Revista Presei – 23 august. Mircea Dumitru, un Ministru fara ambitii politice
23/08/2016 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 23 august. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi vor fi averse şi descărcări electrice în zonele montane, în sudul, centrul şi nord-estul ţării şi pe arii restrânse în restul teritoriului, informeaza ANM. Vremea se va menţine în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi vor fi averse şi descărcări electrice în zonele montane, în sudul, centrul şi nord-estul ţării şi pe arii restrânse în restul teritoriului. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi 20 l/mp şi punctiform 35…40 l/mp. Pe spaţii mici vor fi căderi de grindină. Intensificări ale vântului se vor semnala local în Moldova şi Dobrogea, dar şi în timpul averselor, când trecător pot lua aspect de vijelie. Valorile termice diurne vor creşte uşor în vest şi nord-vest, dar vor marca o scădere în celelalte regiuni, astfel că la nivelul întregii ţări se vor încadra în limite normale pentru această perioadă. Temperaturile maxime se vor situa între 24 şi 32 de grade, uşor mai ridicate în regiunile estice, iar cele minime vor fi cuprinse între 13 şi 23 de grade. Bucuresti: Îndeosebi ziua, cerul va avea înnorări temporar accentuate şi vor fi averse, posibil moderate cantitativ, descărcări electrice şi unele intensificări ale vântului. Temperatura maximă, în scădere faţă de ziua precedentă, se va situa în jurul valorii de 29 de grade, iar cea minimă va fi de 17…19 grade.
Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea, candidat unic pentru șefia ÎCCJ. Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, informează Agerpres. Potrivit site-ului CSM, Tarcea figurează drept candidat unic. În prezent, aceasta deține funcția de vicepreședinte al Instanței supreme și este delegată să asigure interimatul conducerii instituției. Pentru funcția de vicepreședinte al ÎCCJ și-au depus candidaturile Lavinia Curelea, președinte al Secției I civile, și judecătoarea Nela Petrișor. Postul de președinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deținea această funcție, și-a înaintat cererea de eliberare din funcție prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deține funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a semnării decretului de numire de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit calendarului anunțat de CSM, cei interesați și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte al ÎCCJ între 13 iulie și 16 august, iar pentru cea de vicepreședinte, în perioada 18 iulie — 18 august. Luni au fost publicate proiectele de management, iar în intervalul 17 august — 2 septembrie, respectiv 19 august — 4 septembrie, are loc verificarea de către CNSAS dacă judecătorii care și-au depus candidaturile au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum și verificarea de către Direcția de resurse umane a înscrisurilor depuse la dosarele de candidatură. Integral pe Digi24
Reţeaua Blejnar: 70 de telefoane de om ca să-i zăpăcească pe anchetatori. Radu Nemeş, „Regele motorinei“, şi subalternii săi aveau chiar şi 70 de telefoane de om, pentru ca „afacerile“ să fie în siguranţă. Fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar şi şeful său de cabinet, Codruţ Marta, ştiau exact care sunt numerele de telefon pe care trebuiau să ţină legătura cu evazioniştii. O dată pe lună, numerele şi chiar şi telefoanele erau schimbate. Membrii celei mai bine organizate reţele evazioniste din România, din care făceau parte şi fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar, dar şi fostul şef al Vămilor, Viorel Comăniţă, dezvoltaseră o adevărată obsesie pentru serviciile secrete şi ideea că ar putea fi interceptaţi. De exemplu, omul de încredere al lui Radu Nemeş, liderul grupării, avea în permanenţă la el zeci de telefoane şi cartele, pentru a evita monitorizarea şi era permanent atent să nu fie filat. Detaliile apar în motivarea sentinţei prin care locotenentul lui Nemeş, omul de afaceri Mihai Buliga (28 de ani), a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Sentinţa a fost dată în dosarul în care mai mulţi foşti înalţi funcţionari au primit condamnări grele pentru un tun la bugetul statului de 56 de milioane de euro: Radu Nemeş – 9 ani, Diana Nemeş, soţia lui Radu Nemeş – 7 ani, Sorin Blejnar, fost şef al Fiscului – 5 ani, Viorel Comăniţă, fost şef al Vămilor – 5 ani, Dan Secăreanu, fost ofiţer în Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) -5 ani. Potrivit judecătorului care a dat condamnarea, Buliga avea rolul de „om de încredere“ şi „locotenent“ al lui Nemeş, mai cunoscut ca „Regele motorinei“. De asemenea, el era cel care ţinea legătura cu Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar şi cu ofiţerul de la Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, Dan Secăreanu. „Stăm între o mie şi o sută de telefoane şi mie nu-mi place să vorbesc aşa“, se plângea Buliga unui complice. Integral pe Adevarul
INTERVIU INTEGRAL. Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei: Nu voi face parte din viitorul guvern.Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat, într-un interviu pentru „România liberă”, că nu va își va continua activitatea în Guvern, după alegeri, indiferent dacă Dacian Cioloș rămâne prim-ministru sau nu. Cum apreciați că au fost obținute titlurile de doctor după Revoluție? Mircea Dumitru: În ultima perioadă au fost acordate mult mai multe doctorate decât ar fi fost normal în condiţiile în care mulţi dintre autorii acestor lucrări nu au avut o activitate de cercetare știinţifică susținută. O teză de doctorat este rezultatul unei cercetări personale, originale, iar în aceste condiţii multe titluri de doctor nu se justifică. Singura metodă legală de verificarea lucrărilor de doctorat deja susținute presupune semnalarea unei suspiciuni de plagiat sau de malpraxis academic. Caz în care CNATDCU va analiza sesizarea. Nu vom putea analiza in extenso și cu atât mai puţin una exhaustivă a tuturor tezelor de doctorat susţinute deja. Ceea ce se va întâmpla de acum încolo este reglementat strict de Legea Educaţiei și prin regulamentul CNATDCU. Metodele de verificare sunt mult mai severe și mai riguroase, astfel încât numărul acestor lucrări plagiate va scădea. Avem un procent mare de doctori-impostori? M.D.: Există un număr destul de mare de oameni care au obţinut neetic titlul de doctor, încălcând anumite anumite reguli ale cercetării știinţifice. Nu pot aprecia dacă numărul este foarte mare, dar există teze obţinute pe aceste căi și despre care nu știm și probabil nici nu vom afla dacă nu vor fi făcute aceste sesizări. Integral pe Romania Libera
De ce nu mai fac românii copii? Radiografia unui fenomen care ia amploare în România. 187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”. Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Cum s-a ajuns aici? „Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu. Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii. Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare. Integral pe Gandul
DNA aruncă în cârca SRI falsificarea înregistrărilor din dosarul prințului Paltin Sturdza. Arestat pe vremea când era doar un copil de 11 ani de poliția politică sovietică, alături de întreaga familie, la vârsta senectuții Paltin Sturdza a stat 5 luni la închisoare în baza unor interceptări alterate de SRI. Prințul Paltin Sturdza, trimis în judecată alături de Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Tudor Chiuariu și alte persoane în dosarul privind retrocedarea a 43.000 de hectare de pădure cere directorului SRI Edward Hellvig lămuriri cu privire la transcrierea greșită, manipulatoare a interceptărilor, astfel încât sintagma folosită de Paltin Sturza „faza a doua” a devenit în transcript „șpaga a doua”. Paltin Sturdza și avocații săi au identificat nu mai puțin de 1.000 de astfel de alterări în interceptări, după ce au confruntat transcripturile din rechizitoriu cu înregistrările făcute de prinț, confiscate la percheziții, scrie luju.ro. Prințul Paltin Sturdza demontează acuzațiile DNA: „Cuvântul redat fals, șpagă, în loc de fază, induce că aș fi dat șpagă și eram dispus să dau și o a doua. În realitate, în acest context, faza întâi se referea la sentința de retrocedare, iar faza a doua, la punerea în posesie”. Așa s-a întâmplat într-o mulține de alte cazuri, astfel încât transcripturile de la dosar încurcă un interlocutor cu altul, respectiv pe Ioan Adam cu Paltin Sturdza, manipulează fonetica într-un sens total diferit față de cel real, schimbă ordinea cuvintelor în așa fel încât dintro afirmație banală fraza se transformă în ceva incriminator, parcă desprins din proverbul românesc „surdul nu aude, dar le potrivește” sau din jocul de copii „Telefonul fără fir”. În baza acestor interceptări – din care reproducem alăturat o mică parte – Sturdza a stat însă 5 luni în arest preventiv și 2 luni în arest la domiciliu. Integral pe EVZ
Replica lui Costin Borc la afirmaţiile lui Victor Ponta: Guvernul tehnocrat nu are tupeu. Costin Borc îi răspunde fostului premier Victor Ponta, după ce acesta a declarat că miile de români care au stat la cozi ca să voteze, la alegerile prezidenţiale, făceau acest lucru doar ca să dea bine la televizor. Într-un mesaj pe Facebook, vicepremierul spune că a stat la coadă la Londra, împreună cu fiul său, în noiembrie 2014. După 5 ore, au plecat fără să voteze. „Domnul Victor Ponta mi-a amintit de încă o lipsă a guvernului tehnocrat 🙂 Nu avem… tupeu. Cum pot altfel califica afirmaţia domniei-sale despre cozile de la secţiile de vot din străinătate? Împreună cu băiatul meu am stat la coada la Londra, în noiembrie 2014, preţ de vreo 5 ore, pe ploaie, fără să reuşim să votăm. În jurul meu, la coadă, am vazut oameni obişnuiţi, de tot felul, veniţi din diverse părţi ale Angliei ca să voteze. Interesant este şi faptul că deşi fiecare a venit la vot cu o opţiune personală, pe măsură ce şi-a dat seama de modul în care sunt trataţi marea majoritate a votat cu Klaus Iohannis. I-am auzit sunând acasă şi rugându-şi rudele să nu voteze cu Victor Ponta. Integral pe Digi24
Declaraţia lui Ponta despre cozile la vot în Diaspora, subiect de băşcălie pentru românii din toată. Românii din ţară şi din străinătate au lansat un val de critici şi ironii la adresa fostului premier, după ce aceasta declarat că, la prezidenţialele din 2014, votanţii din diaspora se aşezau de câte două-trei ori la cozile din faţa secţiilor de votare, pentru a crea o aglomeraţie artificială. Ultima apariţia publică a lui Victor Ponta a stârnit un val de critici şi ironii, după ce fostul premier a făcut mai multe declaraţii controversate. Cea mai discutată este cea referitoare la cozile create în faţa secţiilor de vot din diaspora în timpul prezidenţialelor din noiembrie 2014. „Îmi pare rău pentru acele cozi, pe care însă ulterior am aflat că nu le-am făcut eu, ci cei care se aşezau de două ori, de trei ori, de patru ori la rând ca să fie cozi, să se arate la televizor“, a spus Victor Ponta la România TV. Ca replică la această afirmaţie, pe reţelele sociale a apărut un val de postări cu mesaje sau meme-uri (colaje de poze pe care se aplică un text) care îl ironizează pe fostul prim-ministru. Într-unul din ele, internauţii au alăturat o poză a lui Ceauşescu cu una înfăţişând celebrele cozi la alimente din perioada comunistă, aplicând următorul mesaj: “Cozile la alimentară erau artificiale. Se aşezau de mai multe ori să se arate la televizor”. Integral pe Adevarul
Anomalia din sistemul de sănătate: De ce o simplă consultaţie costă 150 de lei la clinicile private, când Casa de Sănătate o evaluează cu doar 20 de lei? Raportul pe 2015 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arată că anul trecut 3 miliarde de lei au mers către decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu, aproape 9 miliarde pentru serviciile medicale din spitale, iar alte 9 miliarde de lei către produse farmaceutice. O simplă consultaţie la cardiologie, ORL, oftalmologie sau la alte specialităţi medicale, oferită în ambulatoriu şi care implică proceduri diagnostice simple, este evaluată şi implicit decontată cu 20 de lei de Casa de Sănătate, instituţia care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate, în timp ce la privat preţul unei consultaţii simple începe de la 150 de lei. Un pacient cu bilet de trimitere la cardiologie, de exemplu, are foarte puţine şanse să primească o simplă consultaţie în baza biletului în cadrul clinicilor private, dat fiind numărul redus de medici pentru care operatorii privaţi au făcut contract cu Casa de Sănătate.Pentru ca pacienţii să poată beneficia de consultaţii gratuite în baza unui bilet de trimitere, unităţile de sănătate (clinici private sau de stat) trebuie să semneze contracte cu Casa de Sănătate şi să prezinte o listă nominală de medici care vor efectua serviciul medical. Medicul care va efectua aceste consultaţii este plătit cu un salariu negociat cu angajatorul, în timp ce clinica îşi decontează serviciul medical de la Casa de Sănătate. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna dimineata ! : http://m.businessmagazin.ro/actualitate/trei-tineri-din-romania-vor-sa-ne-scape-de-birocratie-promit-ca-procesul-de-infiintare-a-unei-firme-sa-dureze-5-10-minute-15597240
“Daca in 1967 Legea Sportului prevedea ca “sportul este prioritate nationala” si s-au luat masuri in transformarea lui, legea din 1996 si 2000 ramane doar la nivel declarativ; niciun partid, incepand cu 1990, in platforma sa, nu a luat nicio masura reala cu exceptia celor la nivel declarativ. Presa da exemple din Italia (CONI) sau Anglia si cum au finantat aceste tari sportul si au putut sa il dezvolte, insa nici macar Ion Tiriac nu a putut sa schimbe legea si sa primeasca finantare totala de la Loteria Nationala, ci doar un procent. Insa nimeni nu stie suma exacta. Interesant este ca romani care au emigrat au restartat si format sisteme in diferite tari (exemplu – dl. Adrian Stan in gimnastica din Anglia).
Sportul ca forma de ascensiune sociala pentru sportivi (proveniti din clase sociale defavorizate) nu mai poate fi motto-ul general, trebuie schimbat modelul. Trebuie schimbata si pedagogia (renuntat la sanctiuni, pedepse si batai), trebuie adaptate si metodele. In trecut, datorita bazei mari de selectie, daca sportivul nu se adapta singur, era eliminat si inlocuit rapid. Astazi, ar trebui acompaniat si ajutat sa se adapteze in drumul spre marea performanta. Psihologul sportiv in Romania e aprope inexistent, iar Psihologia sportului… ” http://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-21242018-interviu-explicatii-pentru-dezastrul-rio-simona-petracovschi-doctor-sport-sportul-functioneaza-din-inertie-nu-adaptat-noua-societate-fost-este-dominat-coruptie-pana-cand-primariile-nu-vor-investi-nu-e.htm
o panseluta , 2 borduri , 3 anrp-isti … astea investitii de viitor !
Salut
In 1967 bugetul de stat nu era “ciolanul” care facea bogati niste nulitati . Fie ele din unicul partid existent .
Acum avem democratie . Care e originala dupa afirmatia lui Iliescu si ca atare , se fura ca in codru in strict interes personal si de partid . De 26 de ani .
Nu ramane nimic pentru alte prioritati . Ca e vorba de infrastructura , sanatate , invatamint sau sport , regresul e vizibil la ochiul liber dar si masa de imbogatiti exclusiv din bugetul de stat .
Aceasta anomalie toata romanesca (se fura PREA MULT DIN BUGET ) face sa concuram cu Irak la sanatate (12 noi nascuti morti arsi in incubatoare in 10 august la Bagdad ) si sa ne clasam intre Indonezia (locul 46) si Bahrein (locul 48) la numarul de medalii olimpice . 5 medali de toate din care 1 de aur , 1 de argint si 3 de bronz.
Vom vedea in 2020 la olimpiada din Japonia daca mai regresam sau inaintam in clasamentul international . Ce crezi ca va fi ?
Salut
Cred ca la Olimpiada de la Tokyo vom avea sportivi la 3 , 4 discipline . Ca restul .. faliment si in 4 ani nu poti creste copii sa i aduci la nivelul psihologic al unei Olimpiade 😀
Eu ma mir cum alde ponta , tariceanu si basescu mai au curaj sa deschida gura , sa vorbeasca la tv in Romania !
Buna ziua. ”insa nici macar Ion Tiriac nu a putut sa schimbe legea si sa primeasca finantare totala de la Loteria Nationala, ci doar un procent.” tiriac nu a facut nimic gratis pentru tara care l-a imbogatit cat nici nu visa pe cand era o mica rotita in mecanismul secu-occident-firme offshore. Lasand deoparte cariera lui de tenisman mai degraba mediocru cred ca omul asta nu a facut ceva constructiv pentru sportul romanesc in ultimii 25 de ani
salut
da , corect .. insa nu de un om ( tiriac ) e vorba ci de stat . ce au facut gascanii , care au condus Romania , pentru sportul romanesc / educatie -invatamant . in sanatate se vede cu ochiul liber ce au facut .
USL cu blat de ….gulas 😀 , sau gura pakatosului adevar graieste….
Liderul UDMR afirmă pe de altă parte că “un Guvern de mare coaliţie PSD-PNL are şanse reale”.
http://www.stiripesurse.ro/udmr-un-guvern-de-mare-coalitie-psd-pnl-are-sanse-reale_1148226.html
O zi buna tuturor !
postare 9
http://politeia.org.ro/editoriale/momentul-23-august-44-memoria-de-la-individ-la-societate-2/48850/