Revista Presei – 23 octombrie.”Nu avem niciun respect capitalist pentru cineva care face şi vinde clătite (cum să fii patron vânzând clătite?!). În schimb, avem o admiraţie capitalistă pentru cei care fac milioane din obţinerea unor contracte de stat (dar şi private), sau din şpăgile/ mitele/ comisioanele pe care le obţin”
| 23/10/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 octombrie! Cerul va fi mai mult senin în estul și sud-estul țării și temporar noros în rest. Pe alocuri va ploua slab în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și la munte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în regiunile vestice, unde la rafală se vor atinge viteze, în general de 55…65 km/h, dar și la munte, la altitudini mari, cu precădere în Carpaților Occidentali și Meridionali, unde rafalele vor depăși 80…90 km/h. Temperaturile minime se vor încadra între 10 și 20 de grade, mai scăzute în estul Transilvaniei spre 3 grade. Izolat, cu o porbabilitate mai mare în zonele depresionare, va fi ceață. Bucuresti: 26/10 gr.C.
“Adrian Negrescu: Am putea ajunge din păcate la un acord cu FMI, cu măsuri coercitive ….”Aș putea face o paralelă cu o situație medicală: operația a reușit, pacientul e la Terapie Intensivă, nu știm dacă scapă. Cam așa ar trebui să fie privită concluzia acestei misiuni a FMI, pentru că FMI-ul ne spune pe de o parte că reușim, într-adevăr, să adunăm mai mulți bani din economie și ăsta este meritul sectorului privat, ne spune totodată cheltuielile statului cresc și cresc cu 14% după primele opt luni, deci continuăm să cheltuim mai mult decât încasăm din taxe, impozite și veniturile fiscale și că într-adevăr, situația bugetară e în continuare dificilă. Economia suferă, economia a încetinit semnificativ, iar măsurile astea de austeritate pentru sectorul privat, adică aceste creșteri de taxe care ne vor afecta viața tuturor vor aduce efecte pozitive, dar și negative. Într-o primă fază, vor crește încasările statului, dar pe termen mediu și lung, vor duce din păcate la scăderea încasărilor la bugetul de stat, iar din această perspectivă, e nevoie de noi măsuri fiscale”. …”Autoritățile ar trebui să ia în calcul ce spune Fondul, pentru că FMI-ul reprezintă o plasă de salvare pentru România. Dacă noi nu vom aduna mai mulți bani din economie, în așa fel încât să acoperim necesarul de finanțare pentru 2024, s-ar putea să apelăm la FMI, la un împrumut de 20-30 de miliarde de euro, pentru a putea să ținem economia pe linia de plutire, să ținem statul pe linia de plutire, în condițiile în care provocările financiare vor fi majore. De la 1 ianuarie ar trebui să crească pensiile, e nevoie de 16 miliarde de lei, bani pe care statul nu-i are, mai e nevoie de creșterea salariilor, mai ales la profesori, că le-am promis acest lucru, după ce au făcut grevă, nu s-au respectat aceste promisiuni. Mai sunt tot felul de cheltuieli care din punctul meu de vedere sunt în aer în momentul de față, o sumă de vreo 50 de miliarde de lei, pe care bugetul nu o are, iar sursa alternativă este FMI. Cred că vom ajunge din păcate la un acord cu FMI, cu aplicare din 2024 și cu măsuri coercitive, cu măsuri de reformă dure imediat după alegeri, adică de la 1 ianuarie 2025”. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“UE: Acord al celor 27 pentru reformarea pieței energiei electrice / Sprijin pentru centralele nucleare Cele 27 de state membre au ajuns marți la un compromis privind reforma pieței europene a energiei electrice, care prevede posibilitatea acordării de sprijin public pentru centralele nucleare existente, sub rezerva respectării normelor UE privind ajutoarele de stat, potrivit AFP. Acest acord, la care au ajuns miniștrii energiei reuniți la Luxemburg și care va fi acum negociat cu deputații europeni, încheie luni de negocieri dure între Franța și Germania privind sprijinul pentru nuclear, în centrul preocupărilor legate de competitivitatea industrială. După creșterea bruscă a prețurilor la electricitate de anul trecut, reforma are ca scop reducerea facturilor pentru gospodării și întreprinderi prin introducerea unor contracte pe termen lung pentru a atenua impactul prețurilor volatile ale gazului. De asemenea, textul aprobat urmărește să ofere o mai mare previzibilitate investitorilor prin obligativitatea utilizării de „contracte pentru diferență” (CFD) pentru orice sprijin public pentru investiții în noi instalații de producție de energie electrică decarbonizată (din surse regenerabile sau nucleare). În cadrul acestui mecanism de preț garantat de stat, în cazul în care prețul de pe piața angro este mai mare decât prețul stabilit, producătorul de energie electrică trebuie să plătească venitul suplimentar obținut statului, care îl poate apoi redistribui către consumatori și industrie. În cazul în care prețul este mai mic, statul plătește compensații. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Starea deficitară a rețelei globale de electricitate amenință tranziția energetică, avertizează AIE Omenirea va trebui să construiască sau să renoveze 80 de milioane de kilometri de rețea electrică până în 2040 dacă vrea să își atingă obiectivele de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon și să își garanteze securitatea energetică, a avertizat marți Agenția Internațională pentru Energie (AIE), citată de Le Figaro. „Lipsa de ambiție și de atenție riscă să facă din rețelele de electricitate veriga slabă a tranziției către o energie curată”, avertizează AIE într-un raport fără precedent. În lipsa unei „atenții politice și a unor investiții mai mari”, deficiențele în ceea ce privește calitatea rețelelor „ar putea face ca obiectivul de limitare a încălzirii globale” la +1,5°C față de nivelurile preindustriale să nu mai fie atins și „să pună în pericol securitatea energetică”, afirmă Agenția. Pe măsură ce producția de electricitate crește, generată de energiile regenerabile menite să înlocuiască combustibilii fosili responsabili de gazele cu efect de seră, importanța rețelelor „nu va face decât să crească”, în special din cauza caracterului descentralizat al acestor energii. Numai în acest an, „la nivel mondial, 80% din noile centrale electrice au fost proiecte de energie regenerabilă, în special solare și eoliene”, a declarat pentru AFP Fatih Birol, șeful AIE. Cu toate acestea, AIE constată că rețelele „nu țin pasul cu creșterea rapidă” a acestor energii verzi, a mașinilor electrice, a pompelor de căldură etc., potrivit raportului. Fatih Birol a declarat pentru AFP: „Guvernele acordă o mare importanță construirii de centrale electrice, dar uită (…) că această electricitate trebuie să fie transportată către locuințe, stații de încărcare a vehiculelor și industrie. „Ele nu acordă suficientă prioritate rețelelor” și nu le planifică „din timp”, a insistat el. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Pensii speciale, tăiate în Austria. Șeful CCR, pensie specială cu 2.000€ mai mare ca salariul ….Pensiile speciale au fost tăiate cu încă 8% în Austria, în timp ce în România judecătorii CCR iau pensii speciale cu 2.000 euro mai mari ca salariul. Presa austriacă de azi, consultată de Newsweek România, scrie că „numai în 2024, subvențiile de stat pentru pensionari se vor ridica la 30 de miliarde de euro”. ….Numai pensiile de stat pentru pensionari din anul viitor se ridică la 30 de miliarde de euro, din venituri totale de 100 de miliarde de euro. Prin urmare, guvernul federal dorește să crească vârsta de pensionare și să creeze stimulente pentru a rămâne mai mult timp în câmpul muncii….Angajații OeNB, care au lucrat 18 ani fără întrerupere în cadrul companiei, aveau anterior dreptul la o pensie de până la 80 % din ultimul salariu. Această bază va fi redusă acum la 72%. CCR nu a vrut tăierea pensiilor speciale …. Judecătorii de la CCR încasează o pensie specială care este cu 2.000 de euro mai mare decât salariul de la Curtea Cosntituțională. De curând, ei s-au opus ca pensia specială să nu mai fie cumulată la salriu. Pensiile speciale ale magistraților români urmau să fie 80% (coincidență cu Austria) din salariu mediu brut plus prime și sporuri din ultimele 48 de luni. Judecătoul Marian Enache, președintele CCR, a judecat dacă sunt constituționale reforma pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. El este beneficiarul, atât a unei pensii speciale de 7.500 de euro, dar și al cumulului acesteia cu salariul de 5.000 de euro. Judecătorul Cristian Deliorga are un salariu de 283.000 de lei ca judecător CCR, adică 4.700 euro pe lună. Pensia este chiar mai mare decât salariu. E vorba de o pensie specială de 377.000 de lei, adică 6.200 euro. În total din pensie și salariu, Deliorga ia 11.000 de euro. Un al treilea judecător CCR care are pensie mai mare decât salariul este Varga Atilla. El ridică un salariu anual de 290.000 de lei și o pensie de 420.000 de lei.….” Integral: https://newsweek.ro
“Nu avem niciun respect capitalist pentru cineva care face şi vinde clătite (cum să fii patron vânzând clătite?!). În schimb, avem o admiraţie capitalistă pentru cei care fac milioane din obţinerea unor contracte de stat (dar şi private), sau din şpăgile/ mitele/ comisioanele pe care le obţin ….. Marea majoritate dintre oameni, dintre cetăţenii noştri nu dau doi bani pe cineva care vinde clătite, care are un food truck de unde iei un sandviş la un târg, nu dau doi bani pe cineva care face clătite. Dar în schimb au cel mai mare respect pentru cei care dau tunuri, pentru cei care fură, pentru cei care iau mită, pentru cei care sunt corupţi, pentru cei care învârt două hârtii şi fac un milion. Din clătite nu poţi să devii milionar, dar din mită da. Toată lumea a auzit de cazul lui Dumitru Buzatu, şeful consiliului Judeţean Vaslui, baronul Vasluiului de 30 de ani, baronul celui mai sărac judeţ din România, care a fost prins luând mită 1,25 milioane de lei. Discuţia publică nu s-a învârtit în jurul ideii de corupţie, de mită, ci în jurul faptului că a fost atât de prost, încât a fost prins. Într-o lume a criptomonedelor, care a fost creată special pentru a primi şi a transfera banii negri, cum să iei cash şi să fii prins tu, personal? Există un respect declarativ, admirativ pentru cei care au făcut bani, pentru cei care fac bani din relaţiile pe care le au, din intrările pe care le au, din contractele pe care le obţin. Există un respect pentru cei care dau şi iau mită! Pentru cineva care face şi vinde clătite, pentru cineva care face şi vinde hamburgeri, nu există niciun respect. Doar o ironie. În lumea capitalismului de la noi, dacă ai o maşină medie nu poţi să fii văzut ca patron. Eşti un patron sărac. Dacă în schimb ai o maşină de brand de la 100.000 de euro în sus, toată lumea se uită admirativ la tine, eşti un adevărat patron, chiar dacă în realitate nu ai niciun ban în buzunar! România este o ţară la extreme, avem 1.000 de companii mari care fac 50% din businessul total din România, iar la polul opus avem 700.000 de companii mici şi mijlocii „care fac clătite”, care reuşesc să plătească un salariu, taxe la stat, dar care nu au posibilitatea să dea tunuri financiare. Nu prea avem companii mijlocii care să susţină businessul local. În accepţiunea generală a celor care stau pe margine, a fi patron înseamnă să fii şmecher, să te afişezi ca un şmecher. Nu poţi să fii un patron dacă vinzi clătite, o activitate pe care o poate face oricine, o afacere din care nu ai cum să te îmbogăţeşti. Capitalismul adevărat înseamnă să faci bani, să devii milionar prin relaţii, prin şmecherie, prin corupţie, prin mită. .…” Integral: https://www.zf.ro
“La cât a ajuns să câştige un barman, care nu pleacă acasă fără 10.000 de lei pe lună, net, îmi vine să mă fac eu barman şi să îl las pe el să fie patron în locul meu, ca să vadă cum e şi cu ce probleme mă confrunt Toată lumea, toate companiile, toţi patronii, toţi directorii pun pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lipsa oamenilor. Nu au cu cine să lucreze, nu-i găsesc, iar dacă-i găsesc aceştia nu au chef să muncească, se supără din orice şi pleacă imediat, nu poţi să le spui nimic (mai ales celor din noua generaţie), nu au cultura muncii, nu au respect pentru patroni, pentru cei care le plătesc salariul etc. Cum am ajuns în această situaţie, este o problemă de bani, adică salariile sunt prea mici în România? Nu, răspund patronii, chiar deloc. Salariile au crescut mult în România în ultimii ani şi cresc în continuare. Sandu Ion, proprietarul P.A.B., o firmă de construcţii din Arad, spune că „la mine, un inginer constructor câştigă peste 5.000 de euro pe lună”. Românii în continuare cred că în afară se câştigă mai bine, dar dacă iei în considerare cu cât rămâi în mână în străinătate după ce plăteşti chiria, maşinile, după ce mănânci, este mai puţin faţă de cât poţi să câştigi în România. În domeniul serviciilor, iar cel mai expus domeniu este HoReCa, situaţia este groaznică. Toţi proprietarii de cafenele şi restaurante se plâng de angajaţi, de modul cum aceştia lucrează, de faptul că aceşti angajaţi, începând de la la barman, ospătar/chelner, până la femeia de serviciu, ajung să câştige foarte mulţi bani, fără a da prea mult înapoi. Mihaela Popescu, patroana unui restaurant din Piaţa Amzei din Bucureşti, Viena Brasserie, a spus la ZF Live că un barman a ajuns să câştige şi peste 10.000 de lei pe lună (salariu, bacşiş, comenzi speciale), dar dacă îl superi cu ceva, a doua zi nu mai vine. Îmi vine să mă fac eu barman şi să îl las pe el în locul meu să fie patron, să vadă cu ce probleme mă confrunt, a menţionat ea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ospătari/chelneri, iar o femeie de serviciu a ajuns să ceară 4.000-5.000 de lei pe lună, şi tot consideră că este puţin, a adăugat ea. … La şcoală nu se face educaţie antreprenorială, nu se face educaţie de business, iar ei nu înţeleg cum se câştigă banii, din ce vin banii pe care îi primesc ca salariu, a adăugat el. Toţi cred că a fi patron este ceva tare, dar nimeni nu ştie cu ce se confruntă un patron, care sunt problemele lui, începând de la a vinde un produs sau un serviciu, a încasa banii şi a reuşi să plătească salariile. Ca să nu mai vorbim de relaţia cu statul, cu autorităţile, care tot timpul pun beţe în roate celor care fac business, susţin patronii. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Adrian Vasilescu, bine ai revenit, ne era dor de tine. Şi despre ‘lebada albă’ din textul din 8 octombrie, pe care noi n-o vedem nici dacă şi-ar face cuib lângă unul dintre Palate …. Pentru cei care merg des in zona indo-asiatica despre care vorbeste Adrian Vasilescu evolutiile de acolo se vad efectiv cu ochiul liber, de la trimestrul la trimestru. Cresti peste noapte cand ai jumatate din populatia lumii (socotind aici si China) si toate resursele vrute si ne-vrute. Un consum turbat care alimenteaza o inflatie pe masura care impinge inainte o crestere economica neverosimila pentru noi, cei din vestul civilizat. Industrializarea din China, India si Coreea de Sud, la care se adaga mai nou superemergentele Indonezia, Filipine si Vietnam au facut ca zona sa fie autosuficienta pentru toate produsele si serviciile iar preturile de productie de acolo sa fie fara rival. Nu este de mirare ca exporturile duduie. Marii producatori de orice din UE vor avea probleme teribile in a face fata exporturilor de orice care vin din tarile enumerate mai sus. Care exporturi, daca Romania si Bulgaria ar fi in Spatiul Schengen ar trece pe aici – dar asta este alta poveste. Poate ca nici nu ar trebui sa se ridice fabrici in UE, cand resursa umana industriala este specie pe cale de disparitie si tot ce vine din China, India, Coreea de Sud si urmeaza Indonezia, Filipine si Vietnam, este oricum mai ieftin. V-ati uitat ce scrie pe spatele echipamentelor utilizate in Digital si Green Deal, cele doua mari proiecte ale UE pana in 2030, finantate cu trilioane? Calculatoare, servere, panouri solare, invertoare, pale de eoliene, etc., v-ati uitat cine le fabrica? Exact! Si, bineinteles, la galopul de sanatate din zona indo-asiatica contribuie si exporturile catre Rusia si tarile satelite, piete lasate larg deschise dupa 2022. Tarile sarace din zona indo-asiatica care nu exporta produse exporta resursa umana care astazi munceste in toata Uniunea Europeana, unde nimeni altcineva nu mai munceste, toti o tragem pe munca remote, munca de acasa, munca de 4 zile, fandoseli care intr-o zi se vor termina – si asta este alta poveste. Romania este o tara care nu prea conteaza in marele plan al lumii si care a ales care ii sunt partenerii strategici de la care cumpara orice si carora le da pe gratis resursa umana calificata si necalificata. Insa asta nu ar trebui sa ne impiedice sa aruncam o privire si la Est. Ne ostilizam cu China, India si Vietnam sunt jos fata de valoarea noastra, Thailanda, Indonezia si Filipine sunt pentru vacanta iar Coreea de Sud este prea departe. In timp ce noi trimitem in Est grupuri de prietenie care fac schimburi de traditii si porturi populare marile puteri ale UE se duc acolo ca sa se asigure de cel mai bun lant de aprovizionare. Ce vor face marile corporatii cu miliardele si miliardele pe care le-au castigat in ultimii 3 ani? Cu cat si pentru cata vreme va contribui cursa inarmarilor la galopul de sanatate al unor economii? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Miliardarul american JC Flowers, care deţine în România First Bank, avertizează că o creştere masivă a investiţiilor în credite private de către asigurătorii de viaţă creează un risc sistemic pentru investitori Investitorul american de capital privat J. Christopher Flowers a avertizat că o creştere spectaculoasă a investiţiilor în credite private de către asigurătorii de viaţă creează un risc sistemic pentru investitori, raportează Financial Times. Flowers, care a încercat să salveze asigurătorul AIG în timpul crizei financiare din 2008, a declarat că investitorii subestimează riscurile care rezultă din avalanşa de bani în împrumuturi de credit private şi din presiunea exercitată de asigurători asupra acestor active în căutarea unor randamente mai mari ale investiţiilor. „Prea mulţi oameni au apelat la creditul privat, iar acesta are o caracteristică specială, şi anume că o parte din el este finanţat cu active de asigurări de viaţă”, a declarat Flowers pentru Financial Times. Activele gestionate de fondurile de investiţii în credite private au crescut până la un nivel record de 1,5 mld. dolari, cu o creştere anuală mai mult decât dublă, ajungând la 23% între 2020 şi 2022, potrivit JPMorgan. Alimentarea creşterii industriei a fost un impuls din partea grupurilor de capital privat pentru a gestiona active de asigurări. ....Moody’s a constatat recent că asigurătorii cu capital privat au investit 102 miliarde de dolari în titluri garantate cu active, aproape o treime din totalul investiţiilor în obligaţiuni şi aproximativ triplu faţă de expunerea deţinută de întregul sector al asigurărilor. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Legea Educației, un „talmeș-balmeș”: Un elev cu media 4,59 ia bursă de merit după noile modificări Potrivit noilor modificări ale Legii Educației, un elev din județul Prahova, cu media 4,59 primește bursă de merit. Pe de altă parte, elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, cu medii de peste 9 nu primesc o astfel de bursă de merit. …. Noile modificări privind acordarea burselor, din cadrul Legii Educației, aduc situații dificile, greu de imaginat. Potrivit acestora, un elev care nu are nici măcar media 5 poate primi bursă de merit, dacă se află în primii 30% din clasă. Liceul Tehnologic Elie Radu din Ploiești a decis acordarea unei burse de merit unui elev cu media de 4,59 pentru că se află în primii 30% din clasă. Pe de altă parte, elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, cu medii de peste 9 nu primesc o astfel de bursă de merit. ....” Integral: https://newsweek.ro
“„Pană” de influență în Europa. Războiul Israel-Hamas a expus irelevanța UE | ANALIZĂ Politico Dintre nenumăratele iluzii geostrategice care au fost distruse în ultimele zile, cea mai îngrijorătoare realizare pentru oricine locuiește pe continentul european ar trebui să fie următoarea: Nimănui nu îi pasă ce crede Europa. Într-o serie de puncte de aprindere la nivel mondial, de la Nagorno-Karabah la Kosovo și la Israel, Europa a fost retrogradată în rolul unui ONG bine intenționat, ale cărui contribuții umanitare sunt binevenite, dar de altfel ignorate, se arată într-o analiză Politico. Blocul de 27 de membri s-a luptat întotdeauna să articuleze o politică externă coerentă, având în vedere diversele interese naționale în joc. Chiar și așa, a contat în continuare, în principal datorită dimensiunii pieței sale. Influența globală a UE scade, totuși, pe fondul declinului secular al economiei sale și al incapacității sale de a proiecta puterea militară într-un moment de instabilitate globală în creștere. În loc de puterea „geopolitică”, pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis-o când și-a preluat mandatul în 2019, UE a devenit o plevușcă paneuropeană, oferind un anumit grad de uimire jucătorilor adevărați, în timp ce în cea mai mare parte se face doar de râs, în deciziile sale contradictorii. ….Pentru a rezuma: în decurs de doar 24 de ore, Comisia a trecut de la anunțarea că va suspenda orice ajutor acordat palestinienilor la semnalarea că va crește fluxul de fonduri. …. Mesajele UE au dovedit un contrast cu cele neechivoce de la Washington. ….Biden a menționat că a sunat Franța, Germania, Italia și Regatul Unit pentru a discuta despre criză. Pe listă nu erau însă liderii UE, ca bloc. ….Nu este prea surprinzător, având în vedere acțiunile Europei cu privire la Iran, care a sprijinit Hamas de zeci de ani și a cărui conducere a sărbătorit atacurile din weekend. Deși Iranul neagă implicarea directă, mulți analiști spun că atacul atent planificat al Hamas nu ar fi fost posibil fără instruire și sprijin logistic din partea Teheranului. …. Spectacolul Charles Michel Un alt exemplu flagrant al impotenței geopolitice a Europei este Nagorno-Karabah, regiunea disputată, predominant armeană, din Azerbaidjan. …. În iulie, Michel a găzduit liderii Armeniei și Azerbaidjanului la Bruxelles, a șasea astfel de întâlnire. El a descris discuțiile drept „oneste și substanțiale”. I-a invitat chiar pe lideri la un summit special în octombrie pentru o „întâlnire pentalaterală” cu Germania și Franța la Granada. Nu a fost să fie. Până atunci, Azerbaidjanul ocupase regiunea, forțând peste 100.000 de refugiați să fugă din Armenia. Europa, care avea mare nevoie de gaze naturale din Azerbaidjan, a fost neputincioasă să facă altceva decât să privească. La începutul acestei luni, Michel a dat vina pe Rusia, în mod tradițional protectorul Armeniei în regiune, pentru fiasco. „Este clar pentru toată lumea că Rusia a trădat poporul armean”, a declarat Michel pentru Euronews. Un model similar a avut loc în Kosovo, unde europenii au încercat de ani de zile să negocieze o pace de durată între populațiile sale albaneză și sârbă. Principalul punct de conflict este statutul părții de nord a Kosovo, la granița cu Serbia, unde sârbii reprezintă majoritatea celor aproximativ 40.000 de locuitori. …. UE a cheltuit milioane de euro încercând să stabilizeze regiunea, finanțând organizații ale societății civile, școli și chiar o forță de poliție. Când tensiunile au amenințat să se transforme într-o luptă totală în urma unei incursiuni în nordul Kosovo a forțelor sârbe luna trecută, totuși, UE a fost forțată să recurgă la mecanismul său garantat de soluționare a crizelor: unchiul Sam. …. Nu trebuie căutat mai departe decât Ucraina pentru a demonstra că punctul lui nu este mai puțin valabil astăzi. Deși UE a făcut tot ce a putut, oferind zeci de miliarde de ajutor financiar, umanitar și militar, nu este suficient pentru a ajuta Ucraina să-i țină la distanță pe ruși. Dacă nu ar fi sprijinul american, trupele ruse ar fi staționate pe tot flancul estic al UE, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Românii se bucură de vremea frumoasă. Joacă păcănele pe telefon la iarbă verde Orice medic specializat pe adicții îți poate spune că o componentă importantă în procesul de vindecare este ieșitul în natură, la aer curată, alături de cei care-ți sunt dragi. De aceea în aceste zile poienele și parcurile patriei sunt pline de români care joacă păcănele de telefon la aer curat. „Într-adevăr e mult mai bine decât în localul întunecat de păcănele. Da, și eu am semnat petiția pentru închiderea acelor lucruri, sunt o prostie. Pot să joc păcănele liniștit lângă școală, pe telefon, fără să deranjez pe nimeni”, spune un împătimit de jocuri de noroc din Capitală. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
