Revista Presei – 23 decembrie.”Daniel Dăianu: Economia noastră la final de 2023″
| 23/12/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 23 decembrie! Pana duminica vor fi intensificări ale vântului în toată ţara, viscol şi ninsori moderate cantitativ la munte, ninsori viscolite în Maramureş şi Transilvania. La munte vor fi rafale de 90…100 km/h, iar în Transilvania, sudul Olteniei, al Munteniei şi local în Dobrogea, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă, viteza vântului va atinge 65…70 km/h şi pe arii restrânse 80 km/h. În zona montană înaltă (în general la peste 1.500 m), vântul va sufla tare, cu rafale de peste 110…120 km/h, va fi viscol puternic, vizibilitate foarte redusă şi zăpadă troienită. In Bucuresti, de sâmbătă dimineaţă până duminică,, vremea va fi vântoasă şi vor fi rafale de 55…65 km/h. Cerul va fi mai mult noros, iar temporar va ploua. Temperatura maximă va fi de 7…8 gr, iar cea minimă în jur de 0 gr.
“Ce este sindromul „inima în vacanță” care provoacă aritmii cardiace / Mese generoase, lipsă de activitate și alcool Între Crăciun și Revelion mor mai mulți oameni din cauza atacurilor de cord decât în orice altă perioadă a anului. Prea mult exces în această perioadă ne expune riscului de fibrilație atrială: ce este, care sunt simptomele și cine trebuie să fie mai atent, explică medicii italieni, relatează Corriere della Sera. …. De la mesele de afaceri, la aperitivele cu prietenii, de la Ajunul Crăciunului la Crăciun, la Revelion și dincolo de acesta, merită să ne gândim la cantitatea mai mare de alcool care va fi consumată, mai mult decât de obicei. Consumul de băuturi alcoolice este atât de normalizat, încât pare ciudat ca cineva să nu sărbătorească cu un toast, astfel încât de multe ori uităm că alcoolul este o substanță toxică pentru organism. Chiar și în doze mici și mai ales pentru inimă. „În general, dozele excesive de alcool exercită o acțiune excitantă asupra celulelor inimii”, confirmă profesorul Claudio Tondo, director al Departamentului de aritmologie de la Centro Cardiologico Monzino, IRCCS, „și poate duce la o creștere a ritmului cardiac și poate facilita apariția aritmiilor cardiace, cum ar fi fibrilația atrială. De asemenea, trebuie amintit faptul că aportul cronic de alcool în doze semnificative poate duce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatate, care determină o creștere a volumelor camerelor cardiace (atrii și ventricule) și o reducere a contractilității: două condiții esențiale pentru apariția fibrilației atriale. Și atenție: anomaliile de ritm induse de alcool apar adesea în același timp cu o alimentație mai abundentă, așa că moderația vizează și cantitatea de alimente introduse”, spune medicul. Un studiu a arătat că o singură băutură pe zi poate crește riscul de fibrilație atrială cu până la 16%. Dacă într-o zi obișnuită șansa de a suferi de fibrilație atrială este de una la 1.000, cu un pahar de bere sau de vin această probabilitate poate crește la 3 la 1.000. …..” Integral: https://www.g4media.ro
“Daniel Dăianu: Economia noastră la final de 2023 .… Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23 la sută). România este sub incidența procedurii de deficit excesiv și are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Ținta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4 la sută din PIB, a fost nerealistă și judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcție a fost cu hibe (venituri supraestimate și cheltuieli subestimate). Se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3 la sută din PIB în câțiva ani. …. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contribuții ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simț, logică. România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews (cum se fac în OCDE, organizație în care România vrea să intre) – pentru 2023 trebuie elaborate asemenea documente pentru Sănătate și Educație. Dar nu poți tăia cheltuielile publice cu satârul într-o țară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetățenii sunt privați de bunuri publice și servicii în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. …. A crede că se poate realiza corecția deficitului bugetar prin taxa prin inflație (engl. inflation tax) este o iluzie; această taxă poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai dacă ar mai exista un alt mare șoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaționist și care să nu fie urmat de indexări de salarii și pensii compensatorii. Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri și portițe), ce este rezultat și al capturării politicii fiscale de către grupuri de interese. Trebuie totodată să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revoluție în acest sens …. Reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată. Din populația activă numai 5,5 milioane sunt cu contracte de muncă. Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane sunt plătite cu salariul minim, mulți cetățeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piața muncii în UE – 68 la sută față de peste circa 78 la sută în UE. …. ” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Educația în România ultimilor 20 de ani: cheltuieli puține, rezultate pe măsură / Tinerii cu zece clase au cele mai mici șanse de angajare / Rata abandonului- cea mai mare din UE Cheltuielile bugetare destinate Educației, măsurate ca procent din PIB, au avut un trend descrescător în ultimii douăzeci de ani în România. Diferența semnificativă dintre România și media statelor UE în ultimii 20 de ani, analizată din punctul de vedere al bugetării diferitelor nivele de educație, este determinată de alocarea mult mai redusă în România pentru educația preșcolară și primară, arată datele celui mai recent EuroMonitor publicat de BNR. – Tinerii care au absolvit doar clasa a X-a au avut cele mai puține șanse să își găsească un loc de muncă. – În ciuda scăderii ratei abandonului școlar, România are cel mai mare procent din UE al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani care nu sunt înscriși la școală. – Proporția tinerilor din România care își găsesc un loc de muncă la finalizarea studiilor este semnificativ mai mică decât media UE. – Personalul didactic s-a diminuat în România cu aproape 49.000 de persoane în ultimii 20 de ani. – Cele mai mici investiții în Educație au fost pentru nivelul de educație preșcolar și primar. – Șansele tinerilor de angajare la finalizarea studiilor înregistrează cea mai dificilă revenire din UE. Cheltuielile destinate educației, măsurate ca procent din PIB, au avut un trend descrescător în ultimii douăzeci de ani în România Media acestor cheltuieli din România, pentru perioada 2002-2021 (3,5% din PIB), a fost cea mai mică din UE (media UE a fost 4,8% din PIB) și a reprezentat puțin mai mult decât jumătate din nivelul înregistrat în cel mai bine clasat stat membru UE (Suedia). În anul 2021, România a fost singurul stat membru UE care a alocat acestei funcții cheltuieli publice mai mici de 4 la sută din PIB….. Cele mai mici investiții au fost pentru nivelul de educație preșcolar și primar. În alocarea cheltuielilor destinate educației, formarea brută de capital fix dedicată educației preșcolară și primară aproape că a lipsit în perioada 2012-2019 (alocare mai mică decât 0,1 la sută din PIB). ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Bani pentru Ministerul Energiei! .... Știm că Ministerul Energiei nu va dispune de banii necesari pentru proiectele programate iar domnul ministru nu poate afirma acest lucru. Problema este că instituții ale administrației naționale gestionează fonduri care au legatură cu energia dar sunt bani risipiți și care ar putea fi îndreptați către ministerul de resort. Cei mai mulți bani cu destinația de a fi cheltuiți aiurea sunt în Programul Anghel Saligny și sunt destinați dezvoltării rețelelor de distribuție de gaze. Suma este de 7,5 miliarde de lei. De ce aceste cheltuieli nu își au rostul? Dacă ieșim câțiva kilometrii din Bucuresti vedem rețele noi de gaze trase și care nu au clienți. Sunt extrem de puține familii din mediul rural care și-a introdus gaze în casă cu destinația încălzire. Pentru a trage gaze numai pentru gătit, investiția nu își are rostul! Dece oamenii din mediul rural nu și-au tras gaze cu toate că țeava le trece pe la poartă? Pentru că încălzirea cu centrale individuale pe gaz necesită o investiție mare și astăzi încălzirea cu aceste instalații este extrem de scumpă. Există familii care sunt într-o sărăcie energetică mascată, neputându-și permite cheltuiala cu asigurarea energiei termice. (aici un articol excelent pe această temă) Mai adăugăm faptul că din 2030 centralele termice individuale nu vor mai putea fi comercializate iar din 2040 vor fi interzise. Nu sunt publice datele referitoare la cât s-a cheltuit până acum din acest program, dar sigur că au mai rămas câteva miliarde de lei. A doua sursă ar putea fi banii gestionați de Agenția Fondului de Mediu. Aici avem trei programe la care putem renunța fără probleme. Primul este Casa Verde – Fotovoltaice. ….Al doilea proiect de la AFM de unde se pot disponibiliza bani pentru Ministerul Energiei este Rabla Plus. Majoritatea mașinilor electrice achiziționate prin program ori sunt chinezești (nu contează marca și să nu uităm că Dacia Spring tot în China se face) sau sigur au baterii făcute in China. Mai sus am spus că monopolul pe materiile prime din care se fac acumulatorii este al Chinei. …. Și de aici rezultă că al treilea program, cel destinat achiziționarii stațiilor de încărcare cu putere normală a mașinilor electrice, nu mai are sens, mai ales ca încărcarea la acestea durează extrem de mult. Aici ar fi încă jumătate de miliard de lei. Am mai putea depista o scurgere de bani din bugetul național. România a fost amendată cu 118.484.800 euro pentru faptul că nu recicleză recipientele de plastic. Înseamnă încă jumatate de miliard de lei. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Adrian Bența: Peste 6 luni o să ne roage să înființăm microîntreprinderi! …. În după amiaza zilei de vineri, din săptămâna trecută, deja celebra OUG nr. 115/2023 a adus multiple modificări fiscale. Una dintre modificări este ca o persoană să dețină o singură microîntreprindere. Desigur, trebuie spus că regimul fiscal a unei microîntreprinderi este unul favorabil și impozitul este în procent de 1% sau 3% din venituri în funcție de obiectul de activitate și în funcție de atingerea unui plafon al veniturilor de 60.000 euro. …. Am cel puțin 3 argumente prin care în maxim 6 luni legiuitorul ne va ruga pe noi, antreprenorii, să reînființăm microîntreprinderile, iar legiuitorul va fi primul interesat să dezvolte această structură fiscală, acordând facilități fiscale. Primele 2 argumente sunt de natură fiscală, iar al 3 lea este de natură civică, puterea coercitivă a statului este combătută de puterea coercitivă a votului. Argumentul numărul 1: Pierderea unor taxe importante de către bugetul de stat generate de desființarea unor zeci de mii de contracte de muncă. …. Practic, până la a încasa un iluzoriu impozit pe profit, statul va pierde la încasările pe impozitul pe venit și asigurările sociale. Aceea sumă garantată statului de 1.291 lei pe lună pe contract este o pierdere certă a bugetului de stat începând cu ianuarie 2024. Să presupunem că doar o jumate din cele 150.000 de angajări vor fi desființate. Matematica noastră simplă ne arată o pagubă în bugetul statului în valoare de: 1.291 lei X 75.000 angajări X 12 luni = 1.161.900.000 lei. Argumentul numărul 2 – Profiturile astea frumoase, transparente ale microîntreprinderilor nu o să mai existe. Când nu există profit nu există nici impozit pe profit. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Dacă italienii vin să umple cu credite buzunarele românilor şi belgienii să le golească, în continuare se poate spune că treaba-i bună. Să vedem ce-o să facem când cine ne finanţează azi ne va cere să mai şi plătim datoria, eventual în avans …. Vânzarea a două bănci locale, Alpha Bank şi First Bank, către bănci italiene, Unicredit şi Intesa, bănci gigant în Italia, încercarea de a vinde Profi către belgienii de la Delhaize, proprietarii Mega Image, alte tranzacţii mai mici cu cumpărători din Belgia sau Polonia anunţate pe final de an arată că firmele şi băncile europene pariază că estul Europei mai are bun potenţial de creştere. Deci în pofida introducerii unor taxe noi pentru bănci, calculate pornind de la active, care ar duce de fapt impozitul pe profit pentru sistemul bancar, conform calculelor ZF, de la 16% la 35%, italienii cumpără local. Cumpără cu tot cu noile costuri, care pentru 2023, când băncile au făcut profituri istorice, nu par mari, dar în 2024, când o să apară şi nevoia de provizioane, vor conta. Şi în pofida unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi deci a marilor retaileri, iată că belgienii de la Delhaize îşi asumă aceste noi obligaţii şi sunt gata să dea 1,3 miliarde de euro pe Profi, o companie care în ultimii cinci a declarat numai pierderi către statul român, fiind printre entităţile de la care s-a pornit ca exemplu această idee a introducerii unei taxe pe cifra de afaceri pentru ca şi statul să mai încaseze ceva. Interesant cum la stat Profi declară de ani de zile că nu are profit, deci nu trebuie să plătească impozit pe profit, dar este de fapt aşa de profitabilă că belgienii dau miliarde de euro pe companie. Că altfel cine ar vrea să cumpere o firmă pe pierderi? Deci ori este profitabilă şi constituie astfel o ţintă atractivă şi atunci dacă e profitabilă ar fi trebuit să plătească şi impozit pe profit la stat ori nu este profitabilă, este pe pierdere, şi atunci de ce s-ar arunca cineva să dea bani pe o companie care produce pierderi şi nu profit? Oare statul român, dacă se perfectează prin absurd tranzacţia, nu s-ar putea şi el aşeza la masă să ceară impozitul pe profitul pe ultimii cinci ani pe care l-au luat în calcul belgienii că l-a produs compania şi îl produce, de vreme ce vor să o cumpere? Acum, cele două entităţi vor avea împreună 35% din piaţa de supermarketuri şi circa 22% din piaţa de magazine moderne, marile suprafeţe care au împânzit România în ultimii 20 de ani, cu avantajele şi dezavantajele lor într-o ţară unde producţia alimentară locală este deficitară şi de unde pleacă grâul, porumbul şi floarea soarelui ca marfă brută la export şi se întorc procesate sau sub formă de carne din abatoarele germane sau olandeze. Va fi foarte curios dacă această tranzacţie va căpăta parafa Consiliului, având în vedere dublarea puterii de negociere cu furnizorii şi dublarea puterii asupra clienţilor prin impunerea gamei de produse şi a preţurilor nu numai în 1650 de magazine (Profi) şi 1000 (Mega) ci în 2.650 magazine odată. În mod normal nici un Consiliu al Concurenţei dintr-o ţară dezvoltată unde chezăşia dezvoltării este de fapt concurenţa între producători, retaileri şi consumatori nu ar da aviz pozitiv unei astfel de tranzacţii, dar în România, cu statutul său de ţară periferică la marginea UE şi fără absolut nici o voce pe nici o temă de interes de business la Bruxelles, te poţi aştepta la surprize. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Comoara geotermală de sub București și Ilfov. Cine se adapă din ea și cine o ignoră România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea. Deocamdată însă, nici Ilfovul, nici Bucureștiul nu fac pași în această direcție, mai mult decât câteva planuri vechi, pe hârtie. Doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă. …. Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei. …. Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă. …. Datorită calităților rezervorului, resursele geotermale din pământul din nordul Bucureștiului ar putea fi utilizate pentru încălzire și prepararea apei calde pentru consum, în imobile rezidențiale, servicii sociale, cum ar fi spitale, școli sau grădinițe, dar și în sectorul industrial sau în sere. ….Singura investiție în acest domeniu se învârte în jurul spitalului SRI, secția din Balotești. În bugetul pe anul 2022, CJ Ilfov a prevăzut o sumă de 470.000 de lei pentru lucrări de eficientizare a sistemului de termoficare, dar și documentația obținerii licenței de exploatare la Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu din Balotești…..” Integral: https://panorama.ro
“Gâlceava absurdă a cetățeanului cu libertatea ca saturație a responsabilității .... Un sondaj recent (vezi aici) ne arată clar că jumătate din populația României este nostalgică după statul paternalist livrat de dictatura comunistă. …. Ceea ce mă surprinde, însă, este faptul că – spre deosebire de secolul XIX – o bună parte a intelectualității și instituțiilor statului nu mai joacă rolul de locomotivă în societate, ci, dimpotrivă, se lasă atrase în băltire și mediocritate: critica oarbă și bășcălia sunt armele lipsite de cinste pe care le poartă, nu mai găsesc soluții la aproape nimic pentru că este încurajată lipsa de performanță și este preferată înregimentarea într-un marș mistic și populist către neant. Pașoptiștii s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea. …. A mai existat un interval, cel al anilor 2017 – 2018, în care episodul iliberal montat de Liviu Dragnea și apropiații (+ admiratorii) săi din PSD – mulți dintre ei și astăzi la butoanele puterii sau deghizați în forță de opoziție – au primit o replică pe măsură din partea societății prin ample proteste de stradă. Acea energie s-a stins însă. Emanația acelei energii, partide ca USR sau REPER, aproape că au capotat în mediocritate și lupte interne. În schimb, platformele retrograde și restauratoare, grupate în jurul unor proiecte inedite, naționaliste, ortodoxiste, invadate de mesianism, prosperă, ajutate serios de criza economică din 2008 – 2010, de ineficiența și corupția partidelor care s-au succedat în mod tradițional la guvernare, ca PSD, PNL și UDMR, de criza pandemică și, mai recent, războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Asaltul lor – început cu înființarea AUR din forja „Coaliției pentru Familie”, continuat cu crearea „Polului Suveranist”, dar și prin închegarea în laboratorul ambasadei Rusiei la București a proiectului partidului „SOS România”, încredințat avocatei veșnic pusă pe harță, de ceva vreme senator Diana Iovanovici Șoșoacă – este în plin avânt și, așa cum am văzut din sondaje, are la dispoziție masa critică pentru a reuși să se înstăpânească relevant la putere, cel mai probabil într-o coaliție cu eternul PSD. …. De ce nu au fost folosite dozele de vaccin achiziționate este întrebarea care ne doare, domnilor procurori DNA! De ce după octombrie 2021 eu, ca și alți români, nu am avut unde să ne mai vaccinăm anti-Covid, deși vaccinurile existau, este întrebarea domnilor procurori DNA! L-ați întrebat pe domnul Alexandru Rafila de ce, domnilor de la DNA? O să-l întrebați? Nu continui, cred că am fost suficient de explicit. Nu-i apăr eu pe cei puși sub acuzare de DNA, se pot apăra și singuri (vezi aici, de exemplu). Chestionarea oportunității unei decizii de politică sanitară în timp de pandemie, asta este ceea ce face DNA în dosarul pe care l-a deschis și este un demers absolut nefiresc. …. Ceea ce face acum DNA servește cauza antivacciniștilor, o platformă politică clădită pe neștiința oamenilor, pe nostalgia și temerile lor, întreținute clipă de clipă prin mesajele bine țintite de tot felul de troli, aflați în solda unor puteri străine ostile, pe rețelele sociale. De acolo se hrănesc populismul, suveranismele, naționalismul mistic și alte extreme care slăbesc societatea și atentează la coeziunea și securitatea națiunii…..” Integral: https://www.contributors.ro
“Cine sunt bogaţii României, cu averi fabuloase, de care mulţi dintre oamenii din ţara noastră nici nu au auzit ….Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali? 1. Zoltan Teszari, Telecom – Digi/ RCS&RDS Istoric: A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine. 2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate Istoric: Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică Istoric: Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. …. 4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. …. 5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei Istoric: Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii. …. 6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis) Istoric: Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Opinie Wall Street Journal despre ideologizarea extremă a marilor universități din SUA: Din centre de excelență s-au transformat în instituții care promovează agende politice …. „Când ne gândim la cele mai mari atuuri ale Americii, la genul de atuuri la care lumea se uită cu admirație și invidie, universitățile de elită ale Americii au fost timp în fruntea listei”, a spus el. „Dar publicul american și-a pierdut încrederea în aceste universități din motive întemeiate”. El i-a amintit pe cei trei președinți de mari universități care au fost criticați în Parlament pentru „răspunsurile lor vagi și indecise atunci când au fost întrebați dacă apelul la genocidul evreilor ar încălca codurile de conduită ale instituțiilor lor”. Prestația lor a fost de înțeles dacă înțelegi că universitățile noastre de elită „au trecut de la a fi centre de excelență la instituții care promovează agende politice„. Aceste agende, „grupate în jurul diversității și incluziunii”, au început cu bună credință, „dar aceste bune intenții s-au transformat într-o ideologie dogmatică și au transformat aceste universități în locuri în care obiectivele omniprezente sunt ingineria politică și socială, nu meritul academic”. „În domeniul științelor umaniste, angajarea pentru noi posturi academice pare să se axeze acum pe rasa și sexul candidatului, precum și pe tematica abordată, care trebuie să fie despre grupurile marginalizate. Un bărbat alb care studiază președinția americană nu are nicio șansă de a fi titularizat la un important departament de istorie din America de astăzi. Apar noi subiecte care sunt de fapt agende politice, nu domenii academice.” „Din această cultură a diversității a crescut colecția de idei și practici de care am auzit cu toții acum – spații sigure, avertismente de declanșare și microagresiuni.” Școlile au instituit coduri de exprimare „care transformă în încălcare a regulilor universitare faptul de a spune lucruri pe care unele grupuri le-ar putea considera ofensatoare. Universitățile îi sfătuiesc pe studenți să nu vorbească, să acționeze și chiar să se îmbrace în moduri care ar putea jigni unele grupuri minoritare.” ….Depozițiile celor trei președinți de mari universități în fața Congresului „au fost rezultatul inevitabil al deceniilor de politizare a universităților. Universitățile de top din America nu mai sunt văzute ca bastioane ale excelenței, ci ca unități partizane.” Acestea ar trebui „să renunțe la această lungă aventură politică și să-și reconstruiască reputația de centre de cercetare și învățare”…..” Integral: https://www.g4media.ro
“Țiriac a comandat două TIR-uri cu coarne de ren pentru toate mașinile pe care le are …. „După cum vedeți aici, am pus niște coarne de ren pe un Dussenerg. Știu că majoritatea milogilor care se laudă între ei cum Skoda Octavia primită de la firmă consumă 3 litri la sută nu vor recunoaște așa ceva, de aceea îmi pun coarne de ren pe ea. Să știe că, de fapt, asta e mașină, nu cotețul pe care-l conduc ei de acasă la muncă, la amantă și apoi iar acasă”, a explicat Ion Țiriac. Acesta a și promis că va claxona în trafic când va vedea alți oameni cu coarne de ren puse la mașină. ….” Integral:https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Anca Dragu, confirmată de Parlamentul de la Chişinău în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Reprezentanta FMI se declară îngrijorată de procedura „foarte rapidă” de demitere a fostului şef….”
https://www.news.ro/politic-intern/anca-dragu-confirmata-parlamentul-chisinau-functia-guvernator-bancii-nationale-republicii-moldova-reprezentanta-fmi-declara-ingrijorata-procedura-foarte-rapida-demitere-fostului-sef-1922400822002023121821435399
“Theodor Stolojan Former Prime Minister of Romania
VULNERABILITĂȚI ALE PROIECTULUI DE BUGET PUBLIC PE ANUL 2024
1. Creșterea reală a PIB de 3,4% poate fi mai mică dacă zona euro încetinește sau intră în recesiune . The Economist previzionează o creștere de doar 0,7% pentru zona euro pe anul 2023 și o reducere de 0,2% pentru Germania;
2. Veniturile din impozite și contribuții sociale, respectiv fiscale, incluse în bugetului consolidat (deci fără fondurile nerambursabile primite de la UE și veniturile nefiscale și din capital) sunt prevăzute să crească cu 15,5% față de anul 2023, în timp ce PIB va avea o creștere anuală nominală de 9,5%. Dacă progresul digitalizării ANAF, pe seama căruia au fost prevăzute venituri suplimentare de 10 miliarde lei, nu se va realiza, atunci va fi necesară rejudecarea politicilor fiscale și bugetare pe anul 2024, pentru a asigura încadrarea în deficitul bugetar de 5%. Fără veniturile suplimentare din digitalizare, creșterea veniturilor fiscale este de 12,9%, față de anul 2023;
3. Dezvoltarea României a devenit puternic dependentă de fondurile europene. Din suma de 120 miliarde lei alocată pentru investiții, aproape 70% va proveni din fondurile europene nerambursabile (din exercițiile financiare 2014-2020 și 2021-2027, precum și din PNRR). Orice întârziere sau penalizare în absorbția fondurilor europene, va necesita fie mărirea contribuției fondurilor din resurse naționale , fie abandonarea unor investiții;
4. Deficitul bugetar mare (86,6 miliarde lei) și necesarul de refinanțare a datoriei publice care ajunge la scadență în anul 2024 vor pune o presiune mare pe piețele financiare din România, ceea ce va determina creșterea, în continuare, a ponderii finanțării în valută pe piețele financiare externe. Statul român își mărește riscul valutar pe care și-l asumă și care se va materializa pe măsură ce cursul leului față de euro și de dolar se va majora (ponderea datoriei publice externe în datoria externă a României -fără investiții directe și credite intra grup- a ajuns la 61,2% la 31/10/2023). Deocamdată, nu avem o problemă: în România intră cantități mari de valută care nu au legătură cu potențialul productiv al economiei de export de bunuri și servicii. Dar este suficient să apară neîncrederea în gestiunea macroeconomică a țării pentru a vedea o mărire a costurilor finanțării datoriei publice. În anul 2023, plătim dobânzi la datoria publică de 6 miliarde euro, iar pentru anul 2024 vom plăti 7 miliarde euro (35 miliarde lei, o sumă reprezentând aproape jumătate din fondurile nerambursabile pe care le vom primi de la UE de 69 miliarde lei).
Concluzia finală: necesitatea consolidării finanțelor publice nu poate fi amânată prea multă vreme, fără consecințe costisitoare pentru cetățenii României.”
https://www.linkedin.com/
“Năsui prezintă „Crăciunul unui bugetar de lux”: Ce salariu și prime, inclusiv de Ziua Cercetătorului, are un șef de Institut de cercetare / Găman: Nu suntem bugetari și am colegi cu salarii mai mari
„Doar nu credeați că doar ASF își serbează ziua cu salarii extra de „Ziua ASF”, scrie vineri deputatul USR, Claudiu Năsui, care prezintă ce salarii și prime, inclusiv de „Ziua cercetătorului” a încasat, acum 2 ani, George Artur Găman, director general al Institutului de cercetare pentru securitate minieră (INSEMEX), fost vicepreședinte al PSD Petroșani. Contactat de HotNews.ro, Găman se apără susținând că nu este bugetar și că are colegi mai bine plătiți.
…..Pentru că procesul a durat 2 ani, datele prezentate de către deputatul Claudiu Năsui sunt aferente anului 2021 și arată că pe lângă salariul brut de 17.000 lei (cc. 10.000 net la nivelul anului 2021), acesta mai primește „spor de vechime 4.250 lei/lună, spor de conducere 2.550 lei/lună, spor de doctorat alți 2.550 lei/lună, indemnizație de consiliu 3.400 lei/lună, diurnă, tichete de masă și tichete cadou. În total ajunge la 30.000 lei/lună.”
30.000 lei pe lună brut înseamnă peste 17.550 lei net, dar Năsui arată că în decursul anului acesta a încasat și alte prime, precum una de 25.000 de lei de „Ziua cercetătorului”, care a făcut ca veniturile brute să urce la 55.000 de lei în acea lună.
Mai mult, de Paște, acesta a încasat un „fond cointeresare” de încă 55.000 lei, ajungând la venituri brute de 85.000 de lei în luna respectivă. ….”
https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-26775203-nasui-prezinta-craciunul-unui-bugetar-lux-salariu-prime-inclusiv-ziua-cercetatorului-are-sef-institut-cercetare-gaman-nu-suntem-bugetari-colegi-salarii-mai-mari.htm
https://kyivindependent.com/bild-russia-may-attempt-to-attack-europe-as-early-as-next-winter-european-intelligence-source-says/
Dupa Ucraina, orcii ar ataca EU cat mai repede si pe directia cea mai slaba, pe uscat, catre orcii din Balcanii de vest, Ungaria, Slovacia si unde se vor mai infiltra ei in democratii.
De citit:
“„Dumnezeu, arme și Trump”, la prezidențialele din SUA, în 2024. De ce America riscă să alunece într-o criză constituțională
Trump, pericolul latent al alegerilor prezidențiale din 2024 din SUA. O retorică de dictator, o parte a populației deja pregătită să-l urmeze ….”
https://www.fanatik.ro/dumnezeu-arme-si-trump-la-prezidentialele-din-sua-in-2024-de-ce-america-risca-sa-alunece-intr-o-criza-constitutionala-20550130