Buna dimineata intr-o zi de marti, 22 noiembrie! În jumãtatea de vest a ţãrii cerul va prezenta înnorãri temporare, dimineaţa izolat va fi ceaţã, iar mai ales spre searã şi noaptea local va ploua. În zona montanã înaltã, în special a Carpaţilor Meridionali (în general la peste 1500 m) vor fi şi precipitaţii slabe sub formã de lapoviţã şi ninsoare. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar pe alocuri va fi nebulozitate joasã, stratiformã sau ceaţã. Vântul se va intensifica în sudul Banatului, cu viteze în general de 55…70 km/h, în zona montanã aferentã şi pe crestele Carpaţilor Meridionali rafalele vor depãşi 80…90 km/h, iar pe arii restrânse şi la intesitate mult mai redusã şi în celelalte regiuni. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 şi 15 gr, iar cele minime între -2 gr în nordul Moldovei şi 13 gr pe litoral. In Bucuresti cerul va fi temporar noros, dimineaţa se va semnala ceaţã, iar spre sfârşitul nopţii vor fi condiţii sã plouã slab. Temperaturi: 10…12 gr./ 5…6 gr.
“Ce se întâmplă când sistemul public nu ține pasul cu cel privat. Studiu de caz: Sănătatea …. În România, investițiile în domeniul sănătății reprezintă sub 5% din produsul intern brut al țării. România se află printre țările Uniunii Europene care investesc cel mai puțin în sănătatea cetățenilor, împreună cu Bulgaria, Estonia, Lituania, Ungaria și Polonia, potrivit Eurostat. … Sistemul medical privat avansează rapid În pandemia de Covid, sistemul public s-a concentrat asupra gestionării acesteia, lucru care a limitat numărul de servicii disponibile celorlalți pacienți. Sistemul privat a reprezentat, pentru cei care l-au putut accesa, o soluție. Situația pandemică a însemnat un moment de creștere pentru operatorii privați. Un raport al organizației KeysFin a arătat că piața din sectorul privat din România a atins un nivel record în anul 2021. Profitul companiilor private a crescut cu 16% față de 2019, iar cifra de afaceri cu 11%. Într-o perioadă de numai opt ani (2011-2019), cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 312%. În plus, a crescut și numărul de firme din domeniu. În 2020, numărul acestora a atins peste 23.000 – cu 9% mai mult decât în 2019 și cu 125% mai mult decât în 2011. În sectorul public cheltuielile nu au fost la fel de generoase. În 2019, statul a investit 12 miliarde de euro în sănătate, cu mult sub media europeană. România s-a situat pe locul 15 în Uniunea Europeană la capitolul cheltuielilor pentru sănătate. …. In 2008, în Marea Britanie, lucrau 274 de medici români. Numărul acestora a crescut de aproape cinci ori până în 2019, atingând 1274 de medici, potrivit unui raport al Institutului European din România (European Institute of Romania). Același raport arată că, în anul 2019, au plecat din România peste 18.000 de medici. Pe de altă parte, sectorul privat a experimentat o creștere a personalului sanitar – de la 48.000 de angajați în 2008, la peste 120.000 în 2020. Raportul precizează că politicile publice au facilitat privatizarea unei părți consistente a serviciilor de sănătate. …. Lipsa de acces la servicii medicale Pentru cele 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim pe economie, accesul la serviciile private nu este întotdeauna o posibilitate. Un raport al Comisiei Europene semnalează riscul pe care îl reprezintă lipsa de servici medicale de calitate. Este de natura pieței medicale private să nu garanteze accesul la servicii medicale universale. Discrepanța dintre medicina publică și cea privată poate crea o problemă de acces. „Asigurarea unui acces universal și durabil la îngrijiri de înaltă calitate necesită sporirea eficienței și a eficacității cheltuielilor cu sănătatea”, scrie Comisia Europeană. În același raport, comisia semnalează rata ridicată a mortalității evitabile prin asistență medicală în România, a doua cea mai ridicată din Uniunea Europeană. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cinci motive pentru care românii sunt tot mai dezamăgiți de politică Prezența la vot s-a prăbușit constant de la revoluție încoace, cu un minim istoric la alegerile din 2020- doar 31,9%. La fel și încrederea în politicieni și instituții. Prestația coaliției de guvernământ riscă să aceentueze fenomenul. Electoratul are de ce să fie dezamăgit de politică. Cinci motive. Prezența la vot a scăzut de la 76,29% în 1992 la 39, 39% în 2016 și 31, 9% la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2020. Iar absenteismul în rândul tinerilor este unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene. La alegerile din 2020, au participat doar 26% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, adică, în medie, pe județe undeva în jurul a 10.000 de persoane. Un lucru de bun simț devine tot mai evident: calitatea clasei politice și a guvernării s-au degradat constant. Anul care a trecut de la venirea la putere a coaliției PSD-PNL-UDMR s-a remarcat prin lipsa reformelor în zone cheie, cum ar fi justiția, educația, administrația, sănătatea sau sistemul de pensii, a izbucnit criza energetică, generată și de războiul din Ucraina, iar creșterea inflației a dus, evident, la nemulțumirea populației. ….Cinci sunt motivele pentru care electoratul se simte mai mult decît altă dată dezamăgit de politică. 1. Prestația Coaliției de la guvernare Subiectul facturilor la energie și al măririi pensiilor s-a transformat într-o epopee a bâlbâielilor, răzgândirilor și declarațiilor fără acoperire care durează de peste un an de zile. Mai grav, din interminabilele controverse oamenii pot să vadă nu doar „incompetența” ci și „populismul” factorilor de decizie, care se reflectă direct asupra nivelului lor de trai, spune pentru Europa Liberă sociologul Mircea Kivu. „Toate bâlbîielile astea penibile cu facturile și cu pensiile nu fac decât să agreveze un trend deja existent al dezgustului față de politică. Mă tem că situația s-ar putea agrava”. În fapt, electoratul mai sărac care pune mai puțin preț pe valori, principii și reforme și care este, pe bună dreptate, speriat de creșterea prețurilor, inflație și scăderea nivelul de trai până la limita de jos a suportabilității, este tot mai demotivat și mai cuprins de lehamite. …. 2. Lipsa alternativei Situația este complicată de faptul că în acest moment cel puțin nu pare să existe alternativă, un partid în afara coaliției stânga- dreapta care să reușească să mobilizeze și în care electoratul să-și ancoreze speranțele. Dezamăgirea și lehamitea sunt mult mai mari decît în trecut, spune pentru Europa Liberă sociologul Gelu Duminică „Nu mai există alternativă, a fost USR care putea să mobilizeze, să înflăcăreze un anumit tip de electorat, nu mai e nici el. Iar partidele noi, alianțele liberale sau pentru patrie, nu au aproape nicio șansă”, explică Gelu Duminică. … 3. Inexistența liderilor Chiar dacă actuala coaliție a „consfințit ideile celor care nu voiau să voteze”, unul dintre factorii esențiali care poate atrage oamenii spre politică și, implicit, spre cabina de vot, este emoția. Fie cea generată de lideri carismatici, fie de idei motivaționale, sau de diverse evenimente. Din păcate, deocamdată lipsesc complet și astea. Nu există niciun lider sau partid care să inspire și să dea speranță. ….. 4 Alianța PSD-PNL Coaliția venită la putere acum un an de zile a fost privită ca o soluție pentru ieșirea din criza guvernamentală, generată de prelungitele conflicte dintre PNL și USR, dar și de cele din interiorul acestor două partide. O bună parte a electoratului liberal a fost însă dezamăgit de această alianță cu adversarul partidului, așa numita „ciumă roșie”. O dezamăgire care continuă să își pună amprenta asupra atitudinii față de politică. …. 5. Unde-i răul cel mai mic? Un laitmotiv al politicii ultimelor două decenii este votul pentru „răul cel mai mic”, semn tot al lipsei reale de alternativă. A fost considerat o manifestare a pragmatismului și neabandonului politicului. …. Încrederea în instituții s-a prăbușit Principala instituție a democrației românești, parlamentul, se află efectiv la coada clasamentului încrederii, cu 17%, în timp ce guvernul și președintele sunt cotați cu 20%. Până și Biserica și Armata care se plasau până acum pe primele poziții au fost detronate. Cât despre spitale, acestea o cotă de încredere de doar 15%, iar educația de 29%, cu doar un procent mai mult decât o instituție de forță cum este SRI-ul. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Pensii speciale, irigații, energie, investiții – Comisia Europeană explică din nou României ce poate și ce nu poate modifica în PNRR // Pensiile militare sunt considerate pensii speciale și trebuie să facă obiect al reformei sistemului de pensii. Proiectele de irigații nu vor fi finanțate prin PNRR și construcția de hidrocentrale în arii protejate nu va fi admisă în viitoarea componentă REPowerEU. Nu pot fi introduse în PNRR investiții noi, care să le înlocuiască pe cele negociate anterior cu Comisia Europeană. Acestea sunt mesaje transmise de oficiali europeni ca reacție la seria de declarații făcute la București în ultima perioadă de membri ai guvernului sau de premierul Nicolae Ciucă legate de intenția de a renegocia PNRR. România nu a trimis nicio notificare oficială prin care să ceară renegocierea PNRR Până în acest moment, în ciuda seriei abundente de declarații pe această temă, România nu a trimis nicio notificare oficială la Bruxelles prin care să ceară renegocierea unor capitole din PNRR, afirmă surse europene pentru CursDeGuvernare. ….. În plus, în ciuda mesajelor venite de la Bruxelles, premierul Ciucă, el însuși pensionat din Armată, luptă ca pensiile militare să nu fie cuprinse în reforma pensiilor, care trebuie legiferată până la sfârșitul anului 2022. ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“De ce e călâie opinia Comisiei de la Veneția? Mutația toxică Opinia de urgență emisă pe 18 noiembrie de Comisia de la Veneția în privința legilor justiției este, în pofida titlurilor și postărilor gonflate, extrem de blândă prin comparație cu tonul pe care îl folosea același for pentru modificările operate în aceleași legi de regimul Dragnea. Dincolo de o serie de regrete în principal pentru graba procedurii parlamentare, dincolo de o serie de recomandări, niciuna de fond, opinia venită la sfârșitul săptămânii trecute conchide că nu există interferențe politice în activitatea DNA și că, în ansamblu, legile sunt orientate în direcția corectă. Deci, implicit, independența magistraților nu e pusă sub presiune. …. Și atunci de ce este opinia călâie? Două ar fi motivele probabile: 1.Oboseala și politizarea. Omenirea a trecut printr-o pandemie și a intrat într-un război, iar România, ca un elev repetent, revine periodic în fața Comisiei cu fix aceeași problemă, deși între timp s-au perindat la guvernare cam toate forțele politice. Tocirea tonului reflectă, plastic vorbind, tocirea nervilor celor cărora le tot cerem să ne rezolve probleme interne. În plus, oamenii aceia, care au, în general, experiență politică, imposibil să nu fi înțeles că opiniile nu mai sunt cerute doar pentru scopul lor firesc, ci și ca parte a unui joc politic intern. …. 2. Sursa celor mai grave probleme din aceste legi, nici măcar menționate, poate chiar evitate, de Comisia de la Veneția, nu este politicul. Sursa este una care pune în maximă dificultate Comisia de la Veneția – Consiliul Superior al Magistraturii. Care este cea mai gravă problemă? Feudalizarea fără precedent a sistemului. Cine a dat această formă legilor justiției, prin amendamente depuse la forma inițială a proiectelor? Majoritatea din CSM, care a lucrat pe două fronturi. 1. S-a asigurat că își va pastra, prin proxy, puterea și în viitoarea secție de judecători a CSM. De aceea a fost inventat, pentru prima dată în istoria CSM, al doilea tur al alegerilor, cu succes 50%. …. Coincidență sau nu, lidera informală, dar indiscutabilă a CSM în ultimii 6 ani, judecătoarea Lia Savonea, a anunțat că nu iese la pensie, ci va intra în procedura pentru promovare la ÎCCJ. Peste doi ani și jumătate expiră mandatul de președinte ÎCCJ al Corinei Corbu. Cine îi va succeda? Cine va decide majoritatea din secția de judecători, fără că președintele României să se poată opune, modificare legislativă salutată entuziast, în 2018, de Comisia de la Veneția. Dacă dna Savonea va fi aleasa secției, domnia sa va ajunge oficial la vârful sistemului judiciar și va reveni în secția de judecători a CSM pentru 3 sau chiar 6 ani, fără că vreun președinte al României, indiferent cum s-ar numi el, să se poată opune. Această modificare din legile lui Dragnea, salutată de Comisia de la Veneția, cum spuneam, a fost prima cărămidă importantă pe calea feudalizării sistemului. 2. Asigurarea unei legislații care să desăvârșească controlul majorității din secție asupra sistemului judiciar prin președinții de instanțe, mai ales președinții Curților de Apel. ….. ” Integral: https://spotmedia.ro
“Investigație ”România, te iubesc!”. Metoda prin care ”băieții deștepți” fac bani frumoși, vânzând la stat resursele statului …. Avem în România resurse minerale la care mulți râvnesc, dar puțini se încumetă să le exploateze fără forme legale, adică fără aprobarea instituțiilor statului. Am găsit o astfel de situație în Valea Jiului, perimetru minier: furt de cărbune sub paravanul unor contracte și tranzacții legale. Toate cantitățile trec pe sub nasul autorităților, care, culmea, s-a întâmplat să îl mai și cumpere! Destinația finală a încărcăturilor a fost, pe timp de vară, termocentrala Paroșeni, iar mai nou, huila valoroasă ajunge la export către companii din alte țări. …. În teorie, cele 4 mine de subteran, încă deschise, Lonea, Vulcan, Livezeni și Lupeni și doar ele alimentează cu huilă termocentrala Paroșeni. Cel puțin asta susțin cei din conducerea complexului, care spun că producția obținută din inima muntelui e de o mie de tone pe zi, dar și așa e insuficientă și poate asigura doar 4 zile de funcționare a termocentralei, din 7. …. În practică, însă, pe teren, situația e puțin diferită. În sensul că, astă vară, de la cariera subsidiară Victoria, de suprafață, s-a escavat masiv cărbune. Am descoperit o exploatare în toată regula, cu operațiuni zilnice de săpare, încărcare și ATENȚIE – transport de huilă, direct la Termocentrala Paroșeni. E sfârșit de iunie și, camioane de mare tonaj, de 20-30 de tone, se opintesc de mai multe ori pe zi, ca să urce coama unui deal, pentru a fi umplute. Locul e ferit de ochii lumii, însă accesul către carieră este supravegheat de cei cu exploatarea, așa că pentru a obține imagini, a fost nevoie de filaj și pândă, cu instalarea camerei de filmare la prima oră, înainte să vină muncitorii în zonă. ….. Exploatarea din pădurea de deasupra orașului nu are licență de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, singura instituție care poate permite valorificarea resurselor statului, așa cum este și huila. Statul român trebuie să își dea acordul, în baza unui permis special, în care este prevăzut atât ce cantități poate scoate o companie solicitantă, dar și ce redevență trebuie să achite firma respectivă, la bugetul de stat, pentru fiecare metru cub escavat. Altfel, fără licență, exploatarea e practic ilegală, adică un furt în toată regula din patrimoniul statului, din resurse care sunt ale noastre, ale tuturor. Camioanele de mare tonaj, pline ochi cu huilă, coboară și ajung în Lupeni, trec pe lângă mașini de poliție locală și națională, și merg direct la termocentrala Paroșeni. Intră pe o poartă laterală, unde există cântar și unde fiecare încărcătură e înregistrată, înainte ca huila să fie băgată în cuptoare, pentru a fi arsă. Camioanele care transportă au numere de Bihor, și așa aflăm că e vorba de o firmă de la Oradea. Dar fiecare transport e însoțit și de câte o mașină cu număr de Hunedoara, și pare că oamenii locului sunt de fapt cei ce facilitează accesul, pentru că ei merg și discută la dispeceratul unde se face cântărirea mărfii, în curtea Termocentralei. O altă mașină, cu benă, tot de Hunedoara, aparținând aceleiași firme locale, se ocupă să ducă, zilnic, și carburant pentru utilaje și oameni la lucru, sus, în carieră. La mijloc e vorba de bani frumoși, din vânzarea huilei, către termocentrală. Zilnic sunt cel puțin 5 transporturi de câte 20-30 de tone, iar dacă o tonă de cărbune se cumpără cu 300 de lei, rezultă transporturi zilnice, de cel puțin 45.000 de lei, adică aproape 9.000 de euro. Iar la o lună de zile, se poate ajunge teoretic și la venit de un milion de euro, dacă există același ritm, susținut, de exploatare a carierei. Cei de la conducerea Complexului nu par să știe ce se întâmplă în curtea lor. …. Am revenit, după 3 luni, la amplasamentul de la Victoria. Am găsit oameni la lucru, care umplu de zor, saci cu cărbune. Saci care mai apoi ajung jos, în oraș, în curtea unei firme, de unde diverse TIR-uri vin și le încarcă. O activitate comercială în toată regula. Am vorbit cu șoferul unui astfel de camion – spune că duce marfa taman în Polonia. Are în remorcă 23 de tone de huilă. Firma de transport e din Satu-Mare, acolo unde este și societatea care a cumpărat cărbunele și care mai apoi îl exportă la polonezi. ….” Integral: https://stirileprotv.ro
“Mircea Miclea. Arta de a înțelege lumea, de a-ți crea drumul și de a redobândi controlul propriei vieți Cei care stau și reflectează, și iar reflectează, ca nu cumva să greșească, au o rată a învățării mai lentă. Cei care însă încep să facă lucruri, chiar dacă greșesc, au mai mult timp să învețe, și știu și unde să corecteze dacă greșesc repede și precis. …. Idei principale
- Abundența de informație nu ne face mai deștepți. Trăim într-o lume supraabundentă în informații, iar mintea noastră este setată să le caute mereu. Suntem dependenți de ele. Cu cât avem mai multe și încercăm să le accesăm, cu atât gândim mai puțin. Dacă nu suntem atenți, consumăm mai multă informație decât putem metaboliza. Asta ne face să fim mai puțin raționali, și, ca atare, mai ușor de manipulat. E important să ne detașăm un pic de abundența de informații ca să avem răgazul să gândim, să începem să ne îndoim de ceea ce ni se oferă. Atunci începe luciditatea, începe gândirea.
- Decizii bune = informație relevantă, nu multă. Avem nevoie de suficientă informație ca să devenim mai eficienți și ca să înțelegem mai bine despre ce este vorba. După aceea, un plus de informație reduce capacitatea de înțelege lucrurile și de a fi eficienți. Deciziile bune se iau nu pe cantitate mare de informații, ci pe cantitate relevantă de informații.
- Ce ne captează atenția ne construiește realitatea. Realitatea în care trăim e construită din ceea ce ni se spune că e relevant. Una dintre modalitățile de a ne adapta la această lume și de a fi autonomi e de a avea vectori – adică proiecte. Dacă avem un proiect, citim realitatea prin perspectiva planului pe care îl avem. Dacă nu avem un proiect, informația ne seduce foarte ușor, pentru că e mai zgomotoasă, pentru că e preluată de mai multe surse, pentru că se discută despre ea o perioadă mai lungă de timp și, dintr-o dată, începem să o socotim relevantă. Așa suntem, într-o anumită măsură, controlați.
- Proiectul e un instrument pentru a reduce incertitudinea. Incertitudinea e de trei feluri: incertitudine epistemică – nu știu ce se întâmplă în jurul meu; incertitudine predictivă – nu știu cum va evolua lumea în viitor; și incertitudine pragmatică sau comportamentală – nu știu ce voi face…..” Integral: https://www.andreearosca.ro
“Republica Pasului Verde În această adevărată republică a pașilor verzi avem o Săptămână Verde în timpul anului școlar, chiar dacă toate celelalte săptămâni din timpul aceluiași an școlar sunt cam maro. Statul român a eșuat față de cetățenii săi, pe care îi omoară în spitale și îi prostește în școală. Realitatea nu face însă parte din obligațiile și angajamentele președintelui Iohannis. …. Klaus Iohannis nu s-a dat însă bătut și a continuat neabătut, chiar dacă însingurat, să urce Golgota promovării bicicletei ca mijloc de transport nepoluant. Să facă ceva pentru mediu – ba chiar să combată ambițios schimbările climatice de la înălțimea poziției sale regionale, europene și globale – este unul din angajamentele președintelui României. …. „În România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă”, s-a fălit șeful statului român în timp ce făcea inventarul succeselor presupus remarcabile înregistrate de România în efortul de învățare a tinerelor generații, dar mai ales de salvare a pământului. Președintele e neîndoios mândru. Nu doar bicicleta proprie, ci și reformele din România Educată – proiectul său prezidențial fundamental, la care meșterește din 2015 – promit să salveze mințile, sufletele și viitorul tinerilor. În România, totuși, nu le salvează și trupurile, mai ales în sutele de școli de pe întinsul patriei noastre care au încă grupurile sanitare în curțile școlilor. Câteodată, se mai întâmplă ca vreun copil neatent să cadă în fosă – dar nu-i nimic, nu deznădăjduim, căci în România atentului președinte Iohannis ni se propune o platformă digitală despre mediu, avem Săptămână Verde și-o să folosim cu abnegație banii europeni pentru a face rețea de școli verzi. …. La componenta de infrastructură, aceste norme arată că principala premisă pentru ca o școală să fie considerată verde este protejarea sănătății și respectarea normelor de igienă. O treime din clădirile școlare din județul Iași nu au autorizație sanitară. La fel, o treime din unitățile de învățământ din județul Vrancea. La fel, 45% din unitățile de învățământ din județul Suceava funcționează fără autorizație sanitară. Situații similare sunt în județele Olteniei, dar și la Bihor. …. Nu e o problemă că sistemul național de învățământ e la pământ cu programele școlare, clădirile sau resursa umană. Dăm o vibrantă pildă de modernitate pro-climatică acelora care, având programe școlare, clădiri sau resurse umane, nu au totuși Săptămână Verde, în care elevii să învețe cum e cu bioretenția și descompunerea aerobă. Învață desigur toate acestea în școli în care se stă turcește, în frig și în ploaie, pentru satisfacerea nevoilor de bază. …. Statul român a eșuat față de cetățenii săi, pe care îi omoară în spitale și îi prostește în școală. Realitatea nu face însă parte din obligațiile și angajamentele președintelui Iohannis. El are misiunea proprie, de mântuitor urcat de bicicletă care, dăruind naturii din energia sa, rămâne fără niciun strop de vigoare pentru treburile publice. ….” Integral: https://beta.dela0.ro
“INTERVIU. Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: „Putin vrea negocieri, dar nu pentru a încheia pacea, ci pentru a pregăti o nouă ofensivă, în primăvară” …. „Putin nu-și permite luxul unei înfrângeri, pentru că regimul său se va prăbuși”, spune Goșu. Istoricul consideră că liderul de la Kremlin caută să ajungă la negocieri doar pentru a trage de timp. Iar presiuni pentru inițierea unor negocieri de pace se fac și din partea unor cancelarii occidentale care „nu îmbrățișează cauza ucraineană și vor să revină cât mai repede la «business as usual» cu Rusia”. De cealaltă parte, la Kiev, „s-a simțit o disperare”, după ce s-a observat „oboseala sau chiar plictiseala unor cancelarii occidentale și a unei părți din opinia publică, care nu mai vrea să audă de războiul din Ucraina”. Zelenski ne repetă că dacă Ucraina pică, nici Europa Centrală nu se va simți bine. O să urmăm și noi, unul după altul. ….. Armand Goșu: Cred totuși că explicația corectă este cea furnizată de Polonia și Statele Unite, anume că apărarea antirachetă ucraineană a încercat să doboare o rachetă de croazieră rusească, însă a eșuat. Deci, traiectoria rachetei nu este rezultatul unei erori militare, nu a fost lansată greșit, cum spuneți dv., pentru că nu teritoriul Poloniei a fost ținta ei. Ucrainenii au încercat să doboare o rachetă rusească, nu să lovească Polonia, cel mai important aliat al lor. …. Nu trebuie să uităm faptul că înainte să atace Ucraina, la 17 decembrie 2021, Rusia a cerut NATO, prin drafturile de acorduri trimise SUA și NATO, să se retragă la granițele dinainte de summit-ul de la Madrid, din 1997, asta însemnând că nu doar țări ca România sau Bulgaria ar fi rămas în afara alianței, ci chiar Polonia. Iar, recent, în toamna acestui an, în clipa în care Putin anunța la Kremlin anexarea celor patru regiuni din Ucraina, Zelenski a cerut o procedură „accelerată” de aderare la NATO. …. Putin dorește foarte tare o pauză, vrea negocieri… Dar nu pentru a încheia pacea, ci pentru a câștiga timp ca să pună pe picioare o nouă forță de invazie pentru primăvara anului viitor. Ucrainenii vor să mențină ritmul și să nu-i ofere lui Putin șansa de a-și reveni în forță. Au un moral bun, sunt tot mai bine înarmați grație Land Lease-ului american, sunt convins că vor continua presiunea asupra invadatorilor ruși și în următoarele luni. …. Da, cred că există presiuni pentru negocieri de pace, mai ales din partea unor cancelarii occidentale. În ultimele luni, au fost capitale importante care n-au făcut un secret din faptul că nu îmbrățișează cauza ucraineană și vor să revină cât mai repede la „business as usual” cu Rusia. Recent și președintele Zelenski a formulat 10 de condiții pentru negocierea păcii cu Rusia, începând cu integritatea teritorială, asigurarea securității energetice, alimentare etc. Serghei Lavrov a spus că nu sunt rezonabile. Deocamdată, știm că Rusia a anexat oficial patru regiuni din estul și sudul Ucrainei, în urma unei parodii de referendum. Numai că nu controlează teritoriul acestor regiuni, din cauza succesului contraofensivei ucrainene. …. Încă un detaliu important: Putin nu-și permite luxul unei înfrângeri, pentru că regimul său se va prăbuși. Deci, Putin își joacă în Ucraina o carte de politică internă, propria supraviețuire la Kremlin. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Un român i-a pus calului o baterie și cere subvenția de 10.000 euro: e vehicul electric! Pentru prima oară de când a început moda cu vehiculele electrice a apărut și unul care este cu adevărat ecologic, nu doar o mascare a poluării prin mutarea dintr-o parte într-alta. Un țăran din comuna Smălțați, județul Dâmbovița, a montat o baterie la un cal și susține că acesta este vehicul electric. Acesta s-a prezentat la sediul agenției de mediu unde a cerut și subvenția de 10.000 de euro oferită de statul român. „Vehiculul meu electric nu poluează, emite noxe la standard euro 7, abia de le simți, și, oricum, dacă e iarnă te și încălzesc un pic, deci nu ai nevoie de radiator. Consumul este minim”, a susținut acesta în cererea atașată la dosarul pentru subvenție. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Ce se întâmplă când sistemul public nu ține pasul cu cel privat. Studiu de caz: Sănătatea …. În România, investițiile în domeniul sănătății reprezintă sub 5% din produsul intern brut al țării. România se află printre țările Uniunii Europene care investesc cel mai puțin în sănătatea cetățenilor, împreună cu Bulgaria, Estonia, Lituania, Ungaria și Polonia, potrivit Eurostat. … Sistemul medical privat avansează rapid În pandemia de Covid, sistemul public s-a concentrat asupra gestionării acesteia, lucru care a limitat numărul de servicii disponibile celorlalți pacienți. Sistemul privat a reprezentat, pentru cei care l-au putut accesa, o soluție. Situația pandemică a însemnat un moment de creștere pentru operatorii privați. Un raport al organizației KeysFin a arătat că piața din sectorul privat din România a atins un nivel record în anul 2021. Profitul companiilor private a crescut cu 16% față de 2019, iar cifra de afaceri cu 11%. Într-o perioadă de numai opt ani (2011-2019), cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 312%. În plus, a crescut și numărul de firme din domeniu. În 2020, numărul acestora a atins peste 23.000 – cu 9% mai mult decât în 2019 și cu 125% mai mult decât în 2011. În sectorul public cheltuielile nu au fost la fel de generoase. În 2019, statul a investit 12 miliarde de euro în sănătate, cu mult sub media europeană. România s-a situat pe locul 15 în Uniunea Europeană la capitolul cheltuielilor pentru sănătate. …. In 2008, în Marea Britanie, lucrau 274 de medici români. Numărul acestora a crescut de aproape cinci ori până în 2019, atingând 1274 de medici, potrivit unui raport al Institutului European din România (European Institute of Romania). Același raport arată că, în anul 2019, au plecat din România peste 18.000 de medici. Pe de altă parte, sectorul privat a experimentat o creștere a personalului sanitar – de la 48.000 de angajați în 2008, la peste 120.000 în 2020. Raportul precizează că politicile publice au facilitat privatizarea unei părți consistente a serviciilor de sănătate. …. Lipsa de acces la servicii medicale Pentru cele 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim pe economie, accesul la serviciile private nu este întotdeauna o posibilitate. Un raport al Comisiei Europene semnalează riscul pe care îl reprezintă lipsa de servici medicale de calitate. Este de natura pieței medicale private să nu garanteze accesul la servicii medicale universale. Discrepanța dintre medicina publică și cea privată poate crea o problemă de acces. „Asigurarea unui acces universal și durabil la îngrijiri de înaltă calitate necesită sporirea eficienței și a eficacității cheltuielilor cu sănătatea”, scrie Comisia Europeană. În același raport, comisia semnalează rata ridicată a mortalității evitabile prin asistență medicală în România, a doua cea mai ridicată din Uniunea Europeană. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“ONG-ul miliardarului Ion Țiriac va fi recunoscut de Guvernul Ciucă drept fundație de utilitate publică. Decizia ar permite fundației să primească în folosință gratuită bunurile proprietate publică ….”
https://www.g4media.ro/ong-ul-miliardarului-ion-tiriac-va-fi-recunoscuta-de-guvernul-ciuca-drept-fundatie-de-utilitate-publica-decizia-ar-permite-fundatiei-sa-primeasca-in-folosinta-gratuita-bunurile-proprietate-publica.html
Buna ziua
Conform ziarului economic italian ” il sole 24 ore” grupul ENEL pune în vânzare totalitatea activităților din Romania.
https://www.ilsole24ore.com/art/enel-annuncia-21-miliardi-cessioni-fuori-romania-peru-e-argentina-2023-AEarI8IC
Practic se retrage din Romania. Dar și din Argentina și Peru.
Se prevede incasarea cumulată a 20 miliarde euro.
Măsura e considerata necesară pentru a reduce nivelul total al împrumuturilor care e la 69 miliarde euro în septembrie 2022.
E foarte curioasa evoluția acestor datorii.
Crescute cu 40 % doar in ultimul an.
Nu explică nimeni de ce și pentru ce a crescut atât de abrupt nivelul datoriilor ENEL.
In rest , întreaga economie Italiană se contracta, reduce.
Multinaționalele italiane se retrag de pe numeroase piețe străine fiind îndatorate masiv, alte firme importante sunt vândute în bloc străinilor.
Doar in zona mea :
ICA – multinațională italiană de lacuri și vopsele pentru lemn, vândută integral unei firme americane. De către fii fondatorului și la doar 3 luni de la moartea acestuia.
– Guzzni electric , lider in iluminatul public și de birouri a devenit suedeza. Vanduta de urmași.
– Siderurgia Adriatica a tras obloanele. ( era de stat)
– Mobila de bucătărie Scavolini e in groase probleme. Nu se știe dacă va evita falimentul oficial.
– nu mai scriu de sumedenia de firme mici din toate domenile care au închis activitatile.
Dezindustrializarea de care am scris mereu e reală și crește.
Viitorul va fi sublim. ☹️☹️
Aștept resemnat importul de pizza, roșii . Încălțămintea e deja mult importata în tara pantofarilor prin definiție.
Enel pleacă din România. Grupul se retrage de pe mai multe piețe
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25918172-enel-are-plan-plecarea-din-romania-anul-viitor.htm
Cineva ne citește. 😀😀
Toate datele vin din articolul ziarului italian.
Ce nu se spune , sau nu se știe, cine intră pe piața românească în locul ENEL ?
USL II ce va face ? Că statul român sigur nu are banii necesari cumpărării.
Vin rușii sa cumpere ? 🖕🖕🖕
PS.
Personal sunt mâhnit. Pentru simplu fapt că nu a băgat ENEL in Romania contoarele de curent inteligente. Cum a făcut în TOATA Italia. La toți consumatorii. Civili și industriali.
De, când cauți doar să scoți profit și guvernanții sunt preș, nu poți pretinde .
Salut, Stef!
E o imensa schema Ponzi, cea in care firmele occidentale (multe) iau credite si spera sa vanda la scara mare, cat sa le poata rambursa. Insa cui sa le vanda (tot occidentalilor care traiesc pe credit?), daca pe alte piete externe si chiar pe cea occidentala sunt concurate de chinezii care, atrangand fabricile europene acolo, afla cum se fac produsele, le copie si apoi le aduc in Occident sub un alt brand?
Asa ca firmele occidentale, cand au acceptat cadoul grecesc al Chinei acum 20 de ani, se pacalesc pe termen lung.
Iau credite ca sa produca sau sa se dezvolte, insa degeaba o fac, pentru ca piete occidentale sunt invadate de chinezarii mai ieftine.
Dez-industralizarea e ca vulpea care linge cutitul tot mai tare pentru ca simte gustul sangelui. Al sangelui propriu. Mutam productia in China ca sa producem mai ieftin, ne bucuram ca ne creste initial rata profitului, apoi ne prind din urma chinezii care ne-au copiat, profotul scade, incepem sa nu mai fim competitivi, reducem costurile mutaand si mai mult in China sau in India, scade si mai mult profitul si la final ne vindem chinezilor.
Exact.
Stai sa vezi delocalizari din RFG când va fi prea scump să produci VW , MAN acolo. Prețul materiilor prime, energie, cost forță de muncă, taxe și impozite.
Nirvana ecologiștilor. Poluare spre zero.
Dar și industrie la pământ , divizii de șomeri.
Chiar acum citeam un articol despre armata germană.
Daca ar trebui să lupte intens ca ucrainii, termina stocurile de muniție in doua zile.
Alt ” succes” moștenit de pe vremea fostului ministru al apărării.
Care a fost Ursula Gertrud von der Leyen.
Promovată șefa UE.
Nulități din toate țările, uniti- va.
https://www.g4media.ro/decizie-importanta-asteptata-azi-la-bruxelles-colegiul-comisarilor-discuta-azi-concluziile-preliminare-ale-mecanismului-de-verificare-si-cooperare-referitoare-la-romania-comisia-ar-putea-face-un-pa.html
Doamne fereste!
Se ridica MCV.
Inca o forma fara fond, de genul “control european”. Adica, lectia e urmatoarea: daca faci mult timp pe-a surdul la orice critica, pana la urma cel care te monitorizeaza va obosi si va da lehametit din mana: “hai, treci, m-am saturat de tine, bun si asa rau!”.
Nasol.
Dispare MCV ( nu funcționa) dar intrăm în schema aia de supraveghere care a lovit la banii nerambursabili Polonia și Ungaria.
La noi statul de drepţi are probleme dar vin încet încet la lumină.
Acum o sa fie concurs de auto lăudare pe ecrane și presă.
Bătut în piept cu cărămida citeva zile.
PS
Au găsit rapid și fără probleme peste 3 miliarde euro să crească pensile. Inclusiv alea nesimțite. Cam asta e unica politica românească.