Revista Presei – 22 iunie.„Studiu: Românii au acces la doar 17% din medicamentele noi aprobate la nivel european în perioada 2019-2022″
22/06/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 22 iunie! Codul portocaliu de sâmbătă este valabil în Banat, sudul Crișanei, cea mai mare parte a Transilvaniei și local în Oltenia și Muntenia, Maximele se vor situa între 34 și 37 gr, va fi caniculă, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități. Codul galben este în vigoare sâmbătă în Maramureș, nordul Crișanei, nordul Transilvaniei, dar se va extinde și în Moldova, estul Munteniei și Dobrogea continentală, regiuni unde se vor înregistra temperaturi maxime între 32 și 34 . Duminică, se extinde codul roşu. Bucuresti: 35/19 gr.C., 36/20 gr.C.
“Studiu: Românii au acces la doar 17% din medicamentele noi aprobate la nivel european în perioada 2019-2022 Românii au acces la doar 17% din medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2019-2022; în anul 2023 niciun nou medicament nu a fost compensat necondiţionat în ţara noastră, iar în 2024 doar 28 de medicamente noi au fost introduse în lista celor compensate, conform datelor din studiul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare Patients W.A.I.T. (Waiting to Access Innovative Therapies – în aşteptarea accesului la terapii inovatoare) pe anul 2023, transmite Agerpres. …. Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM, a arătat că, potrivit datelor studiului, în România, rata de disponibilitate a medicamentelor oncologice a fost de 19% (din cele 48 care au primit aprobare europeană în perioada 2019-2022, doar 9 erau disponibile în România la 5 ianuarie 2024) ca şi în cazul medicamentelor „orfane” (medicamente dedicate tratării unor boli rare) care a fost tot de 19%. Din 167 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2019-2022, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 29 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2022 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. Scăderea este dramatică faţă de studiul similar de anul trecut, care arăta o rată de disponibilitate de 30% (51 de medicamente), mai evidenţiază datele studiului. ….În topul ţărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (88%), urmată de Italia (77%) şi Austria (75%), iar ţări vecine sau comparabile cu România se situează mult în faţa noastră: Bulgaria (43%), Polonia (41%), Ungaria (30%), relevă datele studiului W.A.I.T. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“BREAKING Comisia Europeană cere României înăsprirea politicii fiscale, reforme și accelerarea atragerii de fonduri europene / Deficit bugetar prognozat de 6,9% din PIB, cu mult peste ținta guvernului România se confruntă cu dezechilibre excesive și un deficit bugetar prognozat la 6,9% din PIB (diferența dintre venituri și cheltuieli), potrivit unui raport al Comisiei Europene. Comisia cere României să înăsprească politica fiscală, ceea ce înseamnă fie eliminarea unora dintre facilitățile existente (scutiri de taxe și impozite), fie introducerea de noi taxe și impozite, fie creșterea unor taxe și impozite. De asemenea, Comisia Europeană cere României să facă reforme structurale și să accelereze absorbția fondurilor europene, inclusiv a banilor din PNRR. Reamintim că România nu a încasat nici acum tranșa a 3-a din PNRR, deși mai sunt doar doi ani și jumătate din acest program. ….Comisia Europeană recomandă României să prezinte un plan structural-fiscal pe termen mediu în timp util şi să adopte o înăsprire a politicii fiscale pentru a realiza o ajustare pe ansamblul acestui an, conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024. …. Comisia Europeană recomandă României accelerarea semnificativă a implementării programelor politicii de coeziune şi Planului de redresare şi rezilienţă, inclusiv capitolul REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor şi a investiţiilor până în august 2026, prin garantarea guvernanţei eficiente şi întărirea capacităţii administrative. În plus, România trebuie să se concentreze în continuare pe priorităţile convenite, luând măsuri pentru o mai bună rezolvare a necesităţilor legate de locuinţele sociale, serviciile sociale şi dezvoltarea zonelor urbane mai mici, în timp ce ia în considerare oportunităţile furnizate de Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru îmbunătăţirea competitivităţii. Comisia Europeană a atenţionat că România se confruntă cu dezechilibre excesive, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe şi, în principal, de deficitele guvernamentale mari şi în creştere. Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“„Harta” banilor din bănci în România Mulți români au economii de valori mici în bănci, puțini depășesc depozite bancare de 100.000 de euro sau echivalentul în lei. Ceea ce ne arată polarizarea accentuată în materie de active financiare care caracterizează România. …. Astfel, la sfârșitul lunii martie a.c., depozitele bancare care nu sunt excluse de la garantare, ale companiilor și populației, au crescut cu aproximativ nouă miliarde de lei, față de sfârștiul anului trecut, ajungând, în total, la 517 miliarde de lei. Contribuția importantă la creșterea depozitelor garantate a venit de la persoanele fizice care au, cu precădere, depozite în moneda națională de valori mai mici sau egale cu 100.000 euro. În ceea ce privește distribuția depozitelor bancare garantate, 296 miliarde lei sunt economisite de populație (plus 2% față de sfârșitul anului trecut) și 221 miliarde de lei aparțin firmelor (o creștere cu 1,5%, față de 31 decembrie 2023). Datele privind monedele în care sunt înregistrate depozitele garantate arată că din cele 517 miliarde de lei, 68% sunt în lei, restul în valute. Procentajul nu este surprinzător, pentru că în ultimii ani atât proporția depozitelor bancare, cât și a creditelor este net în favoarea produselor în lei. O tendință care, de altfel, a fost încurajată de Banca Națională a României care prin mesaje și prin măsuri administrative a promovat, în special, creșterea volumului de credite în lei. Există, însă, o diferență importantă între persoanele fizice și cele juridice. Este vorba despre numărul și valoarea depozitelor bancare acoperite de garanția legală. Astfel, persoanele fizice au preponderent depozite mai mici de 100.000 de euro (85% din valoarea totală a celor garantate), în timp de în cazul firmelor doar un sfert din valoare este constituită din depozite cu valori mai mici de 100.000 de euro. …. Datele statistice ne arată că 76.746 de români au în bănci sume ce depășesc 100.000 de euro. În principiu, aceștia se pot califica pentru ceea ce numim clasa de mijloc. Cei care își permit luxul de a ieși de sub protecția garanției bancare înseamnă că au active financiare semnificative și mai mult decât atât au o cultură economică și antreprenorială dezvoltată. …. Este, însă, un semn de întrebare în ce măsură economisirea a 100.000 de euro îi plasează pe deținători în zona clasei de mijloc? În ultimă instanță, echivalentul a 100.000 de euro înseamnă doar prețul unui apartament modest într-unul din marile orașe ale României. Este, totuși, de remarcat că numărul celor au depozite negarantate s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce numărul persoanelor fizice cu depozite bancare garantate a crescut, în aceeași perioadă, cu doar 3% până la 14,5 milioane. Ceea ce ne arată, încă o dată, polarizarea economică pronunțată a românilor. ….” Integral: https://www.rfi.fr
“Dezvăluirea unui director de la Banca Naţională: Pariurile rup în tranzacţiile de plată cu cardul în România. Florian Neagu, BNR: Din 100 mld. lei tranzacţii cu cardul, 10 mld. lei se duc spre pariuri, loterie şi cazinouri .…„Vedem că pe primul loc ca număr de tranzacţii făcute de români cu cardul pe net sunt pariurile, inclusiv biletele de loterie, jetoane, jocuri de cazino şi tot aşa. Ca sume, în continuare rămân relativ modeste. Dntr-un total de aproape 100 de miliarde de lei tranzacţii cu cardul în online, pe această destinaţie, care ocupă, după criteriul volumului, locul al doilea, avem cam 10 miliarde de lei. Ca volume încă nu este o problemă pentru politica monetară, vorbesc aici de nişte comportamente”, a arătat acesta în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2024. ….Florian Neagu consideră că această apetenţă a românilor pentru gambling se poate vedea şi în sfera criptomonedelor, populaţia depăşind media europeană la plasamente în cripto-active. Economistul consideră că monedele digitale nu ajută la dezvoltarea sistemului financiar, putând chiar să creeze dificultăţi pentru acesta. „Ceea ce contează este comportamentul de finanţare, dacă nu cumva este mai mult comportament nu pentru plasament de câştig, ci pentru gambling. În aceste condiţii, în care populaţia din România are deţineri de cripto-active peste media europeană, pot apărea unele probleme şi provocări pentru sistemul financiar. Pentru că, în loc să plasezi banii în piaţa de capital, în fonduri de pensii sau depozite bancare, mergând în cripto-active, capacitatea de dezvoltare a sistemului financiar poate fi afectat”, mai adaugă Neagu. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Investigație Europa Liberă: România cere NATO să trimită mai multe trupe, dar de doi ani nu construiește un pod pentru ca tancurile și militarii să ajungă mai rapid De când conduce Grupul de Luptă al NATO din România, Franța a investit în baza militară românească de la Cincu, în județul Brașov, peste 80 de milioane de euro. Lideri ai NATO cer României de peste doi ani să construiască un pod județean pe care să aducă, într-un timp mai scurt, tancurile cu care să apere teritoriul național, arată o investigație Europa Liberă. Acum, un tren militar face cinci zile din Franța până la Cincu. Pe cât de numeroase și intense sunt pregătirile în baza de la Cincu în care se află militarii NATO, pe atât de precare sunt drumurile și podurile către unitatea militară. De altfel, încă de dinainte de staționarea trupelor NATO în România, nenumărați lideri militari aliați au reclamat starea proastă a drumurilor, căilor ferete și a podurilor din zona Cincu. Pe ele, militarii străini trebuie să transporte camioane cu echipamente, tancuri, mașini blindate și alte lucruri care cântăresc zeci de tone. Locotenent colonelul francez Jay Stephane, specialist în logistica tancurilor explică: „Dacă ai nevoie de ceva foarte urgent, poți să transporți ce ai nevoie cu avionul, dar asta are un cost. Trebuie să alegi și să prioritizezi între timp și cost. Un tren, dacă pleacă din Franța, unde este încărcat, face până la Cincu cam patru, cinci zile”. Militarul spune că reconstruirea podului peste râul Olt, din localitatea Voila, de lângă Cincu, ar ajuta mult trupele franceze dislocate în zonă: ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Ce salariu încasează angajații de la Curtea de Conturi? Șeful instituției a primit anul trecut peste 6.800 de euro pe lună/ Cât a încasat și Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF și vicepreședintele Curții de Conturi Curtea de Conturi este cunoscută mai ales pentru salariile mari pe care le oferă angajaților, cei care sunt la conducerea instituției încasând venituri anuale de până la 339.000 lei anual, potrivit declarațiilor de avere consultate de Economedia. Mihai Busuioc, președinte la Curtea de Conturi a României, a încasat în 2023 un salariu de 339.330 lei, în creștere de la 335.832 în 2022. Așadar, salariul lui a fost de peste 6.800 de euro pe lună. Potrivit declarației de avere, Busuioc avea în 2023 un teren intravilan în județul Ilfov, localitatea Corbeanca, dobândit în 2015 de 1.688 mp, un apartament în București din 2003 de 88 mp, precum și o mașină BMW din 2016. ….Lucian Ovidiu Heiuș a deținut funcția de președinte al ANAF din 2022 și până în mai 2023, când a demisionat de la conducerea instituției. Heiuș a fost numit vicepreședinte la Curtea De Conturi spre finalul anului 2023. El a avut anul trecut, în doar câteva luni, un salariu de 78.619 lei. El a mai încasat în 2023 suma de 47.385 lei de la Ministerul Finanțelor, precum și 55.750 lei de la ANAF. Ion Mocioalcă, fostul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, ocupă de anul trecut funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi. El a avut în 2023 un salariu în numai câteva luni de 78.619 lei. …..” Integral: https://economedia.ro
“Recorder: Portretul combinatorului la tinerețe. Cazul Marcel Ciolacu Biografia premierului Marcel Ciolacu a fost luată la puricat de jurnalista Anca Simina de la Recorder. În urma discuțiilor cu foști profesori și colegi, aceasta a aflat că Marcel Ciolacu a fost un elev mediocru și muncitor necalificat la o cooperativă meșteșugărească din Buzău, deși el și-a trecut în CV că a lucrat la Întreprinderea Electronica Industrială din București. Iată pe scurt ce a descoperit Recorder:
- De un an, România are un premier cu aspirații de președinte, dar cu un CV mai mult decât subțire. Noutatea e că până și această biografie a sa, afișată pe site-ul Guvernului, e cosmetizată șmecherește pentru a se apropia, cât de puțin, de exigențele unor funcții atât de înalte.
- Una dintre cele mai flagrante încercări de fardare a trecutului lui Marcel Ciolacu e falsul legat de primul loc de muncă. Aici, premierul susține public că ar fi lucrat într-o mare întreprindere bucureșteană. De fapt, în 1989, era muncitor necalificat la o cooperativă meșteșugărească din Buzău.
- În anii ’90, l-am găsit deopotrivă în postura de finanțator de top al partidului, dar și de protejat social, care pretinde și obține astfel o casă de la primărie.
- Apoi, se prezintă vag ca „antreprenor, administrator și asociat” la mai multe companii private. În realitate, era un afacerist și un politician local minor. Totuși, un jongler abil care, după paravanul unor buticuri din piață, își folosea funcțiile publice pentru a face bani privați. Două episoade sunt și azi relevante: parteneriatul cu OMV din anii 2000 și afacerea unei păduri defrișate, luate de la stat, pe terenul căreia s-a ridicat între timp magazinul Dedeman din Buzău.
- Ne întoarcem inevitabil și la revoluționarul Ciolacu. O ipostază din care a susținut că nu a cerut vreodată beneficii. Și, totuși, certificatul de revoluționar i-a adus, pe rând, un teren agricol, un spațiu comercial în Piața Centrală din Buzău pe care și-a ridicat apoi afacerile și nu unul, ci două locuri de veci în Cimitirul „Eroilor”. Cel puțin în scriptele primăriei buzoiene, Marcel Ciolacu este un erou. Titulatură obținută tot printr-o cosmetizare a realității. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“De ce l-ar fi vrut NATO și UE șef pe dl Iohannis? Ce a obținut România? Klaus Iohannis iese din cursa pentru șefia NATO pe ușa din dos, cu coada între picioare și, cum nici în viitoarea configurație a top jobs în cadrul UE nu a prins nimic, probabil că din acest moment președintele României intră pe panta abruptă a sfârșitului. …. A intrat în cursă pe persoană fizică pentru propriile privilegii de care nu se poate desprinde, a ieșit pe persoană fizică, fără să fi obținut nimic pentru România, deși a pretins mereu că ar fi candidat în numele României. Erdogan, Orban, Pellegrini au trecut de partea lui Mark Rutte în schimbul unor avantaje certe și publice pentru țările lor, negociate inclusiv cu ajutorul candidaturii lui Klaus Iohannis, care le-a permis să ridice miza. Ce a obținut România? Nimic. …. De ce nu l-au vrut nici liderii NATO și nu par să-l vrea nici liderii UE pe Klaus Iohannis? Pentru că nu are nicio calitate remarcabilă, pentru că este mediocru egocentric, pentru că nu are viziune și nimic de oferit….. Când Ursula von der Leyen a prezentat într-un clip electoral liderii PPE din diferite țari, despre premierul Plenkovic a arătat că a dus Croația în Schengen și zona euro, despre premierul Mitsotakis că a scos Grecia din mlaștina economică, despre Klaus Iohannis că e de 10 ani președinte și e un bun european, adică ceea ce spui minimal când nu ai nimic altceva de remarcat. Dar da, realitatea este că acest mediocru egocentric a fost 10 ani președintele României, beneficiarul unui capital de încredere și speranță uriaș, de care și-a bătut joc într-o continuă absență. …. Ce lasă Klaus Iohannis după 10 ani? Să ne uităm în jur. Lasă o clasă politică incomparabil mai proastă decât atunci când a ajuns președinte. Nesuportând concurența, nedorind să fie deranjat, prețuind obediența cât de tâmpă cu mult peste inițiativa și inteligența provocatoare, dl Iohannis a promovat, cu foarte mici excepții aproape miraculoase, aproape numai nulități în toate pozițiile de putere, începând desigur cu propriul partid ajuns o caricatură. Iar nulitățile au promovat peste tot în administrație tot nulități. În politica externă suntem mediocri, în pluton, fără nerv și inițiativă, cu excepția mișcărilor excentrice în interesul personal al președintelui, care au concentrat energiile diplomatice, câte mai sunt, ale României cu mult peste chestiuni de interes național. Justiția e prăbușită. Legile justiției sunt mai proaste decât cele precedente, o performanță, legislația în general, promulgată de dl Iohannis, este plină de aberații și contradicții, iar în pozițiile de conducere au fost promovate marionete fără caracter și competență, uneori chiar șantajabile. Educația are și ea legi mai proaste decât cele anterioare, legi dedicate grupurilor de interese, nu elevilor, analfabetismul funcțional a devenit marca acestei țări. …. ” Integral: https://spotmedia.ro
“Kim Jong-un, dat pe spate de cadoul luxos primit de la Putin: un burger cu foiță de aur …. „Oau, domnule Putin! E ceva ce doar la restaurante de fiţe de prin Cluj mai vezi”, a comentat Kim Jong-un, înainte să înfulece preparatul. Câteva zeci de supuşi emaciaţi, pe care cele 900 de kilocalorii ale burgerului i-ar fi ţinut în viaţă ani de zile, au oferit ropote de aplauze. În schimbul hamburgerului „păstă medie”, zemos şi îmbelşugat, Coreea de Nord va furniza Rusiei o cutie întreagă de piese de armament sofisticate, inclusiv clone de Kalaşnikov, pistoale airsoft şi tubermane. „Dacă îţi dau şi o rachetă nucleară, poate vii data viitoare şi cu nişte cartofi. Da’ din ăia făcuţi de voi, nu din pungă”, a glumit Kim, bătându-l prieteneşte pe umăr pe livratorul de la Kremlin. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Influentă publicație germană, text dur la adresa lui Klaus Iohannis după episodul NATO: ”Este îndoielnic că Iohannis ar fi chiar la înălțimea exigențelor unei funcții europene de top / Fostul profesor de fizică nu va putea acționa acolo așa cum este obișnuit la București””
https://www.g4media.ro/influenta-publicatie-germana-text-dur-la-adresa-lui-klaus-iohannis-dupa-episodul-nato-este-indoielnic-ca-iohannis-ar-fi-chiar-la-inaltimea-exigentelor-unei-functii-europene-de-top-fostul.html
“Sursa Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Un regat pentru Împărat
….Lumea diplomatică este nedumerită. Orice discuție despre Klaus Iohannis începe și se termină cu aluzii la comportamentul său de monarh, pasionat de lux, de călătorii cu avioane private, de golf, de confortul personal. Cu toții i-au remarcat absențele lungi din spațiul public, tăcerile adânci în momente de criză și, în general, dezinteresul față de problemele țării sale. Următoarele întrebări vin natural: De ce crede Klaus Iohannis că merită o funcție atât de importantă precum șefia NATO, șefia Comisiei Europene, șefia Consiliului European, Înalt Reprezentant pentru politica externă a UE, șeful Băncii Europene de Investiții, emisar special pentru Ucraina sau orice altă funcție importantă la Bruxelles? Care sunt meritele sale ca șef de stat, după două mandate în România? Ce moștenire lasă la capătul celor zece ani petrecuți la Cotroceni? ….Klaus Iohannis lasă în urmă o țară aflată în dificultate la aproape toți indicatorii: politic, a promovat impostori, mediocrități și nulități; economic, în pragul unei crize bugetare. La Comisia Europeană s-au aprins deja toate becurile roșii. Curg avertismentele legate de creșterea deficitului bugetar și întârzierea reformelor. Marele proiect prezidențial „România Educată” este un lamentabil eșec. La capitolul parlamentarism, justiție, presă, și alți piloni importanți ai statului de drept – catastrofă. Ce să caute Klaus Iohannis la Bruxelles cu acest CV dezonorant?…..Comportamentul lui Klaus Iohannis se încadrează în orice lectură a Constituției la abuz de putere……”
https://www.g4media.ro/un-regat-pentru-imparat.html