să le dăm la necăjiți? Că tot așa se vorbește că trebuie să reducă pensiile mari, dar nimeni nu vorbește să se mărească pensiile mici. Asta e problema noastră? Să fim toți săraci sau să fim toți bogați? Cum ne-am dori?”, a spus fostul președinte CCR, la B1TV. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Românii au fost aruncaţi în UE aşa cum arunci un copil în apă să-l faci să înoate din instinct şi asta au făcut. Au învăţat să înoate în UE fără şcoală şi fără manual. Din instinct. Direcţia este ireversibilă. Cu toate poticnelile şi riscurile care vin acum de la Est, românii îşi vor lua ce-i al lor din această nouă lume Anul 2022 se încheie în România cu o creştere economică substanţială, de peste 4%, pe care însă oamenii au perceput-o în general ca o criză din cauza războiului de la graniţă şi din cauza tarifelor la energie care au luat-o razna şi a inflaţiei în general, transmisă în dobânzi. Toţi se întreabă ce va fi în 2023 şi dacă nu cumva valul care se profilează la orizont al recesiunii din zona euro, cu care România are peste 70% din comerţul internaţional şi de unde vin 80% din investiţiile străine directe, nu se va răsfrânge şi aici. …. Românii au învăţat cu spinarea în aceste aproape două decenii de aderare la UE cum e cu businessul. Mulţi au spus în 2007 la momentul aderării că nu suntem pregătiţi, că am liberalizat prematur piaţa, mai ales contul de capital şi financiar. Este adevărat. Românii au fost aruncaţi în UE aşa cum arunci un copil în apă să-l faci să înoate din instinct şi asta au făcut. Au învăţat să înoate în UE fără şcoală şi fără manual. Din instinct. Şi-au exersat instinctul libertăţii şi acum încep să-şi exerseze instinctul antreprenoriatului. Datele arată că în 2022 s-au înregistrat cele mai multe noi firme din istorie. De asta a devenit nervoasă o ţară întreagă că n-am intrat în Schengen. Pentru că România a pariat enorm pe Uniunea Europeană, poate mai mult decât oricare ţară din Est, şi s-a simţit trădată. Filonul latin, occidental al României, milionul de români din Italia care se simt acasă pentru că înţeleg repede limba, nu are cum să nu se manifeste. Direcţia este ireversibilă. Şi cu toate poticnelile şi riscurile care vin acum de la Est, românii îşi vor lua ce-i al lor din această nouă lume. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Dincolo de Austria, cât de pregătită e România pentru a intra în Schengen? Pierdem 7 miliarde de euro pe an din TVA …. România gestionează aproximativ 2.000 de km din frontiera terestră externă a Uniunii Europene, a doua ca lungime după Finlanda. În ciuda acestei similitudini de responsabilități, România și Finlanda se află pe poziții diametral opuse în clasamentul privind TVA necolectată, de exemplu, din motive de fraudă fiscală, potrivit raportului Comisiei Europene, publicat recent, pe 5 decembrie 2022. Mai precis, Finlanda este pe locul 1, cu doar 1,3% TVA necolectat, iar România, pe ultimul loc (27), cu 35,7% TVA necolectat (pe baza cifrelor anului 2020). După cum se observă din graficul de mai jos, media europeană este de 7% TVA necolectat, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. …. An de an, România a pierdut și pierde în continuare sume uriașe reprezentând TVA necolectată la bugetul de stat, doar la nivelul anului 2020 această pierdere fiind estimată la 7 miliarde de euro. Croația, de pildă, a înregistrat doar 1% TVA necolectat în 2019, respectiv 5% în 2020, ca derapaj în colectarea TVA la bugetul naţional. Cele 7 miliarde de euro/an reprezentând TVA necolectat provin, printre altele, și din fraudele vamale, mai precis mărfuri de contrabandă trecute ilegal prin vamă, din subevaluarea mărfurilor declarate sau, pur și simplu, din mărfuri nedeclarate la trecerea frontierei. Dacă, însă, coroborăm datele furnizate de Raportul anual de performanță a Uniunii Vamale cu cele din Strategia privind reforma autorității vamale din România pentru perioada 2022 – 2024, găsim indicii serioase cu privire la eficiența activității de control vamal a României. …. Intrarea în Schengen trebuie să vină la pachet cu o vamă modernă, funcțională, bazată pe sisteme IT, pe algoritmi de inteligență artificială, capabilă să asigure cu adevărat nevoia de securitate și siguranță a României, dar și a Uniunii Europene. Un singur scaner funcțional (și acela cu intermitențe) în Portul Constanța, ce nu stochează nicio imagine pentru un control ulterior/validare independentă de la distanță, nu poate asigura nevoia de securitate și siguranță a României. Iar o frontieră nesecurizată permite importul de bunuri contrafăcute, subevaluate, droguri, arme, trafic de carne vie și câte și mai câte. Războiul de la granița de nord a țării a trezit o bună parte din România adormită – vedem refaceri de urgență a liniilor ferate din Portul Constanța, extinderea capacității și rezilienței sistemului energetic național, proiecte serioase de infrastructură, achiziții și producție de tehnică militară și altele. Refuzul de a fi, din nou, acceptați în Schengen trebuie să trezească încă o parte din România adormită. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Anul iluziilor pierdute Anul 2022 se încheie exact cum a început: prost. Optimiștii vor spune, pe bună dreptate, că era loc de mult mai rău – de exemplu, NATO și UE să fie dezbinate, Moldova să fie invadată de ruși, guvernul de la București să se comporte precum cel al lui Viktor Orbán. Pesimiștii vor argumenta că nici nu am scăpat bine de nenorocirea pandemiei, că ne-au lovit războiul din Ucraina, criza energetică și inflația, că magnitudinea incompetenței guvernamentale depășește cele mai negre așteptări. Firul roșu care unește cele două abordări este prăbușirea iluziilor și speranțelor fără de care omul își pierde ancorele și se simte ca frunza în vânt. Două mi se par importante: credința generației noastre că va trăi într-o lume a păcii, în siguranță și libertate, fără a mai înfrunta, ca bunicii și părinții noștri, ororile războiului, și iluzia că România e totuși reformabilă și că la putere vor ajunge, într-o perioadă rezonabilă, politicieni capabili și determinați să mute munții din loc. Fără discuție că sunt și alte iluzii prăbușite, dar ele țin de percepția fiecăruia și de setul de valori al mediului la care se raportează, mă refer la metamorfoza unor oameni. Războiul feroce declanșat de Putin împotriva Ucrainei urmărește, spun în cor puterile occidentale, schimbarea ordinii mondiale. ….. Realitatea arată că reformele sunt îngropate chiar de către cei care s-au bătut cu cărămida în piept că le vor face. Trecând peste coteriile de partid, interesele meschine particulare sau de clan, peste incompetențe și rele caractere, când tragem linie vedem, de exemplu, că reforma educației a fost omorâtă chiar de cel care a inițiat-o și de care a depins: președintele Iohannis. Cum și de ce, nici nu mai are rost să ne întrebăm – probabil o combinație între toate cele de mai sus. Constatarea cea mai tristă este că nici măcar în condițiile în care un șef de stat își asumă ca principal proiect al mandatelor sale să reformeze educația, are toate condițiile politice pentru asta și nu doar că n-o face, dar strică și ceea ce era, a se vedea situația plagiatelor. Vorba sloganului electoral din urmă cu ani buni: Dacă nu acum, atunci când? Acest acum este un lung șir de rateuri. Reforma justiției este aproape în aceeași situație. Asumată de PNL pe vremea când se lupta cu „ciuma roșie” a PSD, pe care acum îl pupă-n bot, a fost avortată spontan de liberali și de al său ministru al justiției, Cătălin Predoiu. La fel, explicațiile și cauzele eșecului sunt inutile. Ridicarea MCV a fost, cum am mai scris, premiul de consolare dat de Comisia Europeană pentru neadmiterea în Schengen, nu pentru așa-zisele reforme din legile justiției. ….” Integral: https://revista22.ro
“Zodiile Pești, Vărsător și Rac vor fi comasate în Zodia Datornicului …. ”În timp ce alte zodii fac progrese și au o situație financiară cât de cât stabilă, când ajungem la Rac sau Vărsător, e jale. Stau prost cu dragostea pentru că cer bani împrumut de la iubi și evident că nu au de unde să-i mai dea înapoi, așa că sunt părăsiți. Stau prost la horoscopul joburilor, pentru că cer avans din salariu, după care cheltuie toți banii la mall. În plan spiritual, e și mai dezastruos, că fiind așa săraci se apucă de băut și înjură tot ce le iese în cale, de la alți șoferi la austrieci, președinte, bănci, orice, le refulează sărăcia”, spune expertul în zodii Decebal Popescu. Comasarea celor trei zodii va fi un fapt pozitiv și pentru celelalte zodii normale. Nativii din Taur, sau Scorpion, cele mai bune zodii din horoscop, vor ști să se ferească de sărăntocii din Zodia Datornicului, adică Pești, Vărsător și Rac. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Dragi prieteni, fie ca spiritul blând al Sfintelor Sărbători să coboare asupra voastră doar bucurie și senin, prosperitate, veselie și sănătate, cu pace! Sărbători Fericite! @Desy si @Cetatean
Like this:
Like Loading...
“Statul, când n-are bani, nu face. Alții, când n-au bani, caută soluții Un ONG a informat zilele acestea presa despre terminarea lucrărilor de construcții la un spital nou, Spitalul de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din București, primul de acest fel din România. Construcția de cca. 12.000 mp, cu 9 niveluri și o capacitate de 187 paturi, a fost susținută financiar doar din sponsorizări și donații, obținute din partea celor care au răspuns la inițiativa organizației non-guvernamentale „Dăruiește Viață”: #NoiFacemUnSpital. …. Căci cei de la „Dăruiește Viață” nu aveau bani când lansaseră inițiativa, aveau doar bune intenții, aveau un obiectiv nobil și aveau argumente, cu care căutau să obțină încrederea potențialilor sponsori sau donatori. Cum spuneam, 350.000 de persoane fizice și 7.000 de companii s-au lăsat convinse. Este interesant faptul că, tocmai în zilele când ONG-ul „Dăruiește Viață” demara căutarea fondurilor pentru proiectul #NoiFacemUnSpital, instituțiile statului aveau și ele prevăzută în programele politice construirea în București a unui spital metropolitan, cu termen 2020, dacă nu mă înșel. Știți care este stadiul actual de execuție al acestui important edificiu, inclus în programul de guvernare (PSD), care trebuia început prin 2017 și terminat în 2020? Stadiul este specificat astfel pe pagina de internet a programului Forbes (septembrie 2022, respectiv la doi ani după ce spitalul trebuia să fie terminat): „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB) a transmis o adresă către Primăria Bucureștiului, prin care cere transmiterea terenului şi a documentaţiei aferente construcţiei Spitalului Metropolitan din București”. Acesta este stadiul: s-a trimis o scrisoare, întrucât deocamdată nici terenul pentru construit spitalul nu este clar. Rețineți, spitalul metropolitan din București era inclus în programul de guvernare pe 2016-2020 al unui partid care a câștigat alegerile din acea perioadă, în baza lui. …. Țara e guvernată de Bulă? În perioada 2016-2020, România a avut patru guverne, cu patru premieri, toți ca un fel de Bulă: Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban. Mă întreb retoric: a mișcat vreunul din ei măcar un deget, ca să apară de undeva fonduri și să construim spitalul? Primarul general de atunci al Capitalei, doamna Gabriela Firea, n-a făcut altceva decât să ne prezinte o machetă superbă, lângă care s-a filmat în chip fotogenic, ca și cum ar sugera că treaba este pe jumătate făcută: avem macheta! ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
“Crăciunul – Istorii și tradiții – De la focurile de acum câteva mii de ani, până la târguri, brazi și instalații de lumini….”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25982028-craciunul-istorii-traditii-focurile-acum-cateva-mii-ani-pana-targuri-brazi-instalatii-lumini.htm
Craciun fericit cu multa sanatate aducand!
Asa asa fie la toti prietenii vazuti si nevazuti! 🙂
Sa aveti un Craciun frumos si Sarbatori Fericite.
Buna seara tuturor si o noapte de ajun in asteptarea Nasterii Domnului Iisus!
Sa ne citim maine in tihna, la editorialul de Craciun! 🙂