Buna dimineata intr-o zi de marti, 23 august! Meteorologii au emis o avertizare cod portocaliu și galben de ploi, valabilă până pe 23 august, la ora 22.00. Doar patru județe nu sunt vizate, este vorba despre Botoșani, Iași, Arad și Timișoara. Aproape toată țara este sub alertă meteo de ploi torențiale, arată avertizarea ANM. Codul galben de ploi torențiale vizează Oltenia, Transilvania, Maramureș, Muntenia, Dobrogea și la munte, cea mai mare parte a Moldovei și local în Crișana și Banat. Codul portocaliu vizează ploi torențiale și este valabil tot până marți noapte. Zonele afectate sunt nordul Olteniei, nord-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei. Bucuresti: 30/20 gr.C. Innorat.
“O nouă variantă mutantă de coronavirus te poate reinfecta în fiecare lună O nouă tulpină puternică de coronavirus este capabilă să reinfecteze pacienții la câteva săptămâni după ce aceștia s-au vindecat de virus, se tem medicii din întreaga lume. BA.5 a devenit noua infecție dominantă în Statele Unite și în alte părți ale planetei. Medicii au constatat de mult timp că cei care sunt infectați cu virusul SARS-Cov-2 au apoi un nivel de imunitate în săptămânile care urmează. Cu toate acestea, BA.5 a pus la îndoială această noțiune, pacienții raportând că au devenit din nou pozitivi la scurt timp după ce s-au vindecat de COVID. Andrew Roberston, ofițerul șef de sănătate din Australia de Vest, a declarat: „Ceea ce observăm este un număr tot mai mare de persoane care au fost infectate cu BA.2 și care se infectează apoi după patru săptămâni. „Așa că, probabil, la șase-opt săptămâni dezvoltă o a doua infecție, iar aceasta este aproape sigur BA.4 sau BA.5.” Profesorul de imunologie Danny Altmann, autorul unei lucrări recente despre această tulpină, a scris în The Guardian că infecțiile cu Omicron au fost un „stimulent slab” al imunității la alte infecții Omicron. El a adăugat: „Majoritatea oamenilor, chiar și atunci când au fost triplu-vaccinați au avut un răspuns de 20 de ori mai mic de anticorpi neutralizanți împotriva Omicron decât împotriva tulpinii inițiale „Wuhan”. „Infecția Omicron a fost un slab stimulent al imunității la alte infecții de tip Omicron” ….” Integral: https://alephnews.ro
“Care este riscul ca România să rămână fără gaze la iarnă. Prețul crește constant Gazprom a redus, joi, cu 90 la sută gazele către România. Experții de pe piață nu știu motivul, dar evenimentul face parte dintr-un trend înregistrat în a doua parte a lunii august. Pe fundul secetei și a producțiilor record-negativ de hidroenergie, lipsa de gaze duce la creșterea prețului. Vineri, livrările către România reveniseră pe o pantă ascendentă. Directorul Transgaz, transportatorul de gaz românesc a precizat, pentru Europa Liberă, că aveau date că urma să intre în țară o cantitate de 7 milioane de metri cubi de gaze. Din această cantitate, 4,5 milioane de metri cubi urmau să plece la export. …. De ce e nevoie de import, chiar cu depozitele pline Specialiștii spun că, indiferent de nivelul rezervelor pe care România le va avea în depozite, tot va fi nevoie de import, dacă temperaturile vor scădea drastic pentru o perioadă de minimum două săptămâni. Impulsul va fi necesar pentru a asigura o presiune a gazelor constantă. …. „Nu este suficient să mărești capacitățile de depozitare. Noi ar trebui să ne facem niște planuri ca, în situația în care se întâmplă chestia asta (temperatura scăzută pe timpul iernii – n.r.) să putem să importăm de la țările din jur. Dar, în același timp, dacă vrei chestia asta, trebuie să fii și tu dispus să vinzi țărilor din jur când au ele nevoie”, explică Otilia Nuțu. Prețurile la gaze, în creștere continuă „Problema geopolitica, implicit decizia sistării alimentării cu gaze de către Federația rusă, are implicații severe si directe pentru securitatea energetică la nivel european”, consideră Daniela Daraban, director executiv a asociației distribuitorilor de energie. Ea spune că limitarea accesului la volume din import are impact direct și imediat asupra evolutiei preturilor atat la gaze, cat si la energie electrică. Prețurile de referință la gazele naturale comercializate în Europa se îndreaptă anul acesta spre cea mai lungă serie de creșteri săptămânale, intensifică presiunea asupra consumatorilor casnici și asupra companiilor și amenință să împingă economiile statelor în recesiune, transmite Bloomberg. ….. Este a cincea săptămână în care prețurile cresc consecutiv, cea mai îndelungată perioadă de la începutul lunii decembrie. Vineri, la bursa TTF din Amsterdam, cea unde se stabilesc prețurile de referință, Megawatt-ul oră crescuse până la 242,99 de euro. În primăvara, vârful creșterii ajunsese la 335 de euro. „Vremea anormal de caldă și secetoasă va multiplica probabil pe termen scurt criza energiei din Europa, reducerea surselor de aprovizionare majorând cererea pentru gaze și sporind presiunea asupra prețurilor”, susțin analiștii Bloomberg Intelligence. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR După un an de creştere exponenţială de la 2% la 15% (nici cea mai neagră previziune nu lua în calcul o inflaţie de 15%, iar dacă nu ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie inflaţia ar depăşi 20%), BNR pariază că inflaţia se stabilizează în T3 şi începe să scadă din T4. Din “vorbe” – băncile au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului – Isărescu a scăzut ROBOR-ul sub 8%. ….BNR nu poate interveni direct şi să lovească în cotaţiile celor 10 bănci care cotează ROBOR aşa cum poate interveni pe piaţa valutară interbancară, dar poate interveni public şi prin declaraţii, să dea un semnal. Şi această formă reprezintă un instrument de politică monetară aflat la dispoziţia Băncii Naţionale. Isărescu a semnalat faptul că nu mai vrea cotaţii de peste 8% pentru ROBOR, în condiţiile în care dobânda Lombard a BNR, la care pot să se împrumute băncile, este de 6,5%. …. IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum, este încă la 2,56% şi încă nu se simte în rata de plată a clienţilor. Dar se va simţi în T4, când creşte la 3,9% şi în T1/2023, când va creşte spre 5,5%. BNR mai are până la finalul anului două şedinţe de politică monetară, dar cel mai probabil creşterea dobânzilor va fi mai mică, pentru că până atunci inflaţia ar trebui să intre pe un trend în scădere, iar piaţa monetară nu mai are nevoie să fie atât de strânsă ca acum. Mai ales că băncile au ridicat dobânzile la depozite, ceea ce viza Banca Naţională, în încercarea de a readuce din nou banii în bănci, iar economisirea să înceapă să crească din nou. …. De altfel, băncile care operează în România au cea mai mare expunere pe datoria publică a României dintre toate pieţele din Uniunea Europeană. Practic, Ministerul Finanţelor nu prea are alternative când trebuie să vândă titluri de stat. Bineînţeles că dobânzile au fost bune în ultimele şase luni, dar băncile din România nu pot împrumuta la infinit guvernul, mai ales că expunerea lor este deja la limita maximă de risc. ….Dacă economia Europei intră în recesiune din cauza crizei preţurilor la gaze şi energie electrică, România nu are suficiente resurse interne pentru a susţine creşterea economică anul viitor. Mai ales că PNRR, colacul de salvare pe care îl aşteaptă toată lumea, nu dă semne de viaţă…..” Integral: https://www.zf.ro
“Adrian Vasilescu, ZF: Globalizarea şi mondializarea nu sunt sinonime! O idee tulbură lumea: aceea că ascensiunea actualului ciclu inflaţionist, care macină nervii şi banii pe toate meridianele, are ca primă cauză tentaţiile sau tendinţele de deglobalizare. Această aserţiune nu are cum să fie combătută. Dacă am invoca doar ceea ce a devenit deja o axiomă – şi anume că „motorul“ care întreţine nebunia preţurilor este criza energetică – şi ar fi de ajuns ca probatoriu convingător. Pentru că, în ultimii 50 de ani, fracturile din procesul de globalizare au transformat ceea ce trebuia să fie tranziţia energetică – în dezordinea energetică. Exact acum 50 de ani, într-un document cu o cerere de zeci de milioane de exemplare, Clubul de la Roma atrăgea atenţia lumii întregi că resursele planetei, aer, apă, pământuri cultivabile, materii prime – tot ce era necesar vieţii – era în cantităţi limitate. ….Generaţia mea, la un moment dat, a observat cum noţiunea de „economie mondială“ dispare din documente şi din comunicate statistice, fiind înlocuită cu „economia globală“. Epoca globalizării, care ne-a schimbat viaţa, cu impactul ei puternic, a făcut ca trecerea de la „economie mondială“ la „economie globală“, departe de a fi o schimbare de ordin terminologic, să fie o schimbare de fond. De esenţă. Şi, de la un punct încoace, a devenit limpede că globalizarea este noul factor descurajant al flagelului pe care îl numim inflaţie. …. „Am observat, de-a lungul acestor aproape 2o de luni de inflaţie galopantă, cum unele instituţii internaţionale, inclusiv FMI, au reintrodus sintagma „economie mondială“. Ar putea fi o simplă întâmplare! Dar şi o referire la faptul că, după criza din 2008-2009, urmată de criza euro din 2012 şi de criza sănătăţii publice din 2020, globalizarea trece printr-o evidentă fragmentare. Şi că tocmai această fragmentare a produs breşa prin care s-a ajuns la criza energetică din 2021 şi la actuala inflaţie. Mondializarea, cuvânt cu vechi state de servicii, exprimă ceva ce interesează toată lumea, ce aparţine întregii lumi, are caracter universal şi aşa mai departe. Exprimă, deci, pasive şi nu active. Globalizarea, în schimb, din nenumărate perspective, şi îndeosebi din perspectiva Băncii Centrale Europene, exprimă o sumă de active. Fiind un proces de integrare, de răspândire a unor concepţii, a unor realizări, astfel încât fenomene pozitive ce se petrec într-o anumită parte a globului să fie răspândite pretutindeni. Fragmentarea acestui proces de integrare, ce se face simţit de ani buni încoace, ne-a adus şi inflaţia actuală, cu energie scumpă şi – în consecinţa ei – cu bani scumpi. ” Integral: https://www.zf.ro
“Salvați de CCR. Inculpați sau condamnați definitiv, scăpați de închisoare pe ușa din spate Mulți condamnați definitiv au fost eliberați din închisori înainte de termen în urma unor decizii ale Curții Constituționale. Un fost viceguvernator al BNR, un patron de club de fotbal, un poștaș care a furat banii clienților, cinci proxeneți, cu toții așteaptă toamna să vadă cum se va aplica legea. Instanțele suspendă executarea pedepselor urmare a deciziei CCR din data de 26 mai 2022 privind întreruperea prescripției, iar condamații cer revizuirea sentințelor. Cel mai recent caz este al fostului viceguvernator al Băncii Naționale a României, Bogdan Olteanu. El a cerut revizuirea sentinței și punerea în libertate, lucru admis atât de Tribunalul București cât și de Curtea de Apel București prin hotărârile judecătorilor Mihai Alexandru Mihalcea și Greta Ciurtu. Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, în octombrie 2020, în dosarul numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Administraţiei Deltei Dunării. Fostul demnitar A efectuat un an și zece luni din pedeapsa de cinci ani. Pretextul invocat de CCR Prin decizia amintită, CCR a stabilit că România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 și 26 mai 2022, când CCR a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional. În consecință, condamnații au început să calculeze dacă nu cumva faptele lor s-au prescris și cer să fie puși în libertate. …..Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, a fost condamnat, în iunie 2018, la 4 ani închisoare cu executare pentru trafic de influență. Pedeapsa a fost suspendată după 6 luni de detenție de instanța supremă după ce Curtea Constituțională a decis, în noiembrie 2018, cu privire la nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la ÎCCJ. ….Același pretext a fost invocat și de fostul senator PSD Dan Șova care a obținut anularea executării pedepsei. Condamnat definitiv în iunie 2018 de instanța supremă la 3 ani închisoare cu executare, fostul ministru al Transporturilor a fost eliberat din penitenciar după şase luni. ….Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, a contestat și ea condamnarea de 6 ani primită în dosarul Gala Bute, deși nu a fost încarcerată, fiind plecată din țară în Costa Rica. ….Revenind la cea mai recentă decizie a CCR care a aruncat în aer sute de dosare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată cu acestă problemă și a fost chemată să explice cum se aplică decizia CCR. Termenul stabilit pentru analiză este de 25 octombrie. Până atunci, fiecare judecător interpretează cum vrea legea. Unele procese se suspendă până la decizia instanței supreme, altele nu. Unii condamnați sunt eliberați din închisori, alții așteaptă decizia ÎCCJ din spatele gratiilor…..” Integral: https://romania.europalibera.org
“România Educată sau România înlănțuită? ….. Aderarea României la Declarația de la Bologna și implementarea în România a Procesului Bologna nu au fost dezbătute public, au fost impuse românilor în vederea aderării la o UE federală. Probabil că implementarea procesului Bologna a implicat și economii la buget, fapt ce a favorizat acceptarea lui. S-a spus că Procesul Bologna armonizează, nu uniformizează, învațământul superior din statele membre. Fals! Procesul Bologna trebuie privit în contextul procesului mai general (mascat) de federalizare, de uniformizare, de diluare a statelor naționale într-un stat (republică) federal european, după modelul SUA. Atunci se poate înțege scopul său, crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, adică uniformizarea învățământului superior al statelor membre, prezente sau viitoare. Procesul Bologna, în România, a uniformizat de fapt învățământul superior, introducând (pe sistem anglo-saxon) ciclurile undergraduate și graduate. Spargerea facultății în licență + masterat a fost motivată/acceptată pentru ca cei care sunt mai puțin capabili să se poată opri după trei ani, căpătând o diplomă (diploma de licență), să-i zicem intermediară, care le dă însă mai puține drepturi. În învățământ, de exemplu, numai cu licența nu poți preda la liceu, ci numai la clasele gimnaziale. Dar acest lucru se făcea și înainte, cei mai puțin capabili urmau institutul pedagogic de 3 ani (pentru învățământ) sau colegiile. Apărând licența de doar trei ani, au putut să dispară atât colegiile, cât și institutele de 3 ani (adică a murit (și) capra vecinilor). Dacă era să armonizeze, atunci se echivala fosta facultate cu licența + masterat și, pentru cei mai puțin capabili, se echivalau colegiile și institutele de trei ani cu licența. Iar doctoratul nu ar fi fost afectat. Procesul Bologna a lucrat în detrimentul nostru ca națiune și în interes european (e vorba de interesul statelor membre bogate, nu interes general european). Ciclul I (licența) plus ciclul II (masterat), împreună, fac mult mai puțin decât fosta facultate (licență), pentru că licența este slabă, iar masteratul, continuatorul licenței slabe, este făcut practic la seral. Astfel, ne-am distrus învățământul superior pe fond – și acest lucru se va propaga în viitor și spre învățământul preuniversitar și spre întreaga societate – așa cum ne-am distrus și industria. Este în interesul (statelor membre bogate ale) Europei ca absolvenții noștri să nu fie buni, pentru că sunt concurenții absolvenților lor. …. În concluzie, după cum se poate vedea, motivația principală a proiectelor noilor legi ale educației este alinierea (care nu este obligatorie!) la cerințele europene: cele vechi, legate de Procesul Bologna și de Spațiul European al Învățământului Superior, și cele noi, legate de Spațiul european al educației pe perioada 2021-2030 (din Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) – din26.2.2021) În contrast, domnul Sorin-Mihai CÎMPEANU, Ministrul Educației Naționale, în declarația de presă “De ce schimbăm legea educației?” din 18 iulie 2022, afirmă că “noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste 6 ani de consultări în proiectul România Educată.” Este de râs sau este de plâns să vezi motivația domnului Ministru? Este revoltător! Mergem într-o direcție greșită! Alinierea la cerințele europene (care nu sunt obligatorii!) este în mare parte în detrimentul interesului național! ……” Integral: https://www.contributors.ro
“#Vacanțe. Cum a fost capturată Delta Dunării în plasa intereselor politice & economice Intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, ca rezervație a biosferei la nivel național și ca parc național în taxonomia internațională a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), Delta Dunării plătește tribut pentru dezinteresul guvernanților față de conservarea valorilor sale, cât și pentru lipsa unei strategii de promovare turistică. Dincolo de frumusețea locului, în care natura luptă cu cerbicie să-și mențină dreptul câștigat de 16.000 de ani, spațiul este pătruns de suferința oamenilor care se simt abandonați de autorități, de neputință, de resemnare și, cu mici excepții, de lipsa oricărei speranțe că, vreodată, lucrurile vor intra în armonie cu natura și cu darurile sale. Delta nu este secătuită doar de ape, ci și de puteri, iar oamenii spun că autoritățile nu fac nimic pentru a-i susține, dimpotrivă, pun presiune pe cei care au rămas să o mai slujească, pe terenurile extrem de profitabile, pe fondul ei piscicol, pe fauna sa, pe micuțele afaceri turistice, pentru a o stoarce de valorile sale de patrimoniu natural, cultural si economic. Mai mult de atât, la presiune politică, din 2017 încoace, singura instituție de reprezentare în stat a interesului biosferei, se vrea desființată. Presiunile și jocurile politice au ieșit la iveală odată cu un proiect controversat care-și propune, cu sprijinul politic al PSD – PNL -UDMR, să treacă întreg fondul piscicol al Deltei la Ministerul Agriculturii, pentru a permite pescuitul industrial, adică distrugerea din temelii a Deltei. …. Turism dăunător mediului Pe lângă scăderea numărului de turiști, specialiștii vorbesc și de un anumit tip de turism dăunător mediului. …. Din păcate, de multe ori, unii turiști și operatori de turism nu înțeleg și nu respectă regulile minime ale unui turism civilizat, neagresiv. E cazul acelor excursii făcute pe repede înainte, de o zi, când turistul este adus cu autocarul 600 km dus-întors și apoi este alergat cu barca prin Rezervație. „Sunt nocive pentru mediu și turistul pleacă dezamăgit că nu a văzut mai nimic din Deltă.” Lipsa unei strategii de turism …. Atacul asupra fondului piscicol. Tentativa de desființare a Rezervației Dacă în materie de turism, intervenția autorităților lipsește cu desăvârșire, prin lipsa oricărei strategii în domeniu privind Delta Dunării, nu același lucru se poate spune despre exploatarea fondului său piscicol, pe care partidele aflate la putere îl vor trecut de la rezervația Deltei Dunării la o direcție din Ministerul Agriculturii. …. Potrivit proiectului, întregul fond piscicol al României, inclusiv cel administrat acum de Rezervația Delta Dunării, ar trebui să treacă în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) din Ministerul Agriculturii. Legea poate fi atacată în contencios administrativ, la Avocatul Poporului și la președintele României, fiind în conflict cu alte legi organice pentru că Delta Dunării este patrimoniu UNESCO și orice activitate a sa nu poate fi gestionată decât de Ministerul Mediului. În aceste condiții, Ministerul Agriculturii nu poate prelua fondul său piscicol nici măcar dacă Parlamentul ar vota o astfel de lege, dar parlamentarii care au inițiat legea ori nu cunosc acest detaliu, ori l-au ignorat cu intenție. Înființarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost făcută după ce Delta Dunării a intrat în patrimoniul UNESCO, în 1993. Din 2017 încoace, tot mai mulți politicieni și asociații încearcă sistematic desființarea sa. Ca o simplă coincidență, nimeni alții decât reprezentanții PNL și UDMR în parlament. …. Printre inițiatorii Legii Pescuitului, în forma votată de Senat, se află deputatul PNL de Tulcea, județul pe raza căruia se află Delta Dunării, Michael Gudu. În loc să inițieze legi în folosul localnicilor, pentru nevoile lor atât de stringente, în apărarea celor care se străduiesc din răsputeri să mențină Delta vie și printre oameni, urmașul lui Brătianu s-a gândit să înstrăineze fondul piscicol al Deltei pe care o reprezintă în Parlament. Această lege ar da libertate totală celor care practică mai ales pescuitul industrial, ceea ce ar putea duce la un adevărat dezastru în ecosistem. Legea a fost promovată intens de Gheorghe Ștefan, fost președinte ANPA și unul dintre inițiatorii Bursei de Pește din Tulcea – proiect finanțat cu 5 milioane de euro, dar care a fost de la început eșec total, remarcă Jurnalul.ro, care reface traseul proiectului de lege. …” Integral: https://romania.europalibera.org
“Alin Gavreliuc. Ca să înțelegem ce ne ține pe loc, trebuie să înțelegem această trăsătură: individualismul autarhic ………. Există o caracteristică a culturii noastre pe care Alin a numit-o și a documentat-o în adâncime. Individualismul autarhic. Un fel de a fi pe care-l vedem peste tot. Pe care l-am recunoscut, cu îngrijorare, la mine. Este un soi de individualism egoist, bazat pe neîncredere, cinic și centrat pe sine și pe a-l doborî pe celălat, dacă de asta e nevoie. Dar și un soi de colectivism bazat pe gașcă și clan și pe a ne folosi de ele pentru a ne atinge scopurile. E o trăsătură istorică și greu de schimbat, pentru că are la bază valori despre lume, viață, aproapele nostru. Ceea ce este peste măsură de surprinzător, este că aceste valori tind să se transfere către noile generații, care par mai fataliste, cu o capacitate mai mică de a fi stăpâne ale propriului destin. Ne întrebăm de ce nu avem mai mulți antreprenori, aspirații mai mari sau capacitatea de a lucra împreună. Totul, spune Alin, pleacă de la încrederea noastră unii în ceilalți. Care e ridicol de scăzută. …. 1. Comportamentul prosocial își are originea în încredere și reciprocitate, două resurse foarte importante ce asigură coeziunea unei societăți. Societățile caracterizate de încredere și reciprocietate sunt societăți care sunt mai funcționale, care sunt, în toate registrele, de la cel economic până la cel instituțional, mai bine așezate. La noi neliniștitor nu este faptul că există comportamente deviante, ci amploarea lor în ansamblul comportamental, naturalețea furtișagului reciproc care guvernează jocul social, lipsa vinovăției, a rușinii, a asumării responsabilității, din convingerea că, dacă ți se oferă oportunitatea să-i înșeli pe ceilalți pentru a câștiga, e răsplata pentru țepele pe care le-ai luat la rândul tău. 2. Studiile sociologice dovedesc persistența unui tipar de neîncredere funciară în raporturile interpersonale și instituționale din România contemporană. Calitatea democrației înseamnă nu doar ca o țară să aibă alegeri libere, pluralism politic, economie de piață etc., ci ca toate acestea să fie autentice, să funcționeze în beneficiul cetățeanului. Sunt o mulțime de indicatori care măsoară calitatea democrației, iar pentru noi e important de urmărit încrederea interpersonală și încrederea instituțională. Societățile care stau foarte jos pe acest indicator sunt societăți profund disfuncționale, chiar dacă formal au toate aceste achiziții ale democrației. 3. Individualismul românesc este foarte diferit de individualismul american – este un individualism autarhic. Individualismul american clasic este unul competitiv, în care valorificarea resurselor personale se face într-un joc social cinstit, în care nu contează cine ești, de unde ești – dacă-ți urmezi visul, poți reuși. De asemenea, dacă cineva se abate de la regulă e imediat sancționat. Individualismul românesc este unul profund egoist, centrat pe sine, în care calci pe cadavrul celuilalt pentru a o scoate la capăt. Dacă la americani între actorii jocului social și cei aflați pe poziții de putere sunt cei care impun regula, la noi tiparul acesta egoist este cumulat cu valorizarea capitalului relațional, activarea „plasei de siguranță” a familiei, a clanului. ….” Integral: https://www.andreearosca.ro
“Istoricul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe, despre discursul rasist al premierului ungar Viktor Orban: La Băile Tușnad a testat noi niveluri ale politicii sale / A devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin …. Oliver Jens Schmitt: De ani de zile, Viktor Orbán s-a distins ca o antiteză politică față de guvernele din marile capitale ale UE. Discursul său s-a radicalizat de-a lungul anilor, iar Orbán s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o poziție conservatoare în cadrul UE și a devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin. În Băile Tuşnad, el testează noi niveluri ale politicii sale – testează ce forțe îi vor răspunde și în ce mod. El știe foarte bine că, datorită principiului unanimității în UE, poziția Ungariei este încă atât de puternică încât poate șantaja multe alte țări. Este adevărat că poziția pro-rusă a lui Orbán a dus la o ruptură cu Polonia, cu care Ungaria a cooperat anterior în multe domenii politice. Orbán își întărește în prezent legăturile cu republicanii radicali din SUA. Până acum, nu a reușit să construiască alianțe durabile – formatul Visegrád s-a rupt din cauza conflictului cu Polonia privind poziția pro-rusă a Ungariei; extrema dreaptă europeană este un grup instabil; acum Orbán speră în realegerea lui Donald Trump și răspândește idei care sunt populare în mediul lui Trump. Rusia încearcă în mod deliberat să stârnească tensiuni sociale și politice. De ani de zile promovează extrema stângă și extrema dreaptă în multe țări și a corupt numeroși politicieni din partidele social-democrate, liberale și creștin-democrate. În prezent, încearcă să destabilizeze țări precum Germania prin intermediul unei crize energetice. Dar reacția Europei la invazia rusă în Ucraina a arătat, de asemenea, ceva la care Putin nu se aștepta: au fost impuse sancțiuni Rusiei, Ucraina primește sprijin militar, majoritatea covârșitoare a europenilor respinge ferm modelul rusesc de stat și de societate. În fața amenințării rusești, mulți europeni au înțeles care este miza. …Acest lucru nu înseamnă că forțele extremiste nu pot face rău cu sprijinul Rusiei. Exemplul finlandez arată cel mai bine ce ajută împotriva extremismului – o bună educație în școlile publice, abordarea sistematică a dezinformării și a știrilor false. O societate democratică bine educată este rezistentă la instrumentele de destabilizare rusești. Societățile cu o educație generală slabă și o educație politică slabă, în plus față de instituțiile de stat slabe, sunt mult mai sensibile la teoriile conspirației și la dezinformarea țintită. …. Rusia și aliații săi ideologici folosesc piese de decor din ideologiile din prima jumătate a secolului XX: ultranaționalismul, imperialismul rusesc, rasismul, bolșevismul – intelectualii maghiari îl compară pe Orbán cu bolșevicii, nu din cauza ideilor sale, ci din cauza practicilor sale de putere, de afirmare nemiloasă a propriilor interese cu o cruzime pronunțată și, în cele din urmă, și a lipsei de principii. Pentru că este foarte mult de întrebat dacă el crede în ceea ce proclamă public. Ultima dată când Europa a fost confruntată cu aceste ideologii și practici de putere, a intrat într-o criză existențială, deoarece, spre deosebire de astăzi, la sfârșitul anilor 1930, numeroase țări nu cunoșteau o democrație funcțională, ci erau guvernate în mod autoritar – așa a fost cazul Austriei și României, a statelor baltice și a Greciei. La acea vreme, democrația era limitată la Franța, țările Benelux, Elveția, statele scandinave și Marea Britanie. …. Dar există și țări care, în 1939, ca și astăzi, nu găsesc un răspuns clar la o amenințare deschisă: Austria se dovedește incapabilă să își organizeze propria apărare și, astfel, să își protejeze în mod credibil neutralitatea; România, atunci ca și acum, este caracterizată de structuri politice fragile și nu arată prea mult interes pentru a se implica activ în structurile politice care să protejeze țara. În general, Europa de astăzi este mult mai puțin fragilă și mult mai puțin fragmentată decât era în 1939, dar continentul nu se poate proteja singur. Fără SUA, nu există deocamdată securitate europeană. SUA și Marea Britanie sunt puterile care apără cel mai hotărât securitatea pe continent. Germania, care a fost agresorul în 1939, tinde să fie mai mult un factor de insecuritate astăzi, deoarece guvernul slab al cancelarului Olaf Scholz este foarte reticent în a sprijini statele din estul UE și Ucraina. ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“Adio, conserve! Salvamont Buşteni, parteneriat cu Glovo ca să aducă pizza pe munte …..Salvamontiştii de pe Valea Prahovei au semnat un parteneriat cu cunoscuta firmă de livrări Glovo, ceea ce înseamnă că foarte curând vom putea comanda pizza, burgeri sau şaorma direct pe munte, la orice altitudine. „Am dus adineauri o quattro stagioni mare la nişte alpinişti pe Colţii Morarului”, spune Geanone Vergu, salvamontist şi livrator. „N-au prea lăsat ciubuc, aşa că şi noi s-ar putea să întârziem un pic data viitoare când au nevoie de ajutor, numa’ zic.” „În primă fază am încercat să facem un parteneriat cu urşii, dar te înţelegeai greu cu ei, mâncau jumate din ce livrau şi reacţionau foarte urât dacă primeau reviewuri negative”, recunoaşte un reprezentant Glovo.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Care este riscul ca România să rămână fără gaze la iarnă. Prețul crește constant Gazprom a redus, joi, cu 90 la sută gazele către România. Experții de pe piață nu știu motivul, dar evenimentul face parte dintr-un trend înregistrat în a doua parte a lunii august. Pe fundul secetei și a producțiilor record-negativ de hidroenergie, lipsa de gaze duce la creșterea prețului. Vineri, livrările către România reveniseră pe o pantă ascendentă. Directorul Transgaz, transportatorul de gaz românesc a precizat, pentru Europa Liberă, că aveau date că urma să intre în țară o cantitate de 7 milioane de metri cubi de gaze. Din această cantitate, 4,5 milioane de metri cubi urmau să plece la export. …. De ce e nevoie de import, chiar cu depozitele pline Specialiștii spun că, indiferent de nivelul rezervelor pe care România le va avea în depozite, tot va fi nevoie de import, dacă temperaturile vor scădea drastic pentru o perioadă de minimum două săptămâni. Impulsul va fi necesar pentru a asigura o presiune a gazelor constantă. …. „Nu este suficient să mărești capacitățile de depozitare. Noi ar trebui să ne facem niște planuri ca, în situația în care se întâmplă chestia asta (temperatura scăzută pe timpul iernii – n.r.) să putem să importăm de la țările din jur. Dar, în același timp, dacă vrei chestia asta, trebuie să fii și tu dispus să vinzi țărilor din jur când au ele nevoie”, explică Otilia Nuțu. Prețurile la gaze, în creștere continuă „Problema geopolitica, implicit decizia sistării alimentării cu gaze de către Federația rusă, are implicații severe si directe pentru securitatea energetică la nivel european”, consideră Daniela Daraban, director executiv a asociației distribuitorilor de energie. Ea spune că limitarea accesului la volume din import are impact direct și imediat asupra evolutiei preturilor atat la gaze, cat si la energie electrică. Prețurile de referință la gazele naturale comercializate în Europa se îndreaptă anul acesta spre cea mai lungă serie de creșteri săptămânale, intensifică presiunea asupra consumatorilor casnici și asupra companiilor și amenință să împingă economiile statelor în recesiune, transmite Bloomberg. ….. Este a cincea săptămână în care prețurile cresc consecutiv, cea mai îndelungată perioadă de la începutul lunii decembrie. Vineri, la bursa TTF din Amsterdam, cea unde se stabilesc prețurile de referință, Megawatt-ul oră crescuse până la 242,99 de euro. În primăvara, vârful creșterii ajunsese la 335 de euro. „Vremea anormal de caldă și secetoasă va multiplica probabil pe termen scurt criza energiei din Europa, reducerea surselor de aprovizionare majorând cererea pentru gaze și sporind presiunea asupra prețurilor”, susțin analiștii Bloomberg Intelligence. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“#Vacanțe. Cum a fost capturată Delta Dunării în plasa intereselor politice & economice Intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, ca rezervație a biosferei la nivel național și ca parc național în taxonomia internațională a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), Delta Dunării plătește tribut pentru dezinteresul guvernanților față de conservarea valorilor sale, cât și pentru lipsa unei strategii de promovare turistică. Dincolo de frumusețea locului, în care natura luptă cu cerbicie să-și mențină dreptul câștigat de 16.000 de ani, spațiul este pătruns de suferința oamenilor care se simt abandonați de autorități, de neputință, de resemnare și, cu mici excepții, de lipsa oricărei speranțe că, vreodată, lucrurile vor intra în armonie cu natura și cu darurile sale. Delta nu este secătuită doar de ape, ci și de puteri, iar oamenii spun că autoritățile nu fac nimic pentru a-i susține, dimpotrivă, pun presiune pe cei care au rămas să o mai slujească, pe terenurile extrem de profitabile, pe fondul ei piscicol, pe fauna sa, pe micuțele afaceri turistice, pentru a o stoarce de valorile sale de patrimoniu natural, cultural si economic. Mai mult de atât, la presiune politică, din 2017 încoace, singura instituție de reprezentare în stat a interesului biosferei, se vrea desființată. Presiunile și jocurile politice au ieșit la iveală odată cu un proiect controversat care-și propune, cu sprijinul politic al PSD – PNL -UDMR, să treacă întreg fondul piscicol al Deltei la Ministerul Agriculturii, pentru a permite pescuitul industrial, adică distrugerea din temelii a Deltei. …. Turism dăunător mediului Pe lângă scăderea numărului de turiști, specialiștii vorbesc și de un anumit tip de turism dăunător mediului. …. Din păcate, de multe ori, unii turiști și operatori de turism nu înțeleg și nu respectă regulile minime ale unui turism civilizat, neagresiv. E cazul acelor excursii făcute pe repede înainte, de o zi, când turistul este adus cu autocarul 600 km dus-întors și apoi este alergat cu barca prin Rezervație. „Sunt nocive pentru mediu și turistul pleacă dezamăgit că nu a văzut mai nimic din Deltă.” Lipsa unei strategii de turism …. Atacul asupra fondului piscicol. Tentativa de desființare a Rezervației Dacă în materie de turism, intervenția autorităților lipsește cu desăvârșire, prin lipsa oricărei strategii în domeniu privind Delta Dunării, nu același lucru se poate spune despre exploatarea fondului său piscicol, pe care partidele aflate la putere îl vor trecut de la rezervația Deltei Dunării la o direcție din Ministerul Agriculturii. …. Potrivit proiectului, întregul fond piscicol al României, inclusiv cel administrat acum de Rezervația Delta Dunării, ar trebui să treacă în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) din Ministerul Agriculturii. Legea poate fi atacată în contencios administrativ, la Avocatul Poporului și la președintele României, fiind în conflict cu alte legi organice pentru că Delta Dunării este patrimoniu UNESCO și orice activitate a sa nu poate fi gestionată decât de Ministerul Mediului. În aceste condiții, Ministerul Agriculturii nu poate prelua fondul său piscicol nici măcar dacă Parlamentul ar vota o astfel de lege, dar parlamentarii care au inițiat legea ori nu cunosc acest detaliu, ori l-au ignorat cu intenție. Înființarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost făcută după ce Delta Dunării a intrat în patrimoniul UNESCO, în 1993. Din 2017 încoace, tot mai mulți politicieni și asociații încearcă sistematic desființarea sa. Ca o simplă coincidență, nimeni alții decât reprezentanții PNL și UDMR în parlament. …. Printre inițiatorii Legii Pescuitului, în forma votată de Senat, se află deputatul PNL de Tulcea, județul pe raza căruia se află Delta Dunării, Michael Gudu. În loc să inițieze legi în folosul localnicilor, pentru nevoile lor atât de stringente, în apărarea celor care se străduiesc din răsputeri să mențină Delta vie și printre oameni, urmașul lui Brătianu s-a gândit să înstrăineze fondul piscicol al Deltei pe care o reprezintă în Parlament. Această lege ar da libertate totală celor care practică mai ales pescuitul industrial, ceea ce ar putea duce la un adevărat dezastru în ecosistem. Legea a fost promovată intens de Gheorghe Ștefan, fost președinte ANPA și unul dintre inițiatorii Bursei de Pește din Tulcea – proiect finanțat cu 5 milioane de euro, dar care a fost de la început eșec total, remarcă Jurnalul.ro, care reface traseul proiectului de lege. …” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“ANALIZĂ 23 august – o dată cu triplă semnificație istorică pentru români: Pactul Ribbentrop – Molotov, bătălia de la Stalingrad și întoarcerea armelor
Pe majoritatea gândul îi duce la 23 august 1944, data întoarcerii armelor de către România împotriva Germaniei naziste cu care fusese aliată din 1940 și alăturarea coaliției formate din URSS, Statele Unite și Marea Britanie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, la 8 mai 1945. Dar înaintea anului 1944, data de 23 august a mai prilejuit două evenimente de o importanță majoră: în 1939 și 1942.
Pe 23 august 1939 a fost semnat la Moscova pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, pact care a rămas în istorie ca Ribbentrop – Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două țări care l-au semnat în prezența liderului bolșevic, Stalin. Acest pact, vremelnic, a dat cale liberă Germaniei să atace Polonia peste numai nouă zile și astfel să declanșeze cel de-al doilea război mondial. ….În următoarele două luni și jumătate România avea să mai sufere două amputări teritoriale majore girate de celălalt semnatar al pactului, Germania nazistă: la 30 august nordul Transilvaniei în favoarea Ungariei, prin cel de-al Doilea Arbitraj (numit în România Dictat) de la Viena și pe 7 septembrie sudul Dobrogei (sau Cadrilater) prin tratatul de la Craiova.
România a pierdut deci în 1940 o treime din teritoriu prin acte care avut în comun semnătura și girul aceleiași țări: Germania nazistă. Cu toate acestea la sfârșitul acelui an, la 23 noiembrie România, condusă de acum de generalul Ion Antonescu în alianță cu Mișcarea legionară, semnează Pactul tripartit, o alianță din care făcea parte, ați ghicit, Germania nazistă. Pe 22 iunie 1941 Germania rupe pactul Ribbentrop – Molotov și atacă URSS. România intră și ea în război la acea dată și în ceva mai mult de o lună își recuperează teritoriile ocupate cu un an înainte de Stalin, nu și cele pierdute în favoarea Ungariei, un țel important al lui Antonescu, niciodată satisfăcut de Hitler. ….Pe 23 august 1942 începe bătălia de la Stalingrad, cea mai sângeroasă din istorie, soldată cu înfrângerea Germaniei și a aliaților ei, unde România se angajase cu peste 300.000 de militari, din care a pierdut circa jumătate – morți, dispăruți, răniți, prizonieri…..”
https://www.g4media.ro/analiza-23-august-o-data-cu-tripla-semnificatie-istorica-pentru-romani-pactul-ribbentrop-molotov-batalia-de-la-stalingrad-si-intoarcerea-armelor.html
https://www.g4media.ro/analiza-financial-times-influenta-globala-a-lui-aleksandr-dughin-nationalistul-rus-a-devenit-un-purtator-international-de-cuvant-al-extremei-drepte.html
Dughin ar trebui sa se intrebe si sa-si raspunda (sau sa fabuleze pe mai departe) care a fost motivul pentru care nu s-a aflat si el in masina (lui) explodata. De acolo ar trebui sa inceapa o ancheta corecta.
Din comunicatul initial a reiesit ca a facut schimb de masini cu fiica sa in ultimul moment. Mergeau separat ca masura de protectie.
Ce tata si-ar fi lasat fiica in masina lui, ca masura de protectie?… Ma intreb si eu. In plus, in cealalta masina, conducea Dughin sau era insotit de sofer?
In plus, personaje din propaganda orcilor de aceasta anvergura sunt protejate permanent in Moskwa in zilele acestea – o spun destul de multi, aici numai un exemplu https://www.theatlantic.com/newsletters/archive/2022/08/a-murder-in-russia/671209/?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=atlantic-daily-newsletter&utm_content=20220822&utm_term=The%20Atlantic%20Daily
Mi-a placut fragmentul asta din NYT:
“The F.S.B. assertion that it had “solved” the murder came just 36 hours after the blast and represented extraordinary speed for an agency that still has not figured out who was behind several high-profile assassinations, including that of opposition leader Boris Nemtsov in 2015 or the journalist Anna Politkovskaya in 2006.”
https://www.nytimes.com/2022/08/22/briefing/russia-ukraine-war-dugina-oysters.html
“Cel mai mare câștigător din creșterea prețului la energie e guvernul. Furnizorii au calculat că statul român câştigă peste 43 de miliarde de lei în acest an din scumpirea energiei
….Încasările suplimentare la bugetul de stat vin din TVA aplicat facturilor mai mari, supraimpozitarea producătorilor și dividende…..”
https://www.g4media.ro/cel-mai-mare-castigator-din-cresterea-pretului-la-energie-e-guvernul-furnizorii-au-calculat-ca-statul-roman-castiga-peste-43-de-miliarde-de-lei-in-acest-an-din-scumpirea-energiei.html
Buna ziua
Toată șmecheria asta cu prețul combustibililor , a energiei și foamea după bani a coaliției are un singur motiv. Deficitul bugetar.
– Au găsit ocazia să umfle cheltuielile bugetare prin situația actuală.
Care ” umflatura” e mai mare decât intrările fiscale suplimentare. Dovada că creste și deficitul in bani ( in procente are grija INS sa dea bine prin creșterea PIB )
Partea jegoasa, criminala , e că umfla cheltuielile cu măsuri care au efect pe fiecare an urmator. ” Acoperit” cu intrări fiscale temporare . Care nu sunt repetabile in fiecare an.
Și lasă altora să caute 31 miliarde lei . Cam atât cer distribuitorii de energie , carburant conform legii proaste adoptate ( OUG )
PS.
Daca reduceau accisele, încasau bani mai putini la buget ( că și TVA era mai mic) și ca urmare nu aveau de unde să mărească sumedenia de salarii bugetare.
Practic au făcut o porcărie financiar contabila.
PS 2.
Azi am umplut rezervorul in Italia. ( Tara care a redus accisele din februarie) . Surpriza. Azi motorina la pompa costa ca în ianuarie anul curent.