Buna dimineata intr-o zi de marti, 23 februarie! Încă de la începutul săptămânii temperaturile au crescut și acest lucru se va întâmpla și în cursul zilei de marți. În plus, în centrul, sudul și estul țării, dimineața și seara este anunțată ceață, astfel că în unele regiuni aceasta ar putea duce la scăderea vizibilității. Vremea va fi frumoasă în majoritatea zonelor țării și doar izolat vor mai fi condiții de burniță, vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări la munte, în special la altitudini mari. Temperaturile maxime se vor situa între 7 și 17 grade, în timp ce minimele termice vor fi cuprinse între -6 grade în depresiuni și 5-7 grade in rest. In Bucuresti, marți, temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13 grade. Noaptea, cerul va fi mai mult senin, nu sunt șanse de precipitații, iar minima va coborî până la 0 grade.
Uniunea Europeană a pierdut cursa pentru vaccin. Cum s-a ajuns aici și cât va dura criza…. Criza de vaccin din România este o consecință a întârzierilor în ce privește livrarea dozelor la nivelul întregii Uniuni Europene. Neglijența în negocierea contractelor a dat posibilitatea companiilor farmaceutice să nu respecte calendarul livrărilor; Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, recunoaște greșelile în ce privește autorizarea vaccinurilor și realizarea contractelor; La nivelul UE, se observă o tot mai mare nemulțumire a celor care vor să se vaccineze, dar nu au cu ce; Deși din a doua jumătate a lunii martie vor fi aduse mai multe doze, cererea de vaccin va rămâne foarte mare în Europa; Doar 3,7% din populația Uniunii a fost vaccinată cu cel puțin o doză până acum. În SUA s-a ajuns la 13%. Întârzierea în ce privește autorizarea vaccinurilor, o negociere a contractelor orientată mai mult pe preț decât pe un orar strict de livrare și siguranța că nimeni nu se poate pune cu UE au generat o profundă criză de vaccin în toate cele 27 de state membre. Vasile Trifan, 67 de ani, din Târgu Mureș, povestește că a accesat platforma de programare online de peste zece ori începând cu data de 21 ianuarie și nu a reușit să se programeze. Campania oficială de programare a început în data de 15 ianuarie, la ora 15.00, dar din cauza numărului mare de solicitări, timp de trei ore nu a fost funcțională. “Am obezitate de gradul III, hipertensiune arterială, ulcer duodenal, tromboflebită profundă, iau medicamente anticoagulante”, a scris domnul Trifan într-un mesaj în care cere cu disperare ajutor autorităților. “Medicul de familie prezintă dezinteres în a ne acorda mie și soției mele consultanță pentru a ne programa”, a mai adăugat Vasile Trifan, într-o postare emoționantă făcută pe pagina oficială de Facebook RoVaccinare. El își lasă numărul de telefon și adresa de email pentru a primi “consultanță pentru vaccinare”. Acesta e doar un exemplu de mesaj disperat, venit din partea persoanelor în vârstă, care în România au fost vaccinate doar într-o mică măsură….. Până în data de 21 februarie, la nivelul Uniunii Europene au fost administrate puțin peste 26 de milioane de doze de vaccin. 3,7% din populația de aproape 450 de milioane de locuitori a primit cel puțin o doză de vaccin. Este o cifră infimă dacă o comparăm cu Marea Britanie unde, deja, 25,8% din populație a primit cel puțin o doză sau în SUA, unde 13% din populație a fost imunizată cu cel puțin o injecție. Ursula von der Leyen, 63 de ani, președintele Comisiei Europene, trece printr-o perioadă dificilă. Tot mai multe voci critice se aud la adresa ei cu privire la modul în care a coordonat achiziția de vaccin pentru cetățenii Uniunii.“Am reacționat lent în ce privește autorizarea vaccinurilor. Am fost prea optimiști în legătură cu producția de vaccin. Și am avut prea multă încredere că dozele pe care le-am contractat vor fi livrate la timp”, a declarat Ursula von der Leyen, asumându-și eșecul în ce privește accesul la vaccin în Uniunea Europeană…..Guy Verhofstadt, europarlamentar, fost premier al Belgiei, a analizat diferențele dintre contractele încheiate de Marea Britanie și de Uniunea Europeană cu producătorul de vaccin AstraZeneca. El a comentat, comparând cele două contracte, că “diavolul se ascunde în detalii”: …..“Contractul UE se bazează pe un calendar estimat… În schimb, în contractul britanic există o procedură descrisă cu precizie pentru a garanta livrarea în timp util a dozelor. Această procedură se bazează pe un calendar preliminar (cu cinci date și cantități de livrare). AstraZeneca este obligată să notifice autorităților britanice cu 30 de zile în avans detaliile fiecăreia dintre aceste livrări. Odată notificate, AstraZeneca nu mai poate modifica angajamentele precise fără permisiunea autorităților britanice. Integral: https://spotmedia.ro
Analiză „Inclusiv” | România, țara cu un singur spital nou construit în ultimii 30 de ani. Cum arată sistemul nostru de sănătate și ce e de făcut În 2020, viețile noastre au fost afectate mai mult ca oricând de grija pentru sănătate și, implicit, de instituția în care ne punem bazele: spitalul. În ultimii 30 de ani, un singur spital a fost construit de la zero în România. …. Avem nevoie de spitale noi. Dar fără o infrastructură medicală și socială complementară spitalelor și fără regândirea modului de finanțare, funcționare și utilizare a lor, construirea de spitale noi e un efort insuficient. Sute de mii de români sunt internați anual în spitale fără să treacă pe la medicul de familie sau să fie consultați în regim ambulatoriu. Spitalul este adesea învechit și depășit tehnic, fără suficienți angajați, supraîncărcat. Doar 189 de clădiri în care se desfășoară acte medicale au fost construite după 1990, adică mai puțin de 10% din total, potrivit unei baze de date întocmite de INSP. În plus, cel puțin o clădire din zece este în clasa 1 de risc seismic, ceea ce înseamnă avarii grave sau colaps, în cazul unui cutremur puternic. Episodul 1 – Pacientul. În pandemie, două femei se întorc în țară pentru mama lor diagnosticată cu glioblastom, o tumoră cerebrală gravă „Mi se pare că (doctorii/personalul – n.a.) nu se comportă nici măcar uman. Nu-ți cer să mă ții de mână că trec prin momentul ăsta, dar fii decent”, spune Irina*, una dintre fiicele Claudiei. Ea este una dintre cei aproximativ 4 milioane de români internați anual. Mulți dintre pacienți se lovesc de lipsa de comunicare care poate trece drept lipsă de implicare a cadrelor medicale, notează jurnalista Ruxandra Pătrașcu-Maian. Plățile informale creează iluzia unei siguranțe că facem tot ce putem pentru rudele internate și compensează lipsa previzibilității din aceste interacțiuni. Fiicele Claudiei s-au obișnuit cu ideea de a da ceva la schimb. Una dintre asistente le-a cerut explicit bani – pentru rezident, anestezist, medic și ea însăși. Ulterior, spun ele, asistenta le-a mai cerut împrumut trei sute de euro, apoi a plecat în concediu. Înainte de asta, le trimitea poze din spital cu mama lor; le arăta cum o pupa cu masca pe sub bărbie și cum se comporta de parcă erau prietene de-o viață. La scurt timp după ce a revenit la muncă a demisionat și nu le-a mai răspuns, susțin femeile, pentru Inclusiv. ….. Raluca Șoaita e arhitecta care a imaginat și planificat spitalul construit de asociația Dăruiește Viață, finanțat de societatea civilă cu 30 de milioane de euro. Antropologul Vintilă Mihăilescu numea spitalele spații concentraționare cu chip uman, adică un fel pușcării. Raluca a vrut să schimbe asta, să facă spitalele umane, mai puțin asemănătoare unor închisori care inspiră reticență și frică. …. Episodul 4 – Spitalul – Locul pe care am uitat să-l construim „Maximum la 30 de ani dărâmi clădirea (spitalului) și faci alta nouă. Pentru că se schimbă logica, tehnologia, nu bacteriile în pereți”, spune Răzvan Cherecheș, directorul Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, susținut de specialiști și rapoarte guvernamentale, notează Inclusiv. Însă în sistemul public, infrastructura spitalicească e constituită, în mare parte, din clădiri mai vechi de 30 de ani, care nu mai corespund nevoilor de azi. După 1990, înnoirea infrastructurii a constat în extinderi și atașamente – ambulatorii, corpuri și pavilioane noi. De la 0 s-a construit doar spitalul de la Mioveni, deschis în 2019. Doar 189 de clădiri în care se desfășoară acte medicale au fost construite după 1990, adică mai puțin de 10% din total, potrivit unei baze de date întocmite de INSP. În plus, cel puțin o clădire din zece este în clasa 1 de risc seismic, ceea ce înseamnă avarii grave sau colaps, în cazul unui cutremur puternic. … Episodul 5 – Sistemul. „Suntem unde ar trebui să fim“ „În acest moment, banii se alocă pe o bază pe jumătate fictivă, care nu are cum să răspundă în niciun fel nevoilor”, declară pentru Inclusiv Adrian Gheorghe, Senior Health Economist la Imperial College of London și fost consultant al Ministrului Sănătății în perioada 2015-2018. (Din 21 ianuarie 2021, Adrian este președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – CNAS). Acesta povestește că, la mijlocul anilor 2000, România a cumpărat un sistem de codificare a cazurilor clinice din Australia, care a fost „ajustat din experiență de cei de la Școala de Sănătate Publică, astfel încât la începutul anilor 2010 au ieșit cu sistemul românesc de clasificare RO DRG, care era bazat tot după acela vechi, dar după câțiva ani s-au mai adaptat niște lucruri. Dar nu a existat niciodată un studiu național care să spună care e situația în România, pentru că noi am luat niște valori care reflectau valorile din alt sistem”. Integral: https://www.libertatea.ro
Un medic de familie din Sibiu a luat aproape 37.000 de lei, într-o lună, de la Casa de Asigurări de Sănătate. Cum s-a ajuns la această sumă Casa de Asigurări de Sănătate a decontat într-o lună, anul trecut, echivalentul a 7.500 de euro pentru un medic de familie din Sibiu. Potrivit CJAS, este cea mai mare sumă obținută de un medic de familie din județ, în 2020. Un raport al Casei Județene de Asigurări de Sănătate arată că cea mai mare încasare lunară a unui medic de familie din Sibiu a fost, în 2020, de 36.898 de lei/venit brut. Medicul în cauză are între 2.201-2.500 de pacienți înscriși pe listă. Cel mai mic venit brut al unui cabinet de medicină de familie a fost, tot anul trecut și tot în județul Sibiu, de 1.707 lei. Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate județene au explicat diferențele mari dintre venituri. „Reglementarea de dinainte de pandemie limita la patru consultațiile dintr-o oră ale unui medic de familie. Odată cu modificările cadrului normativ, s-a trecut de la patru la opt. În momentul acesta, sunt opt, dacă nu mă înșel, până la 31 martie. De aici diferența de decontare. Consultația depinde de medic, de unde are cabinetul, de nivelul lui de instruire. Adică dacă e medic primar sau specialist, dacă lucrează în mediul urban sau rural”, a precizat Vasile Spinean, directorul CAS Sibiu pentru ziarul local Sibiu100. Integral: https://www.libertatea.ro
Legile justiţiei, în folosul “vânătorilor” de pensii speciale Votul acordat săptămâna trecută de plenul Parlamentului cu privire la eliminarea indemnizaţiilor speciale acordate senatorilor şi deputaţilor care au ieşit la pensie, a iniţiat în spaţiul public discuţii aprinse cu privire la eliminare pensiilor speciale sau la impozitarea acestora. În acest context a fost ridicată din nou problema impozitării pensiilor magistraţilor, dar şi modul în care unii avocaţi au fost date pensiile magistraţilor şi modul în care foştii judecători sau procurori revin în magistratură cu doar câteva luni înainte de pensionare, pentru a beneficia de pensia specială. Cel mai recent exemplu în acest sens este cel al avocatului Flavius Crâznic, care a revenit în magistratura în 7 decembrie 2020, dată la care preşedintele Klaus Iohannis, a semnat decretul privind numirea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi. După numai două luni, în 16 februarie 2021, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, cu unanimitate de voturi, cererea de pensionare a procurorului Flavius Crâznic, începând cu data de 1 martie 2021. După ce preşedintele Klaus Iohannis va emite, în baza deciziei CSM, decretul prezidenţial de eliberare din funcţie prin pensionare, Flavius Crâznic va încasa o pensie lunară de aproximativ 18.000 de lei, adică 3800 de euro şi îşi va putea relua activitatea în avocatură. Situaţia respectivă a fost sesizată de CSM încă de anul trecut, dar se pare că iţele încurcate ale justiţiei din ţara noastră au făcut ca situaţia respectivă să treneze. Astfel, în 30 aprilie 2020, plenul reunit al CSM a decis să îl sesizeze pe ministrul Justiţiei în vederea modificării articolului 33 indice 1 din legea nr.303/2004. Membrii CSM au decis că fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, trebuie să promoveze două modificări care ar fi făcut ca situaţii de genul celei de care s-a folosit avocatul Flavius Crâznic să fie eliminate….. Ce s-a întâmplat cu solicitarea CSM din 30 aprilie 2020? Conform unor surse din cadrul Ministerului Justiţiei, solicitarea CSM a fost trimisă destul de târziu ministerului de resort, când deja ministrul Cătălin Predoiu şi echipa din subordine finalizaseră proiectele privind legile justiţiei care au fost puse în dezbatere publică în 10 octombrie 2020. Faţă de propunerea formulată de CSM, în proiectul aprobat de ministrul Cătălin Predoiu pentru iniţierea demersului legislativ şi care se află în dezbatere publică, modificarea textului este mult mai dură. Proiectul iniţiat în timpul mandatului fostului ministru Cătălin Predoiu prevede eliminarea în întregime a prevederilor referitoare la primirea în magistratură fără concurs a foştilor judecători şi procurori cu cel puţin 10 ani vechime…..Practic, Cătălin Predoiu şi echipa care a lucrat la proiectele de modificare a legilor justiţiei au stabilit eliminarea definitivă a posibilităţii folosirii legii în scop personal, aşa cum au făcut-o în ultimii ani mai mulţi foşti judecători sau procurori, care au reintrat din avocatură în magistratură numai pentru a ieşi peste câteva luni sau un an la pensie şi pentru a beneficia asfel de pensia specială. Suntem curioşi dacă formularea iniţiată anul trecut va rămâne şi în pachetul legislativ a cărui dezbatere se încheie în 31 martie. Oricum, până când acesta va fi aprobat de Parlament şi până când legea respectivă va intra în vigoare, este posibil să mai asistăm şi la alte cazuri de tipul celui înregistrat săptămâna trecută. Poate ar fi necesar ca, până să se pronunţe Parlamentul, articolul 33 indice 1 să fie eliminat, prin ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Stelian Ion, noul ministru al Justiţiei, sau – pentru a nu le da apă la moară celor din opoziţie care vor invoca rezultatul referendumului din 26 mai 2019 – printr-o iniţiativă legislativă care să treacă urgent prin Parlament, în următoarele două luni, pentru a intra în vigoare cât mai rapid şi a stopa noua practică de obţinere a pensiei speciale de magistrat. Referitor la acest aspect s-a pronunţat şi unul dintre foştii miniştri ai Justiţiei, Ana Birchall, care a scris pe pagina proprie de Facebook că ministrul Stelian Ion trebuie să iniţieze urgent şi să adopte în şedinţă de Guvern un proiect de lege (care sa fie trimis în Parlament în procedură de urgenţă) prin care să blocheze “portiţa prin care unii pot ajunge magistraţi pentru scurt timp doar pentru ca imediat după aceea să iasă la pensie, cu pensia de magistrat”. Integral: https://www.bursa.ro
Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor..…Cheltuielile cu peronalul public (adică cu angajații statului) în Bugetul anului 2021 sunt prevăzute a se ridica la circa 110 miliarde de lei, reprezentând 62% din tot bugetul. Dacă la această sumă se adaugă și pensiile (inclusiv cele din CAS), suma depășește 90% din bugetul total. Totuși, Nu aceasta e marea problemă românească a cheltuielor cu bugetarii: asta pentru că, raportat la PIB (Nu la Buget), cheltielile cu personalul sunt pe-aproape de media europeană. Marea problemă este ce face România cu banii pentru cheltuielile de personal și pe cine plătește de fapt: pentru că asta arată care e viziunea guvernantului român din ultimii ani, adică din ultimii zeci de ani, în ce privește dezvoltarea societății și rolul statului în societate. Asta pentru că bugetari sunt și profesorii, și medicii, și militarii, și funcționarii de ghișeu, și justiția și funcționarii de geantă ministerială. O analiză comparativă cu statele UE, a modului în care sunt plătiți bugetarii într-o societate, arată marea particularitate a României: cător domenii le acordă importanță guvernele României. Pentru comparație înăuntrul bugetelor naționale, analiza se raporteză și la salariul mediu în industria prelucrătoare la fiecare stat – cea care, într-o europă industrială, asigură tracțiunea economiei și, până la urmă, salariile bugetarilor de toate felurile…… După cum se vede, în România cei mai bine plătiți bugetari sunt cei care formează domeniul administrației publice și feluritele forme de salarizare militară. Urmează, binișor sub ea Sănătatea, după care, la o distanță apreciabilă în jos Educația. Industria prelucrătoare – care e motorul economiei, are un salariu mediu aflat aproape la jumătate din salariul bugetarilor din administrație. Salariul mediu pe total economie e cu 50% mai mic decât cel din administrație. Altfel stau lucrurile la ceilalți: În Bulgaria, pe locul 1 e sănătatea, urmată de educație și abia pe locul 3 vine administrația. În Polonia, cele 3 sunt foarte apropiate și aproximativ egale cu salariul mediu pe toată economia. În Ungaria, toate salariile bugetare sunt mai mici decât cele din industria prelucrătoare, cu observația că pe locul 2 (surpriză..) sunt cei din administrația publică, iar sănătatea pe ultimul loc. Ce e de observat la economiile competitive: Germania, Franța, Austria, Suedia, Spania și Irlanda, au toate salariile tuturor categoriilor de bugetari mai mici decât cele din industria prelucrătoare – care ține primul loc….. Comparativ cu celelalte state din UE și raportat la populația activă, România e aprope de media europeană. Are, în schimb, 2 mari probleme: 1- Din cei aproximativ 1,25 de milioane de angajați bugetari, circa 850.000 lucrează în administrația centrală. 2- A doua problemă majoră e numărul total de salariați din economie – foarte mic în comparație cu totalul populației ocupate. Ar fi fost de așteptat ca, începând cu Bugetul 2021, să mai tundem din sporurile – unele halucinante – din administrație, și să mai corijăm anomalia din graficele de mai sus: dar asta înseamnă deja politici tintite pe educație și sănătate și puțin deranj în marea masă a funcționarilor din administrație. Pentru că împărțeala asta e comunismul rezidual. Integral: https://cursdeguvernare.ro
STUDIU Creditorii din Romania au printre cele mai mari dobanzi din UE Creditorii din Romania au printre cele mai mari dobanzi anuale efective din Uniunea Europeana, acestea fiind identificate la imprumuturile rapide si pe termen scurt, potrivit unui studiu legat de creditarea din Romania. Astfel ca, Romania a fost identificata cu una dintre cele mai mari dobanzi anuale efective (DAE) din intreaga Uniune Europeana, respectiv cu 30,341%, pentru un credit de 180 euro acordat de catre o institutie financiar-nebancara (IFN) pe o perioada de 30 de zile. “Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau indreptarea consumatorilor catre produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar cateva dintre problemele identificate la nivel national si care incalca, in mod flagrant, legislatia in vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului si de publicitate inselatoare“, se arata in studiul realizat de Asociatia Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles. Cu titlu de exemplu, doua banci din Romania promovau acordarea de credite de consum cu dobanda de 8%, fara a informa consumatorul ca daca nu indeplinea anumite conditii noua rata de dobanda era de aproximativ 14%.“Spre deosebire de alte tari europene, obtinerea modelului de contract anterior semnarii, cu mici exceptii, este extrem de greu de realizat. Reprezentatii unor entitati financiare au recunoscut ca incurajeaza consumatorii sa semneze contractul pe loc, fara o analiza in prealabil a acestuia”, se mai arata in studiu. Incalcari flagrante ale legilor nationale si europene Toate aceste aspecte reprezinta o incalcare a legislatiei in domeniul protectiei consumatorilor si necesita interventia Comisiei Europene pentru imbunatatirea instrumentelor de protectie pe care trebuie sa le aiba la dispozitie imprumutatii din Romania. In perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 banci si 14 institutii financiar-nebancare (IFN) in privinta procesului de creditare, atat in mediul online, cat si direct in sucursalele entitatilor financiare. “Un astfel de studiu a fost realizat si in tari precum Spania sau Irlanda, fiind o actiune coordonata la nivel european, in contextul in care Comisia Europeana analizeaza modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusa in Romania prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din Romania care reglementeaza acordarea de credite ar putea fi modificat in viitorul apropiat, la initiativa Comisiei Europene”, precizeaza Asociatia. Creditorii nu informeaza corect clientul Potrivit studiilor realizate in Romania, Spania si Irlanda, rezulta ca o mare parte dintre entitatile financiare nu ofera informatii pre-contractuale suficiente inainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informatiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informata atunci cand acceseaza un credit. De asemenea, doar unul din 50 declara ca a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofiterului de credit si doar 13% dintre consumatori au fost sfatuiti in legatura cu tipul de produs de creditare care se muleaza pe nevoile si situatia personala. Nu in ultimul rand, neregulile pe piata creditului de consum sunt mai accentuate in cazul creditelor acordate de catre IFN-uri in mediul online. Integral: https://ziare.com
Oamenii care conduc Radioul public (II). Cum adună Radu F. Alexandru 8.000 de euro pe lună și alte CV-uri de poveste …. Domnul Radu Alexandru Feldman a fost un mare liberal (senator timp de trei mandate) care scria piese de teatru și scenarii foarte apreciate de regimul comunist, cu care, desigur, nu a colaborat. Este pensionar. Încasează anual aproximativ 100.000 de euro, majoritatea lor de la stat. Mai exact, 467.839 de lei în 2019 sau 39.000 de lei pe lună, adică aproape triplu față de cât primește președintele României. Dintr-o pensie și patru indemnizații. András Demeter, mai presus de lege Domnul András Demeter este actor, absolvent al Universității de Teatru din Târgu Mureș în 1992. UDMR îl propulsează în prima linie politică. În timp ce era director general și apoi secretar de stat la Ministerul Culturii, făcea și Facultatea de Drept la zi la una dintre cele mai eficiente fabrici de diplome din Timișoara – Universitatea Tibiscus. Apoi, din sinecură în sinecură, ajunge cumva președinte-director general al SRR. A acumulat minimum de 7 ani în Consiliul de Administrație al SRR. Și-a angajat soția la SRR în timp ce era director general. În 2011, anul cu tăieri salariale, domnul Demeter încasa peste 280.000 de lei. Adică aproape de patru ori mai mult decât președintele României. …. Domnul Demeter a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conflict de interese: pe vremea când era director general al Radioului public s-a pus singur în fruntea unui program care i-a adus câștiguri directe. Avea interdicție trei ani să mai ocupe o funcție publică. Dar nu a vrut să plece din CA al SRR, unde a rămas cu susținerea UDMR, care astăzi îl propune secretar de stat la Ministerul Culturii. Ascensiunea fraților Muraru Domnul Alexandru Muraru este acum în Parlament din partea PNL și nu are CV-ul depus. Fratele său, domnului Andrei Muraru, este consilier prezidențial și a fost și el membru al CA la Televiziunea Română, căci lucrurile astea se transmit în familie. Din 2005 până în 2009, Alexandru a fost consilier al prim-ministrului, lucru care, desigur, i-a permis fratelui Andrei să devină expert pe relații externe la Camera de Comerț în București, imediat ce a terminat Istoria la Iași. Pentru trei luni, căci apoi a trecut și el consilier al prim-ministrului, că aveam guvern liberal meritocratic bazat pe frăție. În timp ce muncea la Cancelaria Primului Ministru, Andrei a devenit expert și apoi șeful Biroului de Cercetare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) la București, iar în timpul liber făcea și un master la Iași. Între 2007 și 2009, în timp ce este consilier al directorului general la Arhivele Naționale, plătit de Cancelaria Primului Ministru, este, în același timp, și șef al Serviciului de Investigații Speciale sau expert la IICCREM și începe doctoratul la Iași pe o bursă pe fonduri europene de trei ani, că doar se poate. … Minune, fratele plătit tot de la Cancelaria Primului Ministru scrie trei cărți în perioada în care se rupe în două pentru țărișoară și ia și el o bursă, la fel ca fratele, pe fonduri europene. Ambii frați, culmea, primesc și o bursă foarte generoasă, peste bursa pe fonduri europene, pentru a studia la Institutul Holocaustului în New York, plus încă cel puțin o bursă de la colegiul New Europe. În 2012 Alexandru, cu zero experiență, devine consilier al secretarului de stat la Ministerul Mediului și Pădurilor, domnul Corneliu Mugurel Cozmanciuc, finul domnului Fenechiu, un om cinstit, baron de Iași, care a primit mulți ani de pușcărie. Fratele devine președinte al IICCREM și este numit în CA-ul de la Televiziunea Română. Apoi devine consilier al președintelui PNL. Alexandru devine și el președinte de instituție de stat, Institutul Național al Patrimoniului, și apoi este numit în CA-ul de la Radiodifuziune. …. În consiliul de administrație o regăsim și pe doamna Ruxandra Săraru, fiica lui Dinu Săraru, un fost mare comunist, membru în Comitetul Central al Partidului Comunist și colaborator al Securității. Dar și pe domnul Cristian Teodorescu, un respectabil scriitor care pare incapabil să-și completeze corect declarațiile de avere. Domnul Adrian Moise este și el în Consiliul de Administrație al SRR de foarte mult timp. Adică de minimum 18 ani. Este un fost lider sindical din Radio care s-a opus cu multe riscuri unui fost director general colaborator al Securității și apropiat al domnului Dan Voiculescu. Soția, tot la SRR lucrează. Domnul Gabriel Basarabescu este un apropiat al domnului Turcescu. Ca orice om de radio și compozitor, domnul Basarabescu este absolvent al Colegiului Național de Apărare. Și el este de mulți ani în CA-ul de la Radio. Nu are CV-ul publicat. Domnul Ioan Laurențiu Horăscu este reprezentantul PSD-ului în SRR, care i-a luat locul domnului Duvăz, decedat. Integral: https://www.libertatea.ro
Energia – de la indicatori de competitivitate la geopolitică Spark Sprea, Dark Spread, Clean Spark Spread, Cleam Dark Spread sunt indicatorii de competitivitate pentru industria energetică pe gaze și cărbune analizați de economistul (și inginerul) Laurențiu Căpcănaru într-un articol adresat specialiștilor. Are dreptate în două privințe: în România nu se folosesc indicatori de competitivitate, ceea ce este absurd, și dacă folosim indicatori pentru combustibilii fosili și poluanți, de ce nu folosim (noi Uniunea Europeană) și indicatori pentru regenerabile. “Dacă vorbim de prețul energiei minus costul poluării, ar trebui să vorbim și de costul energiei regenerabile fără costul de susținere a ei. Așa consider că ar fi politicaly corect. Pentru că altfel indicatorii de care am vorbit la început devin statistică manipulată” spune domnia sa. Unul din indicatorii pe care i-aș implementa industriei energetice românești este factorul de capacitate care reperezintă raportul producției reale petru, hai să zicem un an, pe puterea maximă posibilă pentru acel an. Să zicem ca ar fi echivalentul unui randament. Se poate calcula pentru o instalație sau pentru o industrie întreagă. Să vedem care este factorul de capacitate al tuturor capacităților de producție industriei energetice românești pentru anul trecut: s-au produs 56,57 TW pe care îi impărțim la {capacitatea totală 20.227 MW x 365 zile x 24 ore} = 24,5% Vă propun să calculăm factorul de capacitate pentru fiecare tip de combustibil folosit:…. Cărbunele are factorul de capacitate 17,99%. Cunoaștem că aici ANRE are cele mai mari falsuri: raportează mult mai multe capacități în stare de funcționare față de situația reală. Mai știm: cei doi mari producători au mari probleme cu existența, CEH este în insolvență și CEO poate oricând intra datorită datoriilor. Nici Veolia Iași sau CET Govora nu se simt prea bine. Restul nu contează deoarece au capacități minuscule. Gazul a mers mult mai bine, având factorul de capacitate 28,41%. Avem 45 de producători de energie electrică din gaz. Majoritatea sunt CET-uri, adică produc și energie termică cu destinație industrie sau încălzirea locuințelor (39). Prima problemă: spark spread, coeficientul de randament al capacităților pe gaz, așa cum este el definit și folosit în UE trebuie îmbunătățit cu componenta dată de energia termică. Acest lucru îl lăsăm în seama oamenilor de știință. A doua problemă: de ce este așa de mic coeficientul de capacitate pentru gaz? Bănuiesc că și aici ANRE are câteva raportări false. Generarea de energie electrică prin cogenerare este dependentă de comanda de energie termică pe care CET-ul trebuie să o disipe în SACET (sistemul de alimentare centralizată cu energie termică). Tehnologiile existente în România sunt destul de vechi: dacă nu este cerere de energie termică, CET-ul nu are unde să disipe energia termică și instalația funcționează cu un randament mic sau nu poate funcționa. Mai adaugăm și faptul de randamentele cazanelor și turbinelor pe electric existente în România sunt destul de mici. Singurele instalatii în ciclu combinat existente cu randamente mai mari sunt la OMV Petrom – Brazi și Elcen – CET Vest. Probabil că dacă toate CET-urile ar avea astfel de instalații factorul de capacitate ar trece de 50%. Nuclearul a avut cel mai mare factor de capacitate. Funcționează în bandă cu întreruperi pentru revizii și reparații. Au fost ani când Nuclearelectrica a raportat un factor de capacitate de aproape 92%. Anul trecut un reactor a fost oprit câteva săptămâni pentru revizie, deci acesta este motivul celor 73%. Aceasta este energia securitară. I-am calculat factorul de capacitate: 29,77%. Să vedem cum stau lucrurile pe regenerabile. Hidro are 20.72% factor de capacitate. Este normal: să nu uităm că anul trecut până în luna mai a fost secetă, că lacurile Hidroelectrica sunt nedecolmatate de 30 de ani, că instalațiile sunt neretehnologizate și daca au fost, au fost cu scandal (de aici vine sintagma “baieții deștepți din energie”). Este destul de puțin știind că cea mai mare hidrocentrală din lume Tree Gerhes din China are 45% și hidrocentrala de pe Barajul Hoover din SUA are 23%. Eolianul are 20,46 factorul de capacitate. Știm că este intermitentă și variabilă puterea vantului și turbinele nu produc nimic când condițiile atmosferice sunt nefavorabile și temperaturile extrem de joase. Teoria spune că pentru eolian limita admisă este 20% dar nu poate trece de 40%. Știm că România nu are o poziție favorizantă circulației vântului precum au țările riverane Mării Baltice și Oceanului Atlantic, adică țările ce promoveaza asidu energia eoliana în UE. Fotovoltaicul are cel mai mic factor de capacitate: 8,64%. Normal, suntem pe paralela 45! Soarele nu are aceeași putere ca în țările sudice UE iar iarna un timp limitat de strălucire. (nu discutăm de țările dintre tropice) Capacitățile de producție de energie regenerabilă au factorul de capacitate de 19,33%….. Știind că energia securitară este penalizată pentru poluare (necesitatea de a cumpăra certificate CO2 pentru cărbune și gaze) și că nu este admisă în proiectele de dezvoltare pentru care UE alocă bani, dar are un “randament” mai mare ne întrebăm de ce suntem obligați sa subvenționăm o energie necompetitivă din punctul de vedere al potențialului slab de generare de energie electrică. Privitor la poluare: știm cât poluează energia securitară dar nu s-a facut niciodată un bilanț de mediu sau un bilanț energetic al capacitatilor regenerabile, adică nu știm câtă energie se consumă pentru extracția materialului necasar panourilor fotovoltaice sau a unui generator eolian, cunoscând că întră foarte multe metale extrem de rare care cer un efort energetic imens și pentru care extracția și prelucrarea sunt foarte poluante. Mai adaugăm că peste 80% din metalele și pământurile rare ce intră în componența acestora sunt monopolizate de China, că cea mai mare parte din componentele instalațiilor regenerabile sunt importate din China și ne întrebăm: De ce cetățenii Uniunii Europene trebuie să contribuie (direct sau indirect prin taxe, impozite și subvenții) la dezvoltarea economiei chineze prin adoptarea generării de energie electrică din solar și eolian? Integral: https://www.contributors.ro
Cât de puternică e Diana Şoşoacă? …. Cât de puternică o face inabilitatea actualei Puteri, deci direct proporțional cu breșele care îi sunt lăsate pentru a se manifesta, așa cum s-a întâmplat cel mai recent în Valea Jiului. Și oricât ai evita să scrii despre ea, nu din autocenzură ci pur și simplu din igienă profesională, până la urmă, ajungi să nu ai de ales, pentru că Diana Şoşoacă este în felul ei un fenomen politic, asemeni lui Vadim Tudor…. În mod evident, dna Şoşoacă nu e proastă și nici lipsită de talent în comunicare. Nu e agramată și are o spoială culturală cât să permită referințe care să impresioneze cititorii de „almanahe”. Are un tupeu imens, are verb, este absolut tipică pentru mahalagioaica aceea care primăvara îți aruncă în cap de la balcon borcanul cu murături și apoi te bălăcărește că ți-ai găsit să treci tocmai atunci pe acolo ca să o încurci. Popularitatea ei este în ascensiune pentru că televizunile o cultivă. Nu cred că pe bani. Nu e nimeni atât de nebun să facă tranzacții cu ea asumându-și practic certitudinea că va face totul public cu urlete și injurii. O cultivă pentru că aduce audiență. Și aduce audiență pentru că are priză la public, un anumit tip de charismă. De ce? Pentru că dă glas unei dezamăgiri generalizate. Este povestea AUR, în general. Oamenii aud rostit de ea ceea ce gândesc și ei: că sunt furați, ignorați, umiliți etc. Iar agresivitatea ei, chiar dacă îi manipulează și îi folosește ca trepte de populariate, îi răcorește. Și este vorba mai ales despre acele categorii la care nu ajunge niciodată nimeni să le vorbească cu adevărat, să le bage în seamă.Țineți minte șocul rezultatelor referendumului Brexit? Nimeni nu a luat în calcul votul unor comunități sărace, precar informate, în general absente la vot, deci nebăgate în seamă, categorii pe care o temă, cu toate manipularile aferente desigur, i-a antrenat la vot. Cam așa și cu Diana Şoşoacă. Ea captează și antrenează o furie latentă din societate, una care nu avea însă glas politic. Să luăm exempul descinderii Dianei Şoşoacă în Valea Jiului. A făcut acolo spectacol, în parte probabil bine regizat. Dar este un fapt că dintre toți demnitarii doar ea s-a dus la minerii blocați în subteran nu pentru a cere bani în plus, ci pentru a cere banii deja munciți, banii la care au dreptul. Avem doi miniştri de resort încă siamezi, unul PNL la Energie, unul USR-PLUS la Economie. Prinși în lupta pe viață și pe moarte a împărțirii moșiilor, niciunul dintre ei nu a găsit cu cale să se duca să vorbească cu acești oameni care, repet, pretind doar banii munciți de ei deja. Sau să trimită măcar un secretar de stat. Un consilier. A fost doar prefectul de Hunedoara, care se pare că nu a găsit ceva mai inteligent de făcut decât o gluma idioată cu aprinsul țigării în subteran. Sigur că pentru acești oameni neplătiți, deși au muncit, ignorați și batjocoriți, Diana Şoşoacă a fost fix ce așteptau și le trebuia…. Văd pe Facebook, în bulele useriste și liberale, tot felul de ironii, mai fine sau mai grosiere la adresa Dianei Şoşoacă. Nu ajută deloc. Dimpotrivă. Faptul că se vorbește atât de mult despre ea îi folosește, rămâne în centrul atenției și polarizează, adică o cheie a succesului. Diana Şoşoacă va deveni cu atât mai puțin importantă cu cât îi vor fi lăsate mai puține bulevarde pe care să evolueze. Și este valabil pentru evoluția AUR-PNR în general. Ei vor avea mereu nișa lor. Dar faptul că în acest moment sondaje nedestinate publicității îi plasează la egalitate cu USR-PLUS, în jur de 16%, arată că au ieșit mult din acea nișă și numărul celor care se identifică cu discursul lor crește spectaculos. Integral: https://spotmedia.ro
Ce se va întâmpla pe piaţa imobiliară în 2021: Dobânzile la creditele ipotecare în lei vor scădea sau se vor menţine la nivelurile actuale încă cel puţin 5 ani, dar între timp preţurile apartamentelor, care sunt exprimate în euro, vor creşte, mai ales la cele care se vor construi de-acum încolo. La care se va adăuga şi creşterea cursului leu/euro Piaţa imobiliară rezidenţială – clienţi, cumpărători/ vânzători, dezvoltatori, brokeri şi bănci – se pregăteşte pentru anul 2021, când economia ar trebui să-şi revină – guvernul mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii îşi majorează prognozele la peste 5% -, pe măsură ce procesul de vaccinare include tot mai mulţi oameni, iar presiunea pandemiei Covid-19 se va mai reduce. În toamnă, studenţii şi corporatiştii ar trebui să revină fizic la facultăţi şi în clădirile de birouri. Acest lucru ar trebui să ducă la revenirea pieţei chiriilor, care s-a prăbuşit cu 30% în timpul lockdownului şi a dus la scăderea pieţei garsonierelor, cele mai căutate de către studenţi. Piaţa hotelieră şi turismul care vine de afară nu-şi vor reveni aşa de repede, şi nici turismul de afaceri, având în vedere că discuţiile se pot face foarte bine pe Zoom. Pentru că vor să dea mai multe credite ipotecare – principalul motor de creştere a creditării -, băncile încep să-şi ajusteze ofertele nu semnificativ, ci mai mult ca oferte de marketing. Săptămâna aceasta, ING a anunţat că reduce dobânda la creditul ipotecar 7FIX cu 0,21%. Oferta este compusă dintr-o dobândă fixă de 4,49% în primii 7 ani, iar după această perioadă dobânda este variabilă – IRCC plus 2,26%, iar la IRCC-ul de astăzi, de 1,88%, rezultă o dobândă de 4,14%. Cu toate taxele şi comisioanele, DAE este de 5,6%. Pentru un credit de 400.000 de lei (82.056 euro), cu un avans de 25%, rata lunară ajunge la 2.024,37 de lei. Oferta este valabilă pentru cei care îşi încasează venitul prin ING. În piaţă, dobânzile la creditele ipotecare variază între: Banca Transilvania – IRCC plus 2,75% şi DAE de 4,82%; CEC Bank – IRCC plus 2,3% şi DAE de 5,15%; BCR – IRCC plus 2,7% şi DAE de 5,12%. Acestea sunt doar 4 exemple de credite ipotecare de la băncile de pe piaţă….. Băncile sunt supralichide în acest moment şi trebuie să facă ceva cu banii, mai ales că şi dobânzile la titlurile de stat sunt în scădere. Aşa că vor forţa creditarea ipotecară, având în vedere că guvernul, chiar dacă a îngheţat salariile la stat, unde sunt 1,249 milioane de angajaţi, nu are nicio intenţie să le taie sau să reducă sporurile. Pentru bănci creditarea ipotecară şi creditele de consum sunt principalele motoare de creştere, având în vedere incertitudinile legate de creditarea corporate. Dacă în 2020 creditarea ipotecară pe sold a crescut cu 8 miliarde de lei, creditarea corporate a crescut cu numai 5,5 miliarde de lei, şi asta în condiţiile în care cea mai mare parte a creditelor pe care le dau băncile sunt garantate de stat prin diversele programe – IMM Invest, Agro, Leasing etc. Dacă dobânzile şi costurile unui credit vor scădea sau nu vor creşte cel puţin în următorii 5 ani, având în vedere că mesajul Uniunii Europene şi a puternicelor ţări industrializate este de a ţine dobânzile la un nivel extrem de scăzut până când economiile şi companiile îşi vor reveni, preţurile apartamentelor vor creşte; nu uniform, şi nu în toate oraşele. Problema în România este că preţul de referinţă în imobiliare este în euro, chiar dacă tranzacţia se decontează şi în lei. Aşa că orice creştere a cursului leu/euro se vede şi în preţul final. Integral: https://www.zf.ro
„Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional”. Aceasta este azi cheia succesului de televiziune. Acesta este secretul unor știri reușite …Aceasta este azi cheia succesului de televiziune. Acesta este secretul unor știri reușite. Primele știri din calupul principal al zilei au aproape toate acest avertisment. Și după el, urmează cruzime, căderi în gol, sânge, accidente, violențe. Peste tot, telefoane și camere de vederi ce surprind „evenimente care pot deveni știri”. Și nu orice fel de știri, ci din acelea cu puternic impact emoțional. Martori oculari devenind reportezi de teren, martori-complici ai violenței distribuite aleatoriu în societate….. Într-o societate în care reglajul media se face în funcție de anumite valori și norme ale coexistenței, imaginile cu puternic impact emoțional trebuie să fie rare, chiar excepționale (prin frecvența lor). Numai atunci când într-adevăr înțelegerea unui eveniment pertinent pentru cât mai mulți dintre noi, pentru noi toți ca societate, obligă la adăugarea unor asemenea imagini, ei bine, numai atunci ar trebui ca asemenea imagini, puține la număr și nerepetate, ar trebui să fie transmise. Dar nu, la noi programele de știri sunt succesiuni nesfârșite de asemenea relatări ale violenței, relatări construite ele însele violent, iar printre ele se strecoară, arareori, câte o știre banală, despre lucruri care par să nu intereseze pe nimeni. Într-un program de știri în care primele patru sau cinci asemenea știri sunt toate cu impact emoțional (atenție, un impact care este mereu negativ. Nu am văzut până acum nicio știre cu impact emoțional pozitiv), nu doar frecvența lor agresează psihicul uman, ci și repetarea în buclă a acelorași violențe. Pe toată durata „știrii” despre accident, vedem repetându-se obsesiv, câteodată de zeci de ori, impactul, căderea, explozia, ciocnirea etc. Iar asta iese clar din termenii acelei înțelegeri ipocrite pe care instanțele de reglementare media au impus-o televiziunilor. O înțelegere pe care stăpânii media se prefac că o respectă doar pentru a evita amenzile, desigur, nicidecum din respect pentru demnitatea sau suferința umană. Pentru atâția dintre concetățenii noștri, privitori de televizor și fără surse alternative de informare, România zilnică de la știri pare un șir de operațiuni militare sau teroriste, un teatru de război presărat cu crime și accidente a căror frecvență și repetare induce fără îndoială frica, dar și neîncrederea în autorități, irelevanța lor. O populație fragilizată emoțional, înspăimântată și debusolată, a cărei unică șansă – așa cum insistent ne conving aceleași televiziuni – este să dea iama fie în farmacii, pentru a cumpăra medicamentele prezentate drept adevărate miracole, fie în sălile de jocuri de noroc, pentru a paria pe viitor. Căci, nu-i așa, când arde țara, numai medicamentele împotriva diareii și păcănelele ne mai pot salva. Integral: https://www.project-e.ro
A luat potul cel mare. Un bucureștean l-a prins pe Nicușor Dan la telefon Câștigătorul de astăzi al loteriei este Marcel Constantin din sectorul 4 al capitalei, un bucureștean care a reușit, folosind un singur bilet pe care era scris numărul primarului, să-l prindă la telefon pe Nicușor Dan. Acesta a profitat de ocazie să-i ceară eluzivului edil ca mașina de gunoi să vină pe la prânz, că el se preface că e la muncă, nu seara, când îl doare capul de la băut. Omul care l-a prins la telefon pe Nicușor Dan este acum invidiat de numeroși cetățeni de rând și primari de sector din capitală. Acesta spune că a primit deja oferte de nerefuzat din partea mai multor actori politici sau economici care și-ar dori să vorbească cu primarul dar nu reușesc să-l contacteze. „Am fost și eu surprins când am reușit să vorbesc cu primarul, de bucurie am dat de băut la toate neamurile și la câțiva vecini din bloc, cei cu care mă înțeleg mai bine. Primarul a fost cum mă așteptam și cum l-am văzut la televizor. Are vocea aceea de femeie și pare pus pe treabă”, a povestit Marcel. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Buna ziua 🙂
https://www.nature.com/articles/d41586-021-00450-z?utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=72250739fb-briefing-dy-20210222&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-72250739fb-44146089
Buna ziua
1- Am scris de ceva timp că UE a pierdut oportunitatea unui vaccin autohton. Politici pseudo ecologice cu politicieni reșapați.
Suplimentar am scris că inclusiv în contractele de livrare a acestor vaccinuri , au făcut contracte proaste.
Lipsește o cerință fundamentală a oricărui contract. Penalizările aplicate în caz de nerespectare a cantităților de livrat. Ursula cu gașca ei sunt ageamii funcționali. Deoarece UE are pretenții de profesionalitate. Nu e RO cu contracte umflate , fara penalități și în care plătești că prostul chiar daca marfa nu e livrata in timpul din contract. Așa face UE ACUM.
Este o criza europeană de vaccinuri colosala. Ținută sub preș cu tot felul de justificări model RSR.
Asta avem. ☹️
2- Și despre cancerul pensilor speciale am scris de n. ori.
0,3 % din pensionați înfulecă anual 10 % din banii de pensi. Cu agravantul că o fac din tinerețe , basca imediat reangajați la stat cumulând pensia cu salariul . Tot impozitat ridicol de puțin. Unicat european.
Sunt atît de puternici , de infiltrați peste tot in stat , partide , că vor duce tara la sapa de lemn . Nici un partid , nici un politician nu îndrăznește să ridice problema in o viziune unitară , de ansamblu. Practic marionete care se leagă de probleme secundare. Nu vad bârnă din ochi dar urla de paiul din ochiul vecinului.
PNL = PSD.
Din ce citesc , efectiv sistemul de sănătate românesc e catastrofal pentru o țară europeană cu pretenții.
E la nivel de țări africane oficial înapoiate ( și corupte).
Eu personal as avea mare frica să mă internez în oricare spital românesc și pentru oricare necesitate.
Ori te lipești de infecții din cauza jegului , ori mori ars. Evident fără să scapi de spaga generalizată cerută și aplicată.
Un regres in 31 de ani fara egal pe continent.
Evident că dacă însăși președintele țării doarme în bocanci( la al doilea mandat , identic că în primul ) , nu vede, nu aude , nu are habar cum sa mobilizeze partidul de guvernământ , toate discurile , lozincile sunt demagogie pura.
Timpul trece , leafa merge , vin pensile. Cea normala + aia de ex președinte.
Și dacă prinde post de europarlamentar după , mama ce patriot , revoluționar , om de stat va rămâne în istoria politica a țării.
Identic ca amprenta lăsată în istorie de Iliescu și Băsescu.
Zero barat.
Romania lucrului bine făcut a murit la naștere.
@stefan. Iar sunteți “cârcotaș “….nu e domnule “regres” e “progres”! acum 31 ani România nu avea bugetari milionari,nici pensionați la 45 ani…ma rog,dacă erau milionari,erau in lei și putini…măcelarii,poate niște aprozarist și responsabilii de alimentație publica…spitalele erau la fel
Buna dimineața
Proiect buget 2021
Deficit 80 mld lei
DAR
La venituri fata de 2020 apar in plus 14 mld de la UE fata de 2020,8mld la CAS și 9mld la TVA…in total vreo 31 mld(la restul majorările sunt minore)
Eu unul sunt sceptic ca vor reuși absorbția de la UE cât au planificat la fel încasările suplimentare la CAS și ,mai ales la TVA …
Așa ca 7,16 deficit e superoptimist
Revin
https://www.ilsole24ore.com/art/coronavirus-svolta-vaccini-governo-chiama-l-industria-produrre-italia-AD0CxSLB
Adică dacă ăștia nu livrează vaccinurile in cantitățile necesare , Italia va produce necesarul național.
Informația e de importanta capitala.
Deoarece în fața unei pandemii planetare, oricare măsură pentru vaccinare in masa e lecita. ( jurisprudența internațională confirmată la cele mai înalte nivele juritice planetare)
Deci ori ne dai marfa, ori ne dai licență de producție.
Simplu și eficient . La ritmul actual de furnizare a vaccinurilor pentru Italia , ar avea nevoie de mai bine de 3 ani de vaccinări pentru a ajunge dezideratul de 70 % populație vaccinata.
Draghi ” joacă” partida in spirit nou .
Cere plan de reconvertire a liniilor naționale de produs vaccinuri ( că alea anti gripa) și discuta direct cu Merkel despre vaccinuri , aprobări EMA, politică nu sloganuri.
O fi știind și el că președintele UE , madam Ursula e doar o marioneta depășită de situație și cunoștințe ?
😀😀😀😀😀😀
“Asociația Europeană a Jurnaliștilor şi-a desemnat, prin alegeri, componența organelor de conducere. Prin prezenţa jurnalistei Brînduşa Armanca în Consiliul de Etică şi Arbitraj, România face parte din organele de conducere ale acestei asociaţii. Brînduşa Armanca anunţă că a fost votată alături de alți colegi din diverse țări în Consiliul de Etică și Arbitraj şi, astfel, România face parte din organele de conducere ale Asociației Europene a Jurnaliștilor…”
https://timpolis.ro/o-ziarista-din-timisoara-in-consiliul-de-etica-si-arbitraj-al-asociatiei-europene-a-jurnalistilor/?fbclid=IwAR15O5nby9ies1uTufHX4FP9wQ8O2Q7lo8GT9y_GsTJuT6snppHFzbAHnUI
Foarte frumos. E una dintre putinii care si-au păstrat profesionalismul ca jurnalist … 🙂
Buna ziua
și o veste buna
“ comisia europeană a aprobat folosirea sumei de 254 mil € pentru reabilitarea rețelei dectermofucsre din București “( sursa G4 media)….fierea n a reușit in 4 ani ce a reușit nd in 4 luni..
oricum cu banii ăștia se pot schimba doar vreo 100 km din cei aproape 1000…dar e mai mult decât nimic
Salut.
@Intamplator, ca o comparatie cu sistemul din Iasi, in cazul retelei primare (de transport) costurile au fost de vreo 10.2 mil euro pentru 13.7 km conducte (6.8 km tur + 6.8 km retur) acum doi ani.
Bucurestiul vad ca are 954 km conducte in cadrul retelei primare, deci cu 254 mil euro este realist sa se poata inlocui cam o treime.
Treaba ar trebui sa mearga destul de repede in aceasta etapa din moment ce reteaua subterana primara trece prin canale, deci in multe cazuri se pot extrage tevile vechi pe sub strada si impinge altele noi, deja termoizolate, spargandu-se doar cateva portiuni limitate din trotuare.
Peisajul cu mult noroi o sa apara abia cand se va ajunge la inlocuit retelele Punctele Termice si blocuri (retelele secundare; de distributie), insa mai e mult de lucru pana acolo… poate prin mandatul al 3-lea 🙂
Buna ziua…
Multumesc…..nu ma pricep,doar am citat sursa….sunt convins ca nd are multe defecte însă “shpagar” nu e unul dintre ele și nici nu cred ca e chiar”naiv” cum zic unii….vom vedea,cum zice orbul
Președintele PNL Neamț, Mugur Cozmanciuc, a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență
https://www.g4media.ro/presedintele-pnl-neamt-mugur-cozmanciuc-a-fost-trimis-in-judecata-de-dna-pentru-trafic-de-influenta.html
Buna seara!
Toata admiratia pentru Maia Sandu! In Romania nu se gaseste un politician de calitatea ei.
https://www.g4media.ro/ultima-ora-maia-sandu-vrea-anticipate-sau-referendum-pentru-demiterea-sa.html